schengen - ultimele știri

România blochează, din câte se pare, participarea Austriei la reuniuni ale NATO, transmite sâmbătă agenţia APA. Doi ofiţeri ai armatei austriece aşteaptă de săptămâni acreditarea pe lângă Alianţă. Accesul lor ar fi întârziat de România, care ar fi solicitat un timp de gândire.

Reluarea abruptă a subiectului Schengen s-a suprapus cu venirea la București a șefului OMV, pe fondul procesului internațional deschis României de compania austriacă.

Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, nu crede că OMV are vreo șansă de câștig la Curtea de Arbitraj în procesul intentat împotriva României privind legea offshore. Liberalul susține, potrivit News, că nu ar trebui cedat nimic „pentru dreptul nostru de a intra în Schengen”.

fără imagine Preşedintele Iohannis, premierul Ciucă s-au purtat cu mănuşi cu Austria, chiar şi după ce a votat împotriva intrării României în spaţiul Schengen

Premierul României susține că dacă Austria este de părere că spațiul Schengen nu funcționează, atunci să iasă din zona de circulație liberă europeană. Ciolacu a amintit că România depune plângere la Curtea de Justiție a UE, dacă Austria nu va accepta România în Schengen.

Europarlamentarul Victor Negrescu susține că ridicarea oficială a MCV redeschide calea negocierilor pentru aderarea României la spațiul Schengen. Social democratul a prezentat trei scenarii de lucru pentru intrarea în spațiul european fără frontiere.

Ministrul austriac de interne continuă să se poziționeze împotriva extinderii spațiului Schengen, în ciuda faptului că președinta Comisiei Europene a cerut primirea României și Bulgariei în spațiul european fără frontiere.

Continuarea excluderii României și Bulgariei din zona Schengen afectează atât cele două state, unde există o ascensiune a partidelor eurosceptice, cât şi unitatea UE, dezbinare de pe urma căreia Rusia profită, arată EUObserver.

Continuarea excluderii României și Bulgariei din zona Schengen creează probleme atât celor două state, care se confruntă cu o ascensiune a partidelor eurosceptice proruse, adică formațiunile politice AUR și Renașterea, scrie euobserver, cât și unității Uniunii Europene, fapt benefic Rusiei

Liderul Partidului Mișcarea Populară (PMP) propune crearea unui mini Schengen prin desființarea granițelor dintre România, Bulgaria și Grecia. O idee similară are și un europarlamentar bulgar, însă între România și Bulgaria.

Ministrul de Interne susține, întrebat dacă România are șanse să adere la spațiul Schengen până la finalul anului 2023, că „meciul se joacă”. Cătălin Predoiu s-a întâlnit zilele trecute cu omologul austriac, unul dintre opozanții aderării României la spațiul european fără frontiere.

Europarlamentarul bulgar Andrei Novakov susține că Austria este singura care blochează în prezent aderarea la Schengen și precizează că granițele dintre România și Bulgaria ar trebui să cadă dacă cele două țări nu sunt acceptate până la Crăciun.

fără imagine Am mai scris pe acest subiect. Chiar ieri, în prezenţa mult prea moale a ministrului Predoiu, Austria a reconfirmat că se opune intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

Ministrul austriac de Interne a reafirmat poziția Austriei privind extinderea spațiului Schengen. Gerhard Karner a punctat că sistemul Schengen ca întreg nu funcționează și din acest motiv nu este oportună extinderea acestuia.

Ministrul Afacerilor Interne se va întâlni miercuri, la Viena, cu omologul Austriac Gerhard Karner, unul dintre opozanții aderării României la spațiul Schengen.

Președintele Senatului s-a întâlnit astăzi cu ambasadorul Republicii italiene la București. Cei doi oficiali au discutat despre consolidarea relațiilor economice dintre țări și de întărirea colaborării judiciare.

Premierul Marcel Ciolacu a avut, luni, la Atena, o discuţie cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre provocările de securitate ale României la Marea Neagră, eforturile făcute de ţara noastră în contextul războiului din Ucraina, implementarea PNRR şi aderarea la Schengen.

Premierul României s-a întâlnit astăzi cu omologul din Bulgaria. Cooperarea bilaterală dintre cele două țări, aderarea la Schengen și securitatea Mării Negre s-a aflat printre subiectele abordate.

Presa maghiară susține că vinovatul pentru problema migranților neînregistrați în Europa este Guvernul lui Viktor Orban, pe care îl consideră unul dintre motivele pentru care România nu a fost acceptată în Schengen.

Probabilitatea ca Olanda să voteze pentru aderarea Bulgariei în spațiul Schengen rămâne scăzută, potrivit unui articol din Politico. Intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen se face la pachet, fiind necesar ca toate țările membre să voteze pentru aderarea acestora.

Ministrul austriac de interne a confirmat poziția Austriei împotriva aderării României și Bulgariei în spațiul Schengen. Oficialul austriac a precizat că în prima jumătate a acestui an au fost scoși de bună voie și forțat cu 20% mai mulți străini decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Guvernul de la Viena continuă să se opună intrării României în spațiul Schengen, subliniind că accederea în spațiul de liberă circulație nu este o chestiune de politică de partid, ci una de politică de securitate.

Comisarul pentru afaceri interne,Ylva Johansson, a dat asigurări privind implicarea Comisiei Eirpene în subiectul extinderii spațiului Schengen, într-un răspuns la solicitarea eurodeputatului Eugen Tomac.

Discursul premierului maghiar Viktor Orban a fost „o lecție” pentru omologul român, Marcel Ciolacu, susține politologul Cristian Pîrvulescu, care a atras atenția asupra șantajului făcut de șeful Guvernului de la Budapesta privind obiectivul României de aderare la Schengen.

Ambasadoarea Franţei, Laurence Auer, a declarat miercuri, într-un interviu pentru Agerpres, că „este nevoie de România în Schengen", în situaţia actuală.

Secretariatul General al Consiliului UE a publicat cererea ONG-ului fondat de Răzvan Nicolescu pentru reexaminarea pe motive de mediu a deciziei de amânare a aderării României la Schengen. Fostul ministru se așteaptă ca cererea să fie tratată „foarte serios”.

Europarlamentarii au adoptat o nouă rezoluţie de susţinere a aderării României și Bulgariei la spaţiul Schengen şi au cerut Comisiei Europene să evalueze daunele aduse celor două state.

Europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat, în plenul Parlamentului European, invalidarea juridică a veto-ului Austriei, compensarea financiară a blocajului și sancționarea unui eventual nou refuz privind aderarea României la spațiul Schengen.

Europarlamentarii vor dezbate marți o rezoluție care afirmă că Bulgaria și România ar trebuie să fie acceptate în spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023. Votul va fi dat miercuri, 12 iulie.

Subiectul aderării României la Schengen a fost discutat de premierul României și cancelarul german în timpul unei întâlniri oficiale. Marcel Ciolacu susține că liderii politici români se vor implica pentru îndeplinirea obiectivului sub președinția spaniolă a Consiliului UE.

Ministrul Afacerilor Externe susține că spațiul Schengen va fi mult mai puternic în momentul în care România va fi membru cu drepturi depline. Luminița Odobescu a mulțumit reprezentanților Spaniei pentru „angajamentul clar” în dosarul Schengen.

Președintele României susține că există un progres în ceea ce privește aderarea României la spațiul Schengen, însă acesta este unul lent. Iohannis a punctat că subiectul va fi pus pe agenda JAI doar când există șanse sigure de reușită.

Comisia de Petiții din cadrul Parlamentului European va vota marți, 27 iunie 2023, o nouă rezoluție pentru susținerea aderării României la spațiul Schengen, a anunțat eurodeputatul PSD, Victor Negrescu.

Președintele UDMR a declarat într-un interviu pentru presa maghiară că motivele pentru care Uniunea nu mai face parte din Coaliție sunt „jafurile și lăcomia”. Kelemen Hunor a punctat și că ratarea aderării României la Schengen este cauzată de președintele României și Bogdan Aurescu.

Un articol publicat de Euractiv arată că instituțiile europene se pregătesc să admite România și Bulgaria în Schengen în acest an. Mai exact, controalele aeriene vor fi eliminate în luna octombrie, în timp ce controalele la frontierele terestre în ianuarie 2024.

Președintele Klaus Iohannis a exprimat, în cadrul unei întâlniri cu ambasadorii UE acreditați la București, speranța că în cursul acestui an va putea fi adoptată o decizie pozitivă privind aderarea României la Schengen, cu sprijinul viitoarei Președinții spaniole a Consiliului.

Analiștii contactați de „Adevărul“ susțin că unele obiective economice din programul de guvernare al PSD-PNL sunt greu de realizat din cauza situației financiare a țării, a constrângerilor legate de PNRR și a posibilei opoziții a mediului de afaceri.

Guvernul condus de Marcel Ciolacu are în prag mai multe încercări grele după ce Cabinetul Ciucă a plecat lăsând în urmă mai multe reforme importante, unele întârziate cu luni bune, pentru care noul Executiv va trebui să accelereze demersurile

Ministrul propus pentru Externe susține că aderarea României la spațiul Schengen este un obiectiv prioritar și speră la identificarea unor soluții până la sfârșitul acestui an.

Cătălin Predoiu, ministrul de Interne avizat astăzi în Parlament, susține că ar fi hazardat să ofere un pronostic privind data la care România va intra în spațiul Schengen. Oficialul este de părere că este necesară o acțiune complexă, precizând că „porțile ferecate se închid din interior”.

Subiectul aderării României la Schengen nu a fost pus pe agenda Consiliului JAI din iunie, fiind doar încă două șanse în 2023. Europarlamentari români contactați de „Adevărul”, deși din aceeași Coaliție, au opinii diferite în ceea ce privește primirea în acest spațiu.

Miniștrii de interne reuniți în cadrul Consiliului JAI au hotărât ridicarea controalelor la frontiera cu Bulgaria și România în cadrul spațiului Schengen este unul dintre domeniile care ar trebui să beneficieze de o atenție specială din partea Consiliului Schengen pentru următorul ciclu 2023-2024.

Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a afirmat la sosirea la Consiliul Justiție și Afaceri Interne că aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen trebuie să se întâmple până la sfârșitul anului 2023.

Ambasadorul Alfredo M. Durante Mangoni a subliniat că Italia susține Românie în atingerea obiectivelor strategice precum aderarea la spațiul Schengen sau OCDE. Oficialul italian a punctat că relațiile economice dintre cele două țări sunt „solide și echilibrate”.

Președintele Iohannis susține că România a arătat, o dată în plus, că îndeplinește pe deplin criteriile pentru integrarea în spațiul Schengen după ce a gestionat cu responsabilitate și eficiență granițele externe.

Preşedintele Republicii Federale Germania a declarat statul pe care îl conduce este de multă vreme de părere că locul României este în spaţiul Schengen şi că este conştient de faptul că în România există o mare aşteptare privind statutul de membru deplin.

Ministrul Afacerilor Externe a participat marți, 23 mai, la reuniunea de lansare a formatului Trilateral România-Spania-Polonia. Cei trei oficiali au semnat o declarație comună în care se cere adoptarea unei decizii pozitive pentru aderarea României la Schengen.

Ministrul Afacerilor Externe a anunțat, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții comunității românești din Valencia, că ministrul spaniol Pedro Sanchez va veni în România la începutul lunii iunie.

Președintele României, prezent în Islanda la cel de-al patrulea Summit al Consiliului Europei, a avut o serie de întrevederi bilaterale cu oficiali europeni. Una dintre întâlniri a fost cu președintele Austriei, ocazie cu care a fost abordat subiectul Schengen.

Comisia Europeană cere Consiliului ce întrunește statele UE, într-un raport privind spațiul Schengen, să permită aderarea României și Bulgariei la spațiul fără frontiere. Documentul Comisiei prezintă cele mai bune practici pentru gestionarea frontierelor externe sau politica de returnare a vizelor.

Ministrul Afacerilor Externe a avut vineri o întrevedere cu omologul său din Germania, în marja reuniunii Gymnich de la Stockholm. Cei doi oficiali au discutat, printre altele, și despre subiectul aderării României la spațiul Schengen.

După ce Austria s-a opus, în Comisia Europeană, intrării României în spațiul Schengen, un sondaj de opinie a relevat câți austrieci sunt în favoarea aderării. Rezultatele sunt mai bune decât în 2017, dar se pare că, prin comparație cu țara noastră, Bulgaria rămâne favorită.

Ministrul Comerţului Exterior şi al Afacerilor Externe al Ungariei, Szíjjártó Peter a declarat marţi, la Oradea, cu ocazia lansării Programului de cooperare transfrontalieră Interereg VI A România-Ungaria, că România ar fi trebuit deja să facă parte din Spaţiul Schengen, potrivit Agerpres.

La Berlin se discută miercuri ipoteza reinstituirii punctelor de control la intrările în Republica Federală. Ecologiștii din coaliția care îl susține pe cancelarul Scholz dar și unii vecini ai Germaniei critică măsura.

Premierul Nicolae Ciucă a afirmat în cadrul evenimentului organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România cu prilejul Zilei Europei, că România și-a consolidat profilul de pol de stablitate și securitate europeană în regiune.

Președintele UDMR a criticat poziția Austriei referitoare la extinderea spațiului Schengen și susține că „încurajările” și „bătăile pe umăr” ale ministrului austriac de interne nu sunt îndeajuns pentru România.

Ministrul Afacerilor Interne susține că Spania, țara care va prelua președinția Consiliului UE din luna iulie, va pune pe agendă aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Bode a precizat că speranța României se leagă de președinția spaniolă.

Reprezentantul Austriei a repetat discursul privind problemele sistemice ale întregului spațiu Schengen.

Vizita ministrului austriac de Interne la Bucureşti a lăsat România pe întuneric privind perspectivele aderării la Schengen. Specialiştii pun în continuare atitudinea rigidă a Vienei pe seama interesului electoral.

Eurodeputatul Victor Negrescu a transmis că legătura făcută de șeful MAI german, aflat într-o vizită în România, nu are de-a face cu România, susținând că Guvernul Austriei arată o lipsă de coerență prin faptul că a votat pentru aderarea Croației la Schengen, respingând România.