România intrǎ în spațiul Schengen la 17 ani de la aderarea Uniunea Europeană. Care au fost piedicile| ANALIZǍ

Suntem mai aproape decât oricând de intrarea cu drepturi depline în spațiul Schengen, după 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană și 13 de la primul termen avansat. Mai e un pas - decizia finală de la Consiliul JAI, din 12 decembrie.

Românii nu vor mai fi opriți la vamă când ajung într-un stat din spațiul Schengen FOTO: Profimedia

Vestea că de la 1 ianuarie 2025 am putea circula în Uniunea Europeană fără să mai fim controlați la frontiera terestră, după ce, la 31 martie, România a intrat în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, a venit după o nouă întâlnire a miniștrilor de interne din România și Bulgaria cu omologul lor austriac, întâlnire desfășurată la Budapesta. Austria a fost ultima țară care s-a opus aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen cu frontierele terestre, însă de-a lungul celor 17 ani de încercări mult mai multe țări au avut diverse cerințe, considerând că nu suntem pregătiți.

După discuția de la Budapesta, în schimb, ultimul pas rămâne adoptarea decizie în Consiliul JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) din 12 decembrie, de la Bruxelles, cu obiectivul de implementare cu 1 ianuarie 2025.

Ciolacu: „După 13 ani, România va reuşi o aderare completă la Schengen de la 1 ianuarie 2025”

Budapesta a găzduit, vineri, 22 noiembrie 2024, întâlnirea miniştrilor de interne din România şi Bulgaria cu omologul lor austriac, pe tema aderării la spaţiul Schengen cu frontierele terestre, Viena rămânând ultimul critic al celor două țări. Au avut loc, de asemenea, convorbiri între premierul ţării gazdă, Viktor Orbán, şi şeful guvernului român, Marcel Ciolacu.

Premierul român Marcel Ciolacu a subliniat că „România şi Ungaria lucrează împreună atât pe temele care ţin de întărirea relaţiei bilaterale, cât şi pe dosarele de interes de la nivel european” și i-a mulțumit în mod special premierului Victor Orban pentru „sprijinul constant în ceea ce priveşte aderarea completă a României la Spaţiul Schengen”.

„Felicit preşedinţia ungară a Consiliului Uniunii Europene pentru munca desfăşurată în această perioadă, dar mai ales pentru faptul că a ţinut în permanenţă în atenţie subiectul Schengen. Românii au simţit deja beneficiile intrării parţiale în Spaţiul Schengen, având în vedere faptul că este ceva foarte palpabil, însă creşterea economică românească şi ungurească va fi dinamizată odată cu aderarea completă, inclusiv pe cale terestră, iar preluarea de către România a protecţiei graniţelor parţiale ale Uniunii Europene va avea un impact pozitiv şi asupra Ungariei. Mă bucur că strategia decisă acum câteva luni, inclusiv împreună cu premierul Orban, a dat roade şi reuşim să ne bifăm astăzi obiectivele”, a declarat Marcel Ciolacu. Acesta a precizat, de asemenea, că a avut cu câteva zile înainte o discuţie telefonică cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer, în care i-a transmis că România îşi asumă pe deplin responsabilitatea pentru protecţia frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Șeful Executivului de la București a mai menționat că s-a ajuns la un acord și la nivelul miniștrilor de interne ai celor patru state implicate (România, Bulgaria, Ungaria și Austria), astfel că „după 13 ani, România va reuşi o aderare completă la Schengen de la 1 ianuarie 2025”.

Orban: „Se vor deschide şi drumurile care fuseseră deschise până acum doar la sfârşit de săptămână”

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat, la rândul său, că Ungaria, care deține președinția Consiliului UE, a folosit prilejul pentru a urgenta aderarea României la Spațiul Schegen.

„Întotdeauna am crezut că situaţia actuală este injustă faţă de România. Eu am văzut în anii anteriori toate eforturile pe care le-au făcut guvernele din România şi am mai văzut că de o vreme încoace România a îndeplinit toate criteriile necesare ca să devină ţară membră a Spaţiului Schengen. Cu domnul premier la Bucureşti am convenit că eu voi ajuta ca această injusteţe să fie remediată şi că preşedinţia ungară va acorda atenţie deosebită acestui subiect. Şi aşa am ajuns la aceste negocieri la nivel de miniştri de interne de astăzi, care, foarte corect, prin abordarea migraţiei ilegale a abordat subiectul şi miniştrii de interne au discutat că migraţia ilegală trebuie să fie diminuată şi combaterea migraţiei ilegale să fie sporită", a declarat Viktor Orban.

Toate barierele care au făcut imposibilă aderarea României la Spaţiul Schengen au fost eliminate, toate criteriile fiind îndeplinite, a mai subliniat premierul Ungariei.

„Asta înseamnă că am convenit că toate cele patru ţări vor munci necontenit ca de la 1 ianuarie România să devină membră a Spaţiului Schengen, nu doar pe cale aeriană şi maritimă, dar şi terestră. Decizia în acest sens, decizie pentru care este nevoie de toţi miniştrii de interne ai Uniunii Europene, această decizie se va la lua la Bruxelles în 12 decembrie, unde preşedinţia ungară, în baza întâlnirii noastre de astăzi, va înainta un memoriu, memoriu care va fi validat de miniştrii de interne ai ţărilor membre din Uniunea Europeană. Asta ne aşteaptă pe noi în următoarele zile. Budapesta va deveni vestită pentru faptul că şi ultima barieră a fost înlăturată aici şi că a deschis calea către deciziile formale. Şi, dacă toate merg conform planurilor noastre, atunci de la 1 ianuarie încolo, dacă mă duc la domnul premier cu maşina, nu voi mai fi oprit la frontieră, ci voi putea conduce maşina de la Budapesta la Bucureşti, fără să fie vreun control, ceea ce va fi foarte important în viaţa noastră, a tuturor”, a punctat premierul Ungariei.

Viktor Orban a subliniat că atât colaborarea economică, cât şi aderarea la Spaţiul Schengen vor fi foarte importante pentru populaţia din zona transfrontalieră, „pentru că am trăit momente nedemne, foarte multă vreme, că oamenii îşi văd localităţile cu ochii şi pentru ca să se şi întâlnească trebuie să facă kilometri. Nu este doar injust, dar este şi nedemn. În sfârşit, comunităţile, oamenii din zona transfrontalieră îşi vor putea trăi viaţa aşa cum trebuie. Odată cu aderarea la Spaţiul Schengen, se vor deschide şi drumurile care fuseseră deschise până acum doar la sfârşit de săptămână. Aş vrea, totodată, să mulţumesc şi UDMR-ului pentru munca de consolidare a acestor relaţii economice şi politice şi doresc să felicit UDMR-ul pentru munca depusă în vederea aderării României la Spaţiul Schengen”, a mai spus premierul ungar.

Cât de lung a fost drumul

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, s-a stabilit că la îndeplinirea criteriilor tehnice țara noastră va adera și la Spațiul Schengen, acest obiectiv fiind atât un drept, cât și o obligație, conform Tratatului de aderare la UE. Acest lucru urma să se întâmple în anul 2011. România a îndeplinit criteriile tehnice la termenul inițial asumat, însă românii aveau să-și vadă visul pe jumătate împlinit abia la 31 martie 2024, când România și Bulgaria au devenit membre ale Spațiului Schengen doar cu frontierele aeriene și maritime.

România a trecut prin șapte rapoarte de evaluare Schengen înainte de 27 martie 2011, primul termen asumat. Concluzia a fost că țara noastră era în mare parte pregătită în privința implementării acquis-ului Schengen, însă Franța și Germania au cerut atunci amânarea aderării României și Bulgariei, invocând problemele din justiție constatate de Comisia Europeană în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Chiar dacă aderarea la spațiul Schengen nu este legată explicit de MCV, Germania, Franţa, Olanda, Suedia, Finlanda şi Belgia le-au cerut României și Bulgariei progrese în cadrul MCV, arată o cronologie realizată de Agerpres.

În pofida îndeplinirii criteriilor tehnice, la 9 iunie 2011 , în cadrul Reuniunii Consiliului JAI s-a decis că cele două țări vor rămâne în afara spațiului Schengen pe termen nelimitat.

Cu ajutorul Poloniei, care asigura președinția UE, românii și bulgarii au reușit să schimbe poziția Franței și Germaniei, însă în continuare s-a dovedit intransigentă Olanda. La 22 septembrie 2011, Finlanda a anunțat de asemenea că se opune.

În 2013 au revenit asupra deciziei Germania și Finlanda, care au anunțat că se opun unui eventual vot privind extinderea zonei de liberă circulaţie.

În 2015 a părut că se îndreaptă lucrurile, cele două țări găsind în Luxemburg un aliat, însă minunea nu s-a produs. În 2017, a salutat eforturile făcute de România și președintele Franței, Emanuel Macron, însă problema migranților s-a pus pe masă. Pentru cauza României și a Poloniei a pledat și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, subliniind necesitatea de a finaliza procedurile de aderare a celor două state la spaţiul de liberă circulaţie pentru a spori siguranţa UE în faţa terorismului şi a provocărilor legate de migraţie. Parlamentul European a adoptat o rezoluție, în decembrie 2017, prin care solicita admiterea imediată a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Țările oponente au rămas neclintite.

După pandemie, în iunie 2021, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că aderarea la spaţiul Schengen a rămas un obiectiv politic major pentru România, deşi criza sanitară a afectat serios această zonă. La sfârșitul aceluiași an și premierul Nicolae Ciucă vorbea la Bruxelles de necesitatea unei decizii rapide referitoare la aderarea României la spaţiul Schengen, doar că în 2022, la granițele României a venit o nouă criză.

În mai 2022, Comisia Europeană relua recomandarea ca Bulgaria, România și Croația să fie admise în spaţiul Schengen. Ministrul Afacerilor Interne de la acel moment, Lucian Bode, anunța că România va solicita o evaluare voluntară. Liderii europeni și-au declarat susținerea, iar Olanda, un oponent aprig, a dat semne că își schimbă opinia. În ciuda unor declarații favorabile făcute de premierul Mark Rutte, parlamentul olandez a adoptat o rezoluție care stipula că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea celor două țări vecine la spațiul Schengen.

A urmat o rezoluție votată în Parlamentul European, favorabilă României și Bulgariei. În același an s-au consumat mai multe demersuri și s-au înregistrat noi progrese ale României, cu toate acestea, mai întâi Olanda s-a opus aderării Bulgariei, pentru ca ulterior Austria să anunțe că nu este de acord cu aderarea la Schengen a niciuneia dintre țări.

Surpriza din partea Austriei, și un prim semn că România va putea deveni membru în Schengen cu drepturi depline, a venit în acest an, când partidul cancelarului Nehammer nu a mai votat împotriva manifestului semnat la Congresul PPE care cerea aderarea rapidă a României la Schengen.

Ce va avea de făcut România

Responsabilitățile României vor fi mult mai mari odată cu ridicarea controalelor la frontieră, dacă și pasul care mai rămâne de făcut pe 12 decembrie 2024 este trecut. Cele două țări vor deveni, practic, paznicul frontierelor externe Schengen. Controalele, însă, pot fi reintroduse temporar, dacă sunt motive legate de securitate națională sau sănătate publică.

Controalele, pe de altă parte, nu vor fi suspendate direct, ci va exista o perioadă de tranziție, de 6 luni, de controale la frontiera României cu Ungaria, respectiv frontiera României cu Bulgaria, fiind o condiție impusă de Austria. România și Bulgaria se vor conecta la sistemul de informație Schengen (SIS).

Spațiul Schengen își are rădăcinile în acordul de liberă trecere semnat, în 1984, de fostul cancelar german Helmut Kohl și președintele de atunci al Franței, François Mitterand, care au decis să elimine controalele la frontiera dintre Germania și Franța. Acordul a fost ulterior extins ulterior și la Țările de Jos, Belgia și Luxemburg, pentru ca în prezent libertatea de mișcare a persoanelor să fie asigurată fără pe teritoriul a 29 state membre ale spațiului Schengen.