Foto Monument pentru eroii din Marele Război, lăsat fără identitate. Ce-i lipsește ca să fie catalogat „edificiu istoric“ FOTO
0În evidenţele Oficiului Naţional Cultul Eroilor, printre cele 250 de opere comemorative de război din Neamţ se află şi una realizată acum aproape un secol, dar nu este declarată monument istoric.
Este vorba despre monumentul din Cimitirul „Eternitatea“ din Piatra Neamţ, care figurează în catalogul instituţiei menţionate la poziţia 137. A fost construit acum aproape un secol, în cinstea ostaşilor care şi-au dat viaţa în Primul Război Mondial, în luptele din ţinutul străjuit de Ceahlău. Aici sunt şi osemintele unor soldaţi străini.
„În mod surprinzător, deşi prezintă nu doar o mare semnificaţie istorică, dar şi certe calităţi artistice, acesta nu este clasat drept monument istoric. Promovarea patrimoniului comemorativ al judeţului Neamţ impune corectarea acestei scăpări, cu atât mai mult cu cât monumentul constituie şi astăzi locul în care sunt cinstiţi, în cadrul unor importante ceremonii, eroii neamului“.
Citatul este o parte dintr-un comunicat emis de conducerea Complexului Muzeal Naţional Neamţ, cu prilejul Zilei Naţionale a României, pe 1 decembrie 2023.
Roxana Josanu, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Neamţ, spune că se fac demersuri pentru clasarea acestui impozant edificiu pietrean ca monument istoric din România.
„Monumentul este, fără îndoială, unul de certă valoare istorică. Este, alături de altele, pe o listă a noastră, pentru a fi clasificat. Din păcate, în Neamţ, nu sunt specialişti atestaţi, care să facă o documentaţie complexă, fără de care nu se poate face clasificarea. Şi nici nu prea sunt bani pentru astfel de studii aprofundate, iar specialiştii sunt greu de găsit“, a declarat directorul Josanu.
A mai spus că atestarea impozantei construcţii ca monument istoric se putea face mai uşor până prin anul 2004, când era necesară doar o simplă propunere. Ce va fi urmează a se vedea în anii viitori.
Revenind la edificiul din Piatra Neamţ, oraşul străjuit de culmea Pietricica, a fost realizat prin contribuţia oficialităţilor urbei, fiind inaugurat în 1927.
Pe un postament masiv din piatră, cu o lăţime de 4 metri şi o lungime de 8 metri, sunt şase coloane cu capiteluri corintice, bogat ornamentate. În centrul postamentului, pe un suport realizat din aceeaşi piatră, se înalţă o cruce de mari dimensiuni, la baza căreia se află o compoziţie artistică formată din frunze de lauri, o cască militară şi arme.
Braţele orizontale ale crucii se sprijină pe alte două, pe fiecare dintre ele, într-un medalion, fiind scrişi anii 1916 şi 1919. Suportul are plasate central, de jos în sus, două plăci, cu următoarele inscripţii: „Viteji ce aţi căzut pentru ţară / Ostaşi ai credinţei ostaşi/ Vă fie ţărâna uşoară / Oriunde-n morminte voi staţi; „Aici odihnesc osemintele eroilor căzuţi în Războiul de Întregire 1916-1919“.
Pe latura dreaptă a acestui suport este amplasat semnul „Aducerii Aminte“, creat de Societatea Cultul Eroilor, pentru a cinsti vitejii neamului. La Piatra Neamţ, osemintele a peste 6.500 de eroi au fost înhumate într-o groapă comună, fiind adunate de prin munţii, văile şi spitalele militare din zonă, în perioada 1919-1926. La baza unei coloane a fost înscripţionat numele constructorilor monumentului, Vincenzo Puschiasis şi Gheorghe Iconaru.
Cifra regală a regelui Ferdinand I este prezentă pe întreaga suprafaţă a ansamblului comemorativ. Însemnul suveranului (rege, regină sau principe), care domneşte peste un anumit teritoriu, constă din iniţialele numelui şi titlului monarhului, intersectate stilizat şi acoperite cu o coroană.
Conform Enciclopediei Române, cifra regală era formată din iniţiala numelui regelui, fiind folosită pentru însemnarea obiectelor care aparţineau regelui şi casei regale. Era aplicată pe scrisorile şi cărţile acestuia sau ca semn distinctiv pe drapele şi uniforme. De obicei cifrele regale prezentau în partea superioară a simbolului şi o coroană.
Cifrele regilor Carol I şi Carol al II-lea erau formate din doi C puși în oglindă, spate în spate şi intercalaţi.
Regele Ferdinand folosea ca cifră un semn format din doi F puși spate în spate.
Cifra principelui moştenitor Mihai a fost formată din patru M alipiți la bază în formă de cruce şi timbrate cu coroana de oţel a României. Oficial, cifra regelui Mihai a fost fixată prin decret regal pe 9 septembrie 1940, la fiecare dintre cei patru „M” adăugându-se şi cifra „I” dedesubt.
Se încarcă comentariile...
