România și alte 21 de state UE cer explicații Spaniei privind criza din Ceuta

Liderii din 22 de state UE, printre care și România, critică politica de migrație a Spaniei după criza din Ceuta și cer măsuri pentru combaterea intrărilor ilegale. Pedro Sánchez respinge acuzațiile și acuză o reacție „egoistă” a partenerilor europeni.

Imagini cu imigranţii din Maroc ajunşi în exclava spaniolă Ceuta. FOTO Profimedia

Criza provocată de afluxul de migranți în exclava spaniolă Ceuta a deschis un nou conflict în interiorul Uniunii Europene. Liderii din 22 de state membre, inclusiv România, au transmis o scrisoare conducerii instituțiilor europene în care critică politica de migrație a guvernului de la Madrid și avertizează că aceasta ar putea încuraja noi intrări ilegale în Uniune.

Documentul, inițiat de Italia și Danemarca, este semnat de state precum Germania, Italia, Polonia, România, Suedia, Grecia, Țările de Jos și Belgia și a fost trimis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, António Costa, și premierului irlandez Micheál Martin, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, scrie Politico.

Semnatarii susțin că planul guvernului spaniol de a acorda statut legal pentru până la 1,2 milioane de migranți aflați ilegal în țară riscă să transmită semnalul că intrarea ilegală în Uniunea Europeană poate fi răsplătită ulterior prin obținerea unui drept de ședere.

„Avem datoria de a descuraja eficient și de a combate fără încetare migrația ilegală, prin coordonarea acțiunilor noastre, consolidarea frontierelor externe și eliminarea tuturor politicilor care pot acționa ca factori de atracție, cum este regularizarea unui număr foarte mare de migranți aflați în situație neregulamentară”, au transmis cei 22 de lideri.

Deși aproape toți cei aproximativ 50.000 de migranți care au trecut din Maroc în Ceuta s-au întors între timp şi niciunul nu a ajuns pe teritoriul continental al Uniunii Europene, semnatarii scrisorii consideră că episodul ridică semne de întrebare privind securitatea frontierelor externe.

Ei avertizează că Uniunea nu își poate permite să creeze impresia că o intrare ilegală poate fi urmată de legalizarea șederii și spun că sunt pregătiți să susțină inclusiv reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen.

Pedro Sanchez acuză, la rândul său, statele membre de „egoism”

Guvernul spaniol respinge însă această interpretare. Madridul susține că programul de regularizare nu are nicio legătură cu evenimentele din Ceuta și că migranții care au intrat ilegal în enclavă nu îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de această măsură. Potrivit autorităților spaniole, programul se adresează exclusiv persoanelor care locuiau deja în Spania înainte de 1 ianuarie 2026, iar perioada de depunere a cererilor s-a încheiat încă din luna iunie.

Premierul Pedro Sanchez le-a răspuns liderilor europeni printr-o scrisoare separată, în care îi acuză că încearcă să transforme criza într-o confruntare politică și critică propunerile privind suspendarea temporară a Spaniei din spațiul Schengen.

„În actualul context internațional, Uniunea Europeană nu își poate permite un asemenea răspuns egoist, polarizant și ilegal”, a scris liderul de la Madrid.

El a respins acuzațiile potrivit cărora Spania nu și-ar proteja frontierele externe, punctând că, între 2021 și 2026, numărul intrărilor ilegale înregistrate de Spania a fost de două ori mai mic decât cel raportat de Italia. În același context, el a amintit că Uniunea Europeană s-a confruntat și în trecut cu folosirea migrației ca instrument de presiune politică, făcând trimitere la criza provocată de Belarus în 2021.

Scrisoarea celor 22 de state nu a fost semnată de Franța, Portugalia și Luxemburg, însă arată cât de divizată rămâne Uniunea Europeană în privința migrației, un dosar care continuă să pună la încercare solidaritatea dintre statele membre și funcționarea spațiului Schengen.