Video 27 octombrie, ziua în care, în 1916, s-a încheiat cea de-a doua bătălie de la Oituz. Victoria importantă a trupelor române
0Pe 27 octombrie, în anul 97, la vârsta de 44 de ani, Traian a fost adoptat de împăratul roman Nerva, iar în 1492, Cristofor Columb a descoperit Cuba. În aceeași zi, dar în 1904, la New York a fost inaugurată prima linie de metrou, iar în 1916, s-a încheiat cea de-a doua bătălie de la Oituz, care a marcat o victorie importantă pentru trupele române.
Tot într-o zi de 27 octombrie s-a născut actrița Sanda Toma, a fost inaugurată „Coloana Infinitului”, opera lui Constantin Brâncuși, și a murit Mitzura Arghezi, fiica poetului Tudor Arghezi.
27 octombrie 97: La vârsta de 44 de ani, Traian a fost adoptat de împăratul roman Nerva
Marcus Ulpius Nerva Traianus (n. 18 septembrie 53 d.Hr - d. august 117 d.Hr), Provincia), împărat roman între 98-117, al doilea din așa-zișii cinci împărați buni ai Imperiului Roman, a fost fiul lui Marcus Ulpius Traianus, un proeminent senator și general dintr-o familie romană faimoasă (Ulpii).
Familia s-a stabilit în provincia Baetica, în Spania de azi, cândva spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Punic, iar Traian a fost doar unul din membrii familiei Ulpii, familie care a continuat și după moartea sa, potrivit Wikipedia.
În tinerețe, a urcat în ierarhia armatei romane, luptând în cea mai periculoasă zonă a Imperiului Roman, în zona Rinului. A luat parte la războaiele lui Domițian împotriva germanilor și era unul dintre cei mai mari comandanți militari ai imperiului când Domițian a fost ucis în 96.
Renumele său i-a servit în timpul succesorului lui Domițian, Nerva, care era nepopular în cadrul armatei și avea nevoie de cineva ca să obțină sprijinul legiunilor.
Nerva a obținut acest sprijin prin numirea lui Traian ca fiu adoptiv al său și succesor în anul 97, pe 27 octombrie. Viitorul împărat Hadrian i-a adus vestea lui Traian despre adopție, obținând astfel bunăvoința lui Traian pentru restul vieții sale.
După moartea lui Nerva, pe 27 ianuarie 98, Traian i-a succedat fără nici un incident, fiind respectat de supuși. Era primul roman ne-italian care a devenit împărat.
Ca împărat, a fost primit cu entuziasm de oamenii din Roma. A eliberat cetățenii romani care fuseseră închiși pe nedrept de Domițian și a returnat proprietăți confiscate. Popularitatea sa a ajuns să fie atât de mare încât Senatul Roman i-a acordat lui Traian titlul de optimus, adică „cel mai bun”.
În timpul domniei sale, Imperiul Roman a ajuns la întinderea teritorială maximă.
27 octombrie 1492: Cristofor Columb a descoperit Cuba
Cristofor Columb (anglicizarea latinului Christophorus Columbus) s-a născut la o dată cuprinsă între 25 august și 31 octombrie 1451 și a trăit până pe 20 mai 1506.
A plecat pe mare de la o vârstă fragedă și a călătorit mult, până în nord până în Insulele Britanice și în sud până în ceea ce este acum Ghana, potrivit Wikipedia.
Autodidact în mare măsură, Columb avea cunoștințe de geografie, astronomie și istorie, grație cărora a dezvoltat un plan pentru a căuta o cale maritimă vestică către Indiile de Răsărit, sperând să profite de profitabilul comerț cu mirodenii.
După Războiul din Granada și lobby-ul persistent al lui Columb în multiple regate, Monarhii Catolici, Regina Isabela I și Regele Ferdinand al II-lea, au acceptat să sponsorizeze o călătorie spre vest.
În august 1492, a părăsit Castilia cu trei corăbii și a ajuns în Americi la 12 octombrie, punând capăt perioadei de locuire umană în Americi denumită acum era precolumbiană. Locul său de debarcare a fost o insulă din Bahamas, cunoscută de locuitorii săi nativi sub numele de Guanahani.
Ulterior a vizitat insulele acum cunoscute sub numele de Cuba și Hispaniola, stabilind o colonie în ceea ce este acum Haiti. Columb s-a întors în Castilia la începutul anului 1493, cu nativi capturați. Vestea călătoriei sale s-a răspândit curând în toată Europa.
27 octombrie 1904: La New York a fost inaugurată prima linie de metrou
Prima linie de metrou din New York, inaugurată 27 octombrie 1904, a făcut legătura între primăria orașului și cartierul Harlem. Proiectul a fost o realizare majoră în infrastructura urbană, având un impact semnificativ asupra dezvoltării metropolei. Această linie a devenit baza pentru ceea ce este astăzi unul dintre cele mai mari sisteme de transport subteran din lume.
Construcția metroului a reprezentat un progres tehnologic remarcabil la acea vreme, îmbunătățind mobilitatea locuitorilor și facilitând expansiunea urbană. Sistemul de metrou a continuat să crească, devenind un simbol al orașului New York.
27 octombrie 1916: Sfârșitul celei de-a doua bătălii de la Oituz
Cea de-a doua bătălie de la Oituz s-a încheiat pe 27 octombrie 1916, marcând o victorie importantă pentru trupele române.
Înfruntând o ofensivă masivă a forțelor germano-austriece, armata română a reușit să reziste și să oprească înaintarea inamicului.
Această bătălie a fost esențială pentru apărarea Moldovei și menținerea frontului românesc.
Aproape un an mai târziu, în urma bătăliei de la Oituz din 26 iulie/8 august - 9/22 august 1917, armata română a reuşit să securizeze accesul unităţilor inamice ale grupului de armate Gerock spre Valea Trotuşului şi Oneşti şi apoi spre Adjud.
Corpul 8 de armată austro-ungar reuşise poziţionarea pe înălţimile de la Oituz şi Slănic, iar valea Trotuşului era bombardată de artileria inamică de pe vârfurile Cireşoaia şi Coşna. Comandantul Armatei a 2-a, generalul Alexandru Averescu, identificase că punctul slab al Armatei 1 austro-ungare se afla la Cireşoaia şi decide să emită ordinul de operaţii pentru Corpul 4 armată român, fiind trimis şi diviziilor 1 şi 7 infanterie pentru studierea sa şi pregătirea de luptă, potrivit volumului ''România în anii Primului Război Mondial''.
În vederea declanşării ofensivei în vederea cuceriri vârfului Cireşoaia şi apoi a vârfului Coşna, forţele române includeau 34 de batalioane de infanterie, 4 escadroane de cavalerie şi 35 de baterii de artilerie de diferite calibre, de la 53 la 152 de mm.
În această acţiune ofensivă, foarte important era rolul care trebuia îndeplinit simultan de trupele ruse. Aceste trebuiau să rupă zona de front de la sud şi vest de poiana Fundu Bogata şi să cucerească aliniamentul vârful Nineasa, Fundu Păcuriţei, cota 601 de la Slănic.
Comandanţii celor două armate au convenit declanşarea ofensivei în dimineaţa zilei de 25 august/7 septembrie, însă la 22 august/4 septembrie 1917 comandantul Corpului 9 rus a comunicat că din cauza timpului nefavorabil nici artileria grea şi nici infanteria Corpului 24 rus nu vor fi disponibile la timp pentru declanşarea operaţiunii.
Generalul Alexandru Averescu i-a transmis comandantului rus că este necesar să se respecte data iniţială pentru declanşarea ofensivei pentru că este posibil ca mişcările de trupe din zonă să fie aflate de inamic prin serviciul lor de informaţii sau prin luarea unor prizonieri, conform volumului „România în anii Primului Război Mondial”.
Serviciul de informaţii inamic a aflat poziţiile din teren şi mişcările de trupe ale forţelor române şi ruse şi a prilejuit corpului de comandă al armatelor austro-ungare şi germane să pregătească temeinic rezistenţă în zona Cireşoaia.
Focul de artilerie a fost declanșat în dimineaţa zilei de 27 august/9 septembrie și a durat aproape trei ore, asupra poziţiilor inamice de pe vârful Cireşoaia pentru a sparge reţelele de sârmă ghimpată aşezate de inamic.
Divizia 225 infanterie germană a replicat cu trageri rare, la început, şi ulterior au intensificat focul pe măsură ce trupele române se regrupau. Pentru evitarea pierderilor uriaşe de vieţi omeneşti, generalul Dumitru Strătilescu, comandantul Diviziei 1 infanterie, a ordonat declanşarea asaltului, fără a mai aştepta ca artilerie să facă breşele necesare în reţelele de sârmă ghimpată.
Pe fondul pierderilor grele, generalul Arthur Văitoianu a cerut Diviziei 1 infanterie să asigure flancul drept, pentru că armata rusă se abătuse de la direcţia care fusese stabilită în ordinul de luptă şi totodată a cerut Diviziei 7 infanterie să atace cu Brigada 13 infanterie pe direcţia cotei 707 pentru a învălui vârful Cireşoaia.
Atacul dinspre sud purtat de Brigada 13 infanterie şi acţiunile Diviziilor 6 şi 7 infanterie s-au tradus în nereuşite tactice.
A doua zi, la 28 august/10 septembrie 1917, au fost executate mai întâi focuri de artilerie, care însă nu putea produce pagube însemnate în rândul inamicului din cauza configuraţiei terenului.
În faţa acestui impas, generalul Văitoianu decide trimiterea unor grupe de soldaţi cu foarfeci pentru tăierea sârmei ghimpate dintre copaci şi cu grenade incendiare pentru atacarea poziţiilor inamice de unde se executa focul cu mitraliere. S-a luat decizia ca atacul să fie desfăşurat în noaptea 28/29 august - 10/11 septembrie. Grupele de soldaţi care au pornit să provoace breşele necesare pentru înaintarea asaltului şi-au îndeplinit doar parţial misiunea şi mulţi au căzut la datorie sub focul mitralierelor.
A treia zi de luptă, 29 august/11 septembrie, a însemnat înregistrarea unor pierderi uriaşe.
Chiar dacă au fost înregistrate anumite succese limitate iar pierderile au fost semnificative, determinarea cu care au fost purtate luptele pentru cucerirea vârfurilor Cireşoaia şi Coşna au scos în evidenţă capacitatea combativă a forţelor române, rezistenţa îndelungată şi mobilizarea extraordinară. Armata 2 română încheia practic luptele din vara anului 1917 într-o manieră ofensivă, fără ca forţele inamice să poată să îşi atingă obiectivul de străpungere a Văii Trotuşului şi de înaintare apoi spre partea răsăriteană a frontului, potrivit volumelor „România în Timpul Primului Război Mondial” şi „România în Anii Primului Război Mondial", citate de Agerpres.
Bătăliile de pe frontul românesc din vara anului 1917, de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, au avut o importanţă strategică extraordinară pentru soarta frontului oriental şi pentru cursul războiului, obligând Puterile Centrale să schimbe planurile de luptă, neaşteptându-se la o asemenea ripostă din partea Armatei Române.
27 octombrie 1934: S-a născut actrița Sanda Toma
Sanda Toma s-a născut la București. A absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”. În anul 1956, a debutat la Teatrul Național din Craiova, unde a jucat până în 1958. Ulterior, a revenit în Capitală, fiind angajată la Teatrul Național până în 1960.
A jucat în numeroase spectacole de succes: „Umbra", de Evghenii Şvarţ; „Troilus şi Cresida", de W. Shakespeare, regia David Esrig; „Casa inimilor sfărâmate", de G.B. Shaw, regia Radu Penciulescu; „Rinocerii", de E. Ionesco, „Cher Antoine", de Jean Anouilh, „O noapte furtunoasă", de I.L Caragiale, „Mutter Courage", de B. Brecht, „Trei surori" şi „Livada de vişini", de A.P. Cehov - în regia lui Lucian Giurchescu.
Celebra actriță a murit la 26 noiembrie 2022.
Din filmografia sa amintim: „Bădăranii”, „Darclée”, „Celebrul 702”, „Zestrea”, „Bunicul și doi delincvenți minori”, „Tufă de Veneția”, „Promisiuni”, „Figuranții”, „Harababura”, „Divorț...din dragoste” și „Crucea de piatră”.
27 octombrie 1938: A fost inaugurată „Coloana fără sfârșit”
În 1938, pe 27 octombrie, Constantin Brâncuși a inaugurat la Târgu Jiu „Coloana fără sfârșit”, cunoscută și sub numele de „Coloana Infinitului”. Această operă, dedicată soldaților români căzuți în luptele din Primul Război Mondial, este considerată un simbol al sacrificiului și rezistenței.
Opera face parte din Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu, alături de alte creații ale lui Brâncuși, devenind un reper cultural și artistic pentru România și întreaga lume.
27 octombrie 1948: Au avut loc arestarea episcopilor greco-catolici din România și desființarea Bisericii Române Unite cu Roma
În urmă cu 75 de ani, în cadrul unei ședințe a Ministerului Afacerilor Interne, prezidată de ministrul Teohari Georgescu, s-a luat decizia arestării tuturor episcopilor greco-catolici și s-au luat toate măsurile pentru desființarea Bisericii Unite cu Roma.
La început, episcopii, printre care și Iuliu Hossu, au fost închiși la locuința patriarhală de la Dragoslavele, unde au fost vizitați de mai multe ori de patriarhul ortodox Justinian. Ulterior, au fost duși la Mănăstirea Căldărușani, și, în cele din urmă, despărțiți, în arestul Ministerului de Interne și la închisoarea Văcărești.
Patriarhul ortodox a încercat din răsputeri să îi convingă să treacă la ortodoxie, însă fără succes.
27 octombrie 1968: A murit „mama bombei atomice”, Lise Meitner
Lise Meitner (născută la 7 noiembrie 1878, la Viena) a început să studieze fizica în particular, fiindcă femeile din Austria nu aveau voie să urmeze o facultate până în 1897. În anul 1901, s-a înscris la școala postuniversitară din cadrul Universității din Viena, iar cinci ani mai târziu, a devenit doctor în fizică, fiind doar a doua femeie de la aceeași universitate care reușea acest lucru.
Ulterior, și-a continuat studiile la Universitatea din Berlin și a început să frecventeze cursurile predate de Max Planck, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1918, care, în general, nu permitea femeilor să participe la cursurile sale.
Lise Meitner a dezvoltat teoria fisiunii nucleare, procesul care a stat la baza fabricării bombei atomice. A fost nominalizată de 46 de ori pentru premiul Nobel, atât în domeniul fizicii, cât și în cel al chimiei, dar nu a câștigat niciodată.
27 octombrie 1984: S-a născut Kelly Osbourne, cântăreață și actriță britanică
Cântăreața și actriță britanică Kelly Osbourne s-a născut pe 27 octombrie 1984. Fiica celebrului cântăreț de rock Ozzy Osbourne, Kelly și-a construit o carieră proprie în industria divertismentului. A devenit cunoscută inițial prin reality show-ul "The Osbournes" și ulterior a lansat câteva albume muzicale.
Kelly a devenit, de asemenea, o prezență constantă în media, participând la diverse emisiuni de televiziune și abordând roluri de actorie.
27 octombrie 2013: A murit cântărețul american Lou Reed
Născut la 2 martie 1942, Lewis Allan Reed, cunoscut drept Lou Reed, a fost chitaristul și solistul trupei rock The Velvet Underground. Albumul de debut al trupei „The Velvet Underground & Nico” a fost lansat în luna martie a anului 1967, însă a fost înregistrat cu un an mai devreme.
Cunoscut pentru piese precum „Perfect Day” și „Walk on the Wild Side”, Reed a fost considerat unul dintre cei mai importanți cântăreți și compozitori de muzică rock. Cântărețul a părăsit trupa The Velvet Underground în 1970. Ca artist solo, a lansat 20 de albume de studio. Ultimul său album, „Hudson River Wind Meditations”, a fost lansat în anul 2007.
27 octombrie 2015: A murit actrița Mitzura Arghezi
Mitzura Arghezi, fiica celebrului scriitor Tudor Arghezi, s-a născut la 10 decembrie 1924, la București.
A jucat în peste 100 de piese de teatru şi 18 filme. S-a remarcat în perioada 1996-2004 ca om politic, deţinând funcţia de deputat român pe listele Partidului România Mare, iar în perioada 2005-2010 ca membru al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune din partea PRM.
În plus, a fost director onorific al Casei Memoriale Tudor Arghezi din Capitală.
Din filmografia sa amintim: „Doi vecini”, „Celebrul 702”, „Anotimpuri”, „Titanic-Vals”, „Calea Victoriei sau cheia visurilor”, „Ultimul cartuș”, „Drumul oaselor”, „Grăbește-te încet” și „Secretul lui Nemesis”.
27 octombrie 2018: A murit Vichai Srivaddhanaprabha, patronul clubului Leicester City
Vichai Srivaddhanaprabha (născut la 4 aprilie 1968) a fost un om de afaceri thailandez. El a făcut o avere impresionantă cu firma sa King Power, o reţea de magazine de tip duty-free. În luna octombrie a anului 2018, a ajuns pe locul 5 în topul celor mai bogați oameni din Thailanda, cu o avere de 4,9 miliarde de dolari, conform revistei Forbes
Srivaddhanaprabha a cumpărat clubul Leicester în anul 2010. Sub patronajul său, echipa Leicester a produs una dintre cele mai mari surprize din istoria fotbalului englez, câştigând campionatul în sezonul 2015/2016.
Omul de afaceri thailandez a murit în luna octombrie a anului 2018, după meciul dintre Leicester și West Hams, atunci când elicopterul în care se afla s-a prăbușit la scurt timp după decolare.
27 octombrie 2019: A murit Abu Bakr al-Baghdadi, lider al Statului Islamic
Liderul organizației Statul Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi, cel mai căutat terorist din lume,, s-a sinucis în luna octombrie a anului 2019, după ce a detonat vestea cu explozibil pe care o avea asupra sa.
Încercuit, Abu Bakr al Baghdadi și-a detonat vesta cu explozibil într-un tunel din ultima locuință în care se ascunsese, în provincia siriană Idlib. Moartea sa a survenit la patru ani după ce se autoproclamase calif peste teritorii cucerite în Irak şi în Siria.
27 octombrie 2019: A murit Vladimir Bukovski
Disidentul sovietic Vladimir Bukovski, devenit scriitor britanic, a murit pe 27 octombrie 2019 la vârsta de 76 de ani. Celebru pentru lupta sa împotriva regimului sovietic, Bukovski a petrecut ani întregi în închisoare și spitale psihiatrice din cauza opoziției sale față de dictatura comunistă.
După exilul său în Occident, a continuat să denunțe regimurile totalitare.
Se încarcă comentariile...
