14 august 1916, ziua în care România a riscat totul. De la ofensiva din Transilvania la pierderea Bucureștiului

Pe 14 august, în 1880, a fost finalizată construcția Catedralei din Köln. În 1916, România a declarat război Austro-Ungariei și a intrat în Primul Război Mondial de partea Antantei. În 1917, China a declarat război Germaniei, iar în 1958 a murit fizicianul Frédéric Joliot-Curie.

14 august, ziua în care armata română a trecut Carpații FOTO Arhivă

1880 – Finalizarea Catedralei din Köln

La 14 august 1880, la Köln, în Germania, a fost finalizată construcția Catedralei din Köln, unul dintre cele mai importante monumente gotice din Europa. Lucrările la catedrală începuseră în 1248, însă construcția a fost întreruptă timp de peste trei secole. Reluarea proiectului a avut loc în 1842, după planurile medievale păstrate, iar edificiul a fost terminat după un total de 632 de ani de la începerea lucrărilor.

La momentul finalizării, catedrala avea 157 de metri înălțime, iar cele două turnuri au făcut-o cea mai înaltă clădire din lume pentru o perioadă. Construcția a devenit unul dintre principalele repere arhitecturale ale orașului Köln. Catedrala a fost inclusă în 1996 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

1893 – Franța introduce sistemul de identificare a autovehiculelor

La 14 august 1893, în Franța, Departamentul Senei a adoptat o ordonanță a poliției din Paris prin care autovehiculele care circulau pe drumurile publice trebuiau să poarte un identificator unic. Măsura este considerată primul sistem oficial de înregistrare a autovehiculelor și a fost introdusă pentru identificarea vehiculelor și a proprietarilor acestora. Plăcuța trebuia amplasată în partea stângă a vehiculului și să conțină numărul de autorizare, precum și numele și adresa proprietarului.

Reglementarea franceză a precedat introducerea unor sisteme similare în alte state europene. Germania a adoptat o legislație privind identificarea autovehiculelor în 1896, iar Spania în 1897. Sistemele de înmatriculare s-au extins ulterior și au devenit o componentă standard a reglementării circulației autovehiculelor.

1916 – România declară război Austro-Ungariei

La 14/27 august 1916, România a declarat război Austro-Ungariei și a intrat în Primul Război Mondial de partea Antantei. Data de 14 august corespunde calendarului iulian folosit atunci în România, iar 27 august calendarului gregorian. În aceeași seară, la ora 20:25, ministrul României la Viena a înmânat guvernului austro-ungar declarația de război. Decizia a fost luată în baza tratatului de alianță și a convenției militare semnate de România cu Antanta la 4/17 august 1916.

Prin acordurile cu Antanta, România urmărea în principal obținerea teritoriilor românești aflate în Austro-Ungaria, în special Transilvania, Bucovina și Banatul. După declararea războiului, armata română a trecut Carpații și a început ofensiva în Transilvania. Campania românească din 1916 s-a încheiat însă cu retragerea armatei în Moldova, după ofensiva forțelor Puterilor Centrale, iar Bucureștiul a fost ocupat în decembrie 1916.

1917 – China declară război Germaniei și Austro-Ungariei

La 14 august 1917, China a declarat oficial că se află în stare de război cu Germania și Austro-Ungaria, alăturându-se astfel taberei Antantei în Primul Război Mondial. Guvernul chinez rupsese relațiile diplomatice cu Germania la 14 martie 1917, iar decizia de intrare în război a fost legată în special de politica germană de război submarin și de atacurile asupra navigației. Declarația a abrogat tratatele și acordurile dintre China și cele două Puteri Centrale.

Implicarea Chinei în război nu s-a bazat în principal pe participarea militară directă pe fronturile europene. China a contribuit la efortul de război al Aliaților prin trimiterea în Europa a Muncitorilor chinezi, parte a Chinese Labour Corps, care au desfășurat activități logistice și de muncă în spatele frontului. Intrarea în război a oferit guvernului chinez și posibilitatea de a participa la negocierile internaționale de după conflict, deși revendicările sale au întâmpinat ulterior dificultăți la Conferința de Pace de la Paris.

1958 – Moartea lui Frédéric Joliot-Curie

La 14 august 1958, fizicianul și chimistul francez Frédéric Joliot-Curie a murit la Paris, la vârsta de 58 de ani. Născut la 19 martie 1900, Joliot-Curie a lucrat împreună cu soția sa, Irène Joliot-Curie, în domeniul radioactivității. În 1934, cei doi au demonstrat existența radioactivității artificiale, prin producerea unor izotopi radioactivi noi. Pentru această cercetare, au primit împreună Premiul Nobel pentru Chimie în 1935.

Joliot-Curie a avut ulterior un rol important în dezvoltarea cercetării nucleare din Franța. În 1946, a devenit primul Înalt Comisar al Comisariatului pentru Energie Atomică și a reprezentat Franța în organisme internaționale privind energia atomică. A fost implicat și în mișcarea internațională pentru pace și dezarmare nucleară, iar în 1958 a fost reales președinte al Consiliului Mondial al Păcii. A murit la 14 august 1958, la spitalul Saint-Antoine din Paris.