schengen - ultimele știri

Eurodeputații români ar trebui să aibă și rolul de diplomați în relațiile cu reprezentanții celorlalte țări membre ale Uniunii Europene. Prin acest statut, dosarul Schengen ar fi putut să aibă o altă soartă.

Ministrul de Interne Cătălin Predoiu a subliniat la prima reuniune a Consiliului JAI după aderarea completă a României și Bulgariei la Schengen, că lucrurile funcționează foarte bine la granițele celor două state.

Președintele Portugaliei a acceptat să stea de vorbă cu un grup de turiști români care vizitau Palatul Belém din capitala lusitanilor, s-a fotografiat cu ei și le-a spus cum țara sa a sprijinit necondiționat România să intre în Spațiul Schengen.

Aderarea României la Spațiul Schengen cu granițele terestre reprezintă, pe lângă o decizie istorică, un moment de referință cu un impact semnificativ asupra economiei naționale și protecției mediului.

Anul 2025 aduce schimbări semnificative și o complexitate ridicată din perspectivă fiscală. Mediul de afaceri din România se află într-o perioadă de transformări majore, iar companiile trebuie să se adapteze rapid la noile realități.

Guvernul Ungariei a fost criticat pentru că nu a modificat orarul trenurilor după aderarea României la Schengen. Trenurile internaționale încă staționează inutil la frontieră în jur de 40 de minute, deși controalele au fost eliminate, subliniază o asociație.

Numărul românilor care trec podul Giurgiu-Ruse este de peste două ori mai mare decât înainte de aderarea totală a României și Bulgariei la Schengen. Prefectul regional din Ruse, Dragomir Draganov, estimează că în luna mai va fi finalizată şi a doua secţiune de pod.

Odată cu eliminarea controalelor la granița dintre Grecia și Bulgaria, șoferii greci profită că vecinii bulgari au prețuri mai mici la combustibil și aleg să traverseze frontiera pentru a face plinul autoturismelor. Ei spun că economisesc până la 26 de euro la un rezervor plin.

Un videoclip viralizat pe internet surprinde sute de nepalezi care au scandau în noaptea de Revelion

Ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a povestit că a reuşit să-l convingă pe omologul său austriac, Gerhard Karner, că România este pregătită să intre în Schengen şi terestru, nu doar aerian şi maritim, schimbând complet regulile jocului.

După un an 2024 de stagnare în turismul românesc, 2025 se anunță și mai greu, spune vicepreședintele ANAT, Adrian Voican. Principalele motive sunt modificarea regimului voucherelor, preconizată în „Ordonanța trenuleț” și intrarea în spațiul Schengen.

Menținerea în afara spațiului Schengen a costat România peste 2 miliarde de euro anual, ceea ce înseamnă că beneficiile de care s-ar bucura țara noastră după aderarea completă sunt semnificative.

Zona de liberă circulaţie din Europa a devenit mai mare prin admiterea României şi Bulgariei dar controalele rămân. Cum se potriveşte una cu alta?

Într-un episod din noua campanie de comunicare lansată de Marcel Ciolacu pe TikTok, premierul vorbește despre aderarea la Schengen.

Aderarea României la spaţiul Schengen poate genera o creştere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, cu beneficii ce se vor resimti pe parcursul următorilor 10 ani, arată un comunciat al asociaţiei patronale RESTO Constanţa.

Controalele la frontierele interne ale Uniunii Europene pot fi reintroduse temporar, în funcție de riscurile de securitate sau de fluxurile de migrație. Chestorul (r) Marian Tutilescu explică cum pot evolua aceste măsuri și ce implică pentru România.

Consiliul JAI, reuniunea miniștrilor de Interne din UE, a decis în această dimineață aderarea totală a României și Bulgariei la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025. Austria și Țările de Jos au renunțat la veto.

Începând cu 1 ianuarie 2025, România va fi membră cu drepturi depline a Spațiului Schengen. Aceasta nu este doar o realizare pe care eu o consider ca fiind istorică pentru țara noastră, ci și o demonstrație a capacității Uniunii Europene de a evolua și de a-și îndeplini promisiunile.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat, joi, că timpii de staţionare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, în urma intrării depline în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar transportatorii rutieri vor tranzita mai repede frontierele UE.

Președintele României, Klaus Iohannis, a explicat că aderarea României la Schengen consolidează poziția strategică a statului.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) a votat pentru o aderare completă a României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație european.

România intră în linie dreaptă spre accederea completă la spațiul de liberă circulație european. Ridicarea controalelor la frontierele terestre cu România şi Bulgaria de la 1 ianuarie 2025 a fost votată joi dimineață în ședința Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI).

Ţările de Jos au dat oficial undă verde admiterii complete a Bulgariei şi României în spaţiul Schengen, în urma unui vot în parlamentul olandez care a avut loc miercuri şi care a susţinut decizia recentă a guvernului în acest sens.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) va vota joi asupra ridicării controalelor asupra persoanelor la frontierele interne cu România şi Bulgaria şi între acestea de la 1 ianuarie 2025.

Guvernatorul Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), Dimitar Radev, a declarat că țara va îndeplini condițiile pentru aderarea la zona euro până în ianuarie, dar decizia finală rămâne în mâinile politicienilor bulgari, potrivit Euractiv.

Ministrul austriac de Interne a anunţat oficial că Austria renunţă la opoziţia sa privind primirea României şi Bulgariei ca membre cu drepturi depline în spaţiul Schengen.

Lucrările de reparare ale Podului Prieteniei, Giurgiu-Ruse, vor fi gata înainte de sărbători, anunță premierul Bulgariei, Dimitar Glavchev.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a transmis astăzi că, pe lângă intrarea cu drepturi depline în spaţiul Schengen, România a mai înregistrat un succes: din 2025, românii vor călători fără viză în SUA.

Ambasadorii UE au sunt de acord cu aderarea României la Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025, astfel că şedinţa JAI din decembrie este doar o formalitate.

Nu de puține ori, privind către Vest, viziunea euroatlantică de la București tinde să treacă în plan secund parteneri aflați la granița naturală, chiar dacă totodată mebri ai aceluiași spațiu geostrategic.

Potrivit acordului semnat la Budapesta de miniştrii de Interne ai României, Bulgariei, Austriei şi Ungariei, chiar şi după aderare, controalele la graniţele terestre ale Românei şi Bulgariei vor fi menţinute pentru încă minimum şase luni, în timp ce în Grecia vor dispărea.

Suntem mai aproape decât oricând de intrarea cu drepturi depline în spațiul Schengen, după 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană și 13 de la primul termen avansat. Mai e un pas - decizia finală de la Consiliul JAI, din 12 decembrie.

Fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a criticat reintroducerea controalelor la frontieră în Germania şi în alte state ale Uniunii Europene.

România se va integra complet în spațiul Schengen din ianuarie 2025, după ce inițial a aderat la spațiul european de liberǎ circulație maritim și aerian, din 31 martie, 2024. Integrarea terestră aduce o mulțime de avantaje, în special pe plan economic.

Într-un interviu pentru o publicație din Austria, premierul Marcel Ciolacu a vorbit despre sprijinul continuu pentru Ucraina, izolarea extremiștilor și importanța unei coaliții stabile în fața crizelor economice și de securitate.

Austria ar putea ridica în curând vetoul prin care împiedica până acum aderarea deplină a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de liberă circulaţie, o expectativă în creştere înaintea întâlnirii miniştrilor de interne ai celor trei ţări care se desfăşoară vineri la Budapesta, relatează EFE.

Miniştrii afacerilor interne din România, Bulgaria, Ungaria şi Austria se reunesc, vineri, la Budapesta, pentru discuţii informale legate de data la care ar urma să aibă loc intrarea României şi Bulgariei în Schengen terestru.

Joi dimineaţă a fost lansată operaţiunea de amploare „Green Pass”, în care sunt implicate mai multe structuri ale Ministerului de Interne. Toate maşinile care trec prin vămi sunt verificate riguros.

Nicolae Ciucă a respins afirmațiile lui Marcel Ciolacu despre intrarea României în Schengen pe 1 ianuarie 2025, explicând că acest obiectiv nu poate fi realizat în acest termen din cauza complexității procedurilor tehnice.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat, marți, că a purtat discuții „utile și constructive” cu omologii austriac și bulgar, Gerhard Karner și Atanas Ilkov, în perspectiva dosarului Schengen și că, deși s-au înregistrat progrese, dosarul este încă în lucru.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a postat pe contul său X un mesaj prin care anunţă că este încrezător că România va deveni membru cu drepturi depline în spaţiul Schengen până la sfârşitul acestui an.

Cristian Terheș, candidat la Președinția României, a fost luni la Adevărul Live, unde a vorbit despre proiectul său de țară, dar și despre politicianul pe care îl va susține în turul 2 al alegerilor. Terheș este europarlamentar și președinte al Partidului Național Conservator Român.

Președintele Senatului și candidatul prezidențial al PNL, Nicolae Ciucă, a făcut luni o vizită-fulger la Viena, unde s-a întâlnit cu cancelarul austriac Karl Nehammer. Tema principală a dialogului a fost aderarea completă a României la Spațiul Schengen.

Ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului din Ungaria, Szijjártó Péter, a declarat vineri, la Miercurea-Ciuc, că interesele naţionale ale României şi Ungariei sunt în totalitate aliniate în privinţa aderării României la spaţiul Schengen.

Austria se pregătește să ridice veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, iar acest pas important ar putea avea loc în urma unei întâlniri cheie între miniștrii de interne ai celor trei țări.

După ce mai multe state Schengen au hotărât să reintroducă controalele la frontiere, o nouă țară a luat această decizie.

Viena ar putea ridica blocajul controversat privind aderarea completă a României și Bulgariei la spațiul Schengen, în cadrul unui summit cu cele două țări, care va avea loc la Budapesta pe 22 noiembrie.

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, joi, la cel de-al cincilea Summit al Comunității Politice Europene, care a avut loc la Budapesta. Agenda reuniunii a inclus o sesiune dedicată provocărilor de securitate și discuții în grupuri de lucru, fiind atins și subiectul Schengen.

România așteaptă o decizie privind aderarea la spațiul Schengen pe 13 decembrie, în cadrul Consiliului JAI, iar premierul Marcel Ciolacu estimează că ridicarea controalelor la frontieră ar putea avea loc în primăvara anului 2025.

Noul comisar european pentru migrație Magnus Brunner, desemnat de Austria, a declarat că este în favoarea includerii României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

Într-un interviu pentru ”Adevărul”, Mircea Geoană este de părere că România nu luptă pentru propriile interese în Uniunea Europeană.

Cătălin Predoiu, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, și Atanas Ilkov, ministrul Afacerilor Interne al Republicii Bulgaria, au avut o întrevedere strategică pe tema Schengen, în cadrul Reuniunii Ministeriale a Forumului Salzburg, organizată de Președinția bulgară.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că România va adera la Schengen terestru până la sfârșitul acestui an, subliniind că a reușit să rezolve problemele anterioare legate de aderare.

Migrația a devenit o problemă pentru unele state europene, care au reintrodus controlul la frontiere, invocând fluxul uriaș de imigranți ilegali. Profesor universitar și cercetător la Amherst College și cercetător la Harvard, Ruxandra Paul explică de ce migranții sunt indispensabili pentru UE.

România a fost respinsă din nou în încercarea de a adera la Spațiul Schengen terestru, conform unei decizii oficiale a Uniunii Europene. Opoziția Austriei rămâne principalul obstacol, evidențiind preocupările legate de migrație și securitate.

Înainte de începerea şedinţei JAI, care analizează oportunitatea intrării României în Spaţiul Schengen, reprezentantul Austriei a declarat că, deşi există motive de optimism, încă nu e momentul ca România şi Bulgaria să fie admise pe deplin.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte pe 10 şi 11 octombrie 2024, la Luxemburg, pentru a lua în discuţie, printre altele, Spaţiul Schengen, azilul şi migraţia. România va afla joi dacă îndeplineste condițiile pentru a adera la spațiul Schengen terestru.

Vicepreşedintele Parlamentului European Nicu Ştefănuţă susţine că dezbaterea privind aderarea României la Schengen s-a inflamat artificial, electoral, şi că nu sunt „paşi clari” care să arate că va exista o decizie favorabilă în acest an.

România se află într-un moment critic în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen cu frontierele terestre, iar discuțiile pe această temă revin în prim-plan în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 10 octombrie 2024.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat luni la Strasbourg, în plenul Parlamentului European, că mesajul ei la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne de joi va fi că România şi Bulgaria trebuie să adere la Schengen cu frontierele terestre până la sfârșitul anului 2024.