Noaptea în care giganții văzduhului au atacat România. Care a fost de fapt primul atac aerian asupra Bucureștiului
0Deși mult mai cunoscute și mediatizate istoric, bombardamentele din aprilie 1944 nu au fost primele atacuri aeriene îndreptate împotriva capitalei României. Primul bombardament suferit de populația Bucureștiului s-a produs în Primul Război Mondial și a fost realizat de un gigant al văzduhului.
În ziua de 28 spre 29 august a anului 1916, chiar în ziua în care Germania a declarat război României, capitala țării noastre a fost atacată de un gigant al văzduhului, un dispozitiv militar aerian care deja strecura teroare pe frontul de vest.
Deși inițial nu au făcut mare pagubă, zeppelinele germane, căci despre ele este vorba, au atacat regulat Bucureștiul, timp de trei luni, provocând peste 1600 de victime. Dincolo de distrugeri, impactul psihologic a fost uriaș, populația ajungând să cunoască pe pielea ei, efectele cumplite ale unui nou tip de război, cel aerian.
„O aeronavă vrăjmașă a trecut Dunărea”
În anul 1914, atunci când a izbucnit Primul Război Mondial, lumea era obișnuită cu o desfășurare de forțe în mod clasic, la nivel terestru și maritim. Acest conflict global avea să schimbe însă istoria, inclusiv cea militară. În Primul Război Mondial au fost utilizate arme noi, tehnici noi de luptă, tehnologii militare neobișnuite până la aceea vreme. Dar și un nou tip de război, și anume războiul aerian. Primele aparate de război militare au produs victime, distrugeri, dar mai ales au avut un impact psihologic major. Războiul aerian s-a dovedit a fi un adevărat coșmar atât pentru militari dar mai ales pentru civili.
Moartea venea pe neașteptate, din aer și crea un sentiment de panică și lipsă de siguranță. Francezii sau englezii făcuseră deja cunoștință cu teroarea din ceruri, în urma raidurilor aeriene germane inițiate încă din 1914, cu ajutorul zeppelinelor niște dirijabile militare uriașe care aveau avantajul de a zbura la o altitudine ridicată, imposibil de ajuns de aviația militară a Antantei. Din înaltul cerului, din zeppeline erau lansate bombe asupra orașelor. Traiectoria era de cele mai multe ori imprecisă, iar proiectele loveau inclusiv clădiri comunitare, rezidențiale sau magazine provocând numeroase victime în rândul civililor. Forma uriașă, amenințătoare a zeppelinelor dar și teama de proiectilele care apăreau brusc din înaltul cerului, aveau un impact psihologic uriaș. Românii au făcut cunoștință cu zeppelinele și războiul aerian chiar pe 28 august 1916, ziua în care Germania ne declara război. Un zeppelin era staționat la Iambol, o localitate din Bulgaria (n.r. Bulgaria era aliata Germaniei în Primul Război Mondial). Încă de la ora 13.00, August von Mackensen comandantul suprem al grupurilor de armate care operau în zona Balcanilor, trimitea un mesaj lui Gaissert, cel care comanda zeppelinul, să fie gata de acțiune.
„Gaissert Jamboli. Azi noapte atac asupra Bucureștiului. Ținte de lovit: instalații militare și feroviare în partea de NV a orașului”, preciza Mackensen.
Atacul avea loc întotdeauna noaptea pentru ca zeppelinul să fie greu de reperat și mai ales greu de luat la țintă de inamic. Și asta în condițiile în care, primele atacuri cu zeppeline în timpul zilei asupra Parisului s-au soldat cu un eșec răsunător. Toate zeppelinele fuseseră doborâte cu artilerie amplasată în zonele înalte ale orașului. Așa că s-a ales metoda nocturnă de atac, cea care s-a dovedit și cea mai eficientă, inclusiv din punct de vedere al impactului psihologic.
Așa că zeppelinul LZ 101, comandant de Victor Gaissert, cu un echipaj format din 14 soldați se ridica de la sol în jurul orei 20.00. În dirijabil se afla o încărcătură de peste 1800 de kilograme de bombe și explozive dar și incendiare. După o oră și jumătatea zepelinul LZ 101 ajungea la înălțimea de 1600 de metri și a trecut peste Munții Balcani. În jurul orei 00.00, zeppelinul german trecea deasupra Dunării, în zona Rusciuc-Giurgiu, în timp ce pe fluviu aveau loc confruntări navale. O navă austro-ungară tocmai lovise o rafinărie de petrol de lângă Giurgiu, un incendiu uriaș manifestându-se pe malul românesc. Din cauza vântului puternic din nord-est, dirijabilul german înainte foarte greu. Tocmai de aceea a și fost observat de trupele române. „Atenţie! Atenţie! O aeronavă vrăjmașă a trecut Dunărea la noi”, au anunțat trupele de la graniță, la București. Pe la ora 1.00, zeppelinul a ajuns deasupra Bucureștiului.
Cerul s-a deschis și a plouat cu bombe
Inițial dirijabilul german a survolat orașul căutând țintele indicate de Mackensen. Comandantul Gaissert s-a declarat încurcat de faptul că în București aproape toate luminile erau stinse. Acesta mărturisea că nu a văzut oraș mai bine camuflat ca Bucureștiul. Parcă atât locuitorii dar și trupele care apărau orașul ar fi știut de atacul aerian iminent. Nici măcar reflectoarele armate nu erau pornite.
„Orașul era foarte bine camuflat; se puteau recunoaște în general străzile întunecate și blocrile de case, însă se puteau vedeau numai puține lumini. Nu am mai văzut asemenea camuflare perfectă a unui oraș mare”, preciza în raport Gaissert.
Un singur bloc de locuințe era puternic iluminat și a fost puternic bombardat de zeppelinul german cu ajutorul bombelor incendiare. Primele bombe, cele explozive, au fost însă aruncate asupra unei baterii de artilerie din sudul orașului. Efectul a fost imediat. Peste 15 reflectoare s-au aprins instant căutând zeppelinul. Bateriile de artilerie au început să tragă frenetic către cer.
„Abia după ce am aruncat 2 bombe deasupra unei baterii active în Sudul orașului au luminat din nou toate reflectoarele și au cautat febril, însă precipitat, aparatul. Au fost numărate circa 15 reflectoare, dintre care două extrem de puternice, unul cu o lumina roșie în Sudul orașului. Reflectoarele au găsit de câteva ori dirijabilul, nu au reușit însă sa-l păstreze iluminat”, menționa Gaissert. LZ 101 se afla, însă, la o altitudine de aproximativ 3000 de metri iar proiectilele trase de la sol nu ajungeau până la el. Așa că a continuat survolarea aruncând bombe explozibile în mai multe zone din oraș.
„Acolo (la clădirea puternic iluminată), precum și înainte deasupra lagărului militar și în apropierea Gării de Nord, au fost aruncate bombe, care în parte au lovit țintele. Între timp aparatul a ajuns ținta focului antiaerian puternic, din zona și din partea centrală a orașului. Nu s-a remarcat nici o lovitură directă. Aparatul a stat deasupra Bucureștiului - contra vântului - practic pe loc, astfel încât două lovituri au ajuns periculos de aproape de LZ101. Ca urmare aparatul și-a schimbat direcția de zbor spre N, apoi E spre SE. Mai multe bombe au căzut exact în centru și câteva probabil în apropierea Arsenalului. LZ101 s-a menținut aproape o jumătate de oră deasupra Bucureștiului și a putut să-și arunce bombele într-o secvență lentă. Înălțimea de atac a fost la început de numai 3.000 metri și s-a ridicat la 3.500 metri în timpul bombardamentului. Pentru viitor s-ar putea ca această înălțime să fie prea redusă pentru București. Acum a trebuit sa am aceasta înălțime din cauza temperaturilor care se schimbau continuu și pentru că am contat pe experiența redusă a noului inamic”, adăuga în raport comandatul zeppelinului.
„Era ceva nou, impresionant, zguduitor”
Dacă în Franța sau Anglia, zeppelinele semănau teroare, la București a fost ca la circ, semn că oamenii locului erau greu impresionabili. Mai precis, treziți din somn, bucureștenii se zgâiau la ceea ce se întâmplă, parcă, fără să înțeleagă pericolul. Au văzut zeppelinul în lumina reflectoarelor și îl priveau ca la spectacol. La fel și bombele care cădeau din cer, bucuroși că nu le-a ajuns peste casă sau în curte. Inclusiv ziariștii s-au arătat impresionați de zeppelinul care tocmai bombardase Bucureștiul. „Era ceva nou, impresionant, zguduitor“, scria ziariștii de la „Epoca”.
Din cauza unei avertizări de furtună venită de la Timișoara, acolo unde se afla primul hangar de zeppelin din estul Europei, dar și a tirului de artilerie care se apropiase periculos de aparatul de zbor, Geissert a dat ordinul de plecare.
La ora 5.00, LZ 101 ateriza fără probleme la Iambol. Era primul bombardament aerian asupra României. Au urmat însă altele iar bucureștenilor le pierise cheful de privit. Din spectacol, atacurile aeriene deveniseră un coșmar. Trei luni, orașul a fost supus bombardamentelor aeriene. Ziua atacau avioanele germane iar noaptea zeppelinele. În cele 90 de zile, aviația germană a provocat peste 1600 de morți și răniți în rândul populației Bucureștiului. Atacuri au avut loc și asupra altor orașe precum Ploiești, Craiova sau Giurgiu.
Zeppelinul, uriașul cerurilor
Zeppelinul este un dirijabil cu structură rigidă inventat de contele german Ferdinand von Zeppelin. Conceptul a fost realizat în anul 1874 și dezvoltat în anul 1893. Ulterior, invenția a fost brevetată în Germania în anul 1895. Primul zeppelin care s-a ridicat în văzduh a fost LZ 1, pe 2 iulie 1900, zburând deasupra Lacului Constanz din Germania. Inițial zeppelinele au avut rol comercial. Începând cu anul 1910, Deutsche Luftschiffahrts-AG, a utilizat zeppelinele pentru transportul de persoane. Peste 10.000 de oameni au călătorit cu zeppelinul în 1500 de zboruri. Odată cu acutizarea cursei înarmărilor zeppelinele au fost preluate de armată. În special ca aparate de zbor, de recunoaștere, iar ulterior drept bombardiere.
După ce au observat că le pot utiliza în mod eficient noaptea, zeppelinele au devenit o adevărată forță a armatei germane. Raidurile asupra Franței și mai ales asupra Marii Britanii au adus sute de morți și distrugere. Impactul zeppelinelor a fost psihologic. Erau de mari dimensiuni, silențioase și apăreau când nimeni nu se aștepta. În plus, șocul era și mai mare fiindcă oamenii erau treziți din somn în teroare. Alții nici nu mai prindeau zorii zilei. Cel mai de succes zeppelin utilizat în Primul Război Mondial a fost LZ 30. Avea 198 de metri lungime (aproape dublul unui teren de fotbal) și un diametru al structurii metalice rigide de 24 de metri. Era dotat cu zece mitraliere și căra peste 7800 de kilograme de bombe. Totodată avea patru gondole (în care puteau sta pasagerii) și putea să atingă viteza de 103 kilometri la oră.
Se încarcă comentariile...
