Când europarlamentarii nu sunt conștienți de misiunea lor
1Eurodeputații români ar trebui să aibă și rolul de diplomați în relațiile cu reprezentanții celorlalte țări membre ale Uniunii Europene. Prin acest statut, dosarul Schengen ar fi putut să aibă o altă soartă.
La întâlnirea de la începutul săptămânii pe care președintele interimar Ilie Bolojan a avut-o cu europarlamentarii români la Cotroceni, unul din punctele abordate a fost nevoia de colaborare a acestora cu Parlamentul, Guvernul și ministerele pentru a „coordona pozițiile naționale și a asigura o abordare unitară în domeniile esențiale“. O astfel de colaborare este aproape inexistentă în condițiile în care cei mai mulți dintre trimișii noștri la Bruxelles uită de unde au plecat.
Când spunem nume de europarlamentari români, spunem Monica Macovei, Cristian Preda, Traian Ungureanu, Dacian Cioloș, Sigfried Mureșan, Corina Crețu, dar și CV Tudor, Gigi Becali, Elena Băsescu, Adrian Severin, Viorica Dăncilă și, în actuala legislatură, Maria Grapini, Claudiu Manda sau Diana Șoșoacă. Ce-i unește pe acești oameni care au fost trimiși în Parlamentul European de mașinăriile partidelor? Sunt doar câteva nume, de o parte și de alta a reprezentanților României în legislativul de la Bruxelles din momentul 2007, când țara a aderat la Uniunea Europeană, până azi.
Spun că au fost trimiși în Parlamentul European de mașinăriile partidelor pentru că mulți dintre cei 33 de eurodeputați români nu sunt conștienți de misiunea de a reprezenta România în organismul Uniunii Europene și de cât de generoasă e plaja de a pleda în interesul țării.
Încrederea în UE și reprezentarea României în legislativul de la Bruxelles
Rezultatele sondajelor de opinie în ceea ce privește încrederea românilor în Uniunea Europeană și NATO sunt mai mult decât optimiste. Percepția globală include, desigur, și reprezentanții României, despre care însă majoritatea românilor nu au nici cele mai elementare informații: care e fișa postului, ce fac ei pentru a reprezenta interesele țării, cum pledează pentru ca România să aibă o voce mai puternică în legislativul european. Dinspre Bruxelles se aud doar scandalurile pe care unii eurodeputați le provoacă, prin pledoarii populiste și patriotarde.
Potrivit unui sondaj INSCOP realizat după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, aproape 67% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană, iar 70% în NATO. Sondajul arată că peste 80% dintre respondenți nu vor ca România să iasă din UE, același procent fiind înregistrat și pentru ieșirea din NATO.
Directorul INSCOP Remus Ștefureac a scris pe Facebook că „frustrările nu au legătură cu atașamentul românilor față de UE și NATO“ și că „agresiunile informaționale au provocat reacția inversă a populației“.
Reacțiile antisistem ale românilor se traduc în încrederea la limita de avarie în partide, guvern, parlament și președinte, care în acest moment nu depășește zece procente.
Nicio intervenție în Parlamentul European în patru ani de mandat
Eurodeputații români au și rolul de diplomați în relațiile cu reprezentanții celorlalte țări membre ale Uniunii Europene prin întâlniri și discuții neoficiale care pot avea un impact important asupra problemelor nerezolvate ale României. Dosarul Schengen ar fi putut avea altă soartă dacă astfel de discuții neprotocolare ar fi avut loc între eurodeputații români și cei ai Austriei și Olandei. Dar mulți dintre ei se mulțumesc să facă prezența și să profite de veniturile substanțiale pe care nu le-ar fi primit în Parlamentul României. Presa a vehiculat de-a lungul anilor nume de eurodeputați români care nu au avut nicio intervenție în legislativul de la Bruxelles și care au ocupat primele locuri ale absenteismului. Este de notorietate replica lui CV Tudor în această chestiune: „Sunt șef de partid și conduc două publicații. Nu pot să dorm toată ziua, bună ziua la Bruxelles sau la Strasbourg.“
Când corupții predică anticorupția
Adrian Severin este titularul celui mai răsunător scandal provocat de un europarlamentar român în Parlamentul European. Unul din fostele nume grele ale FSN-PSD, fost ministru de Externe și beneficiar a cinci mandate de deputat în Parlamentul României, Severin împreună cu alți doi membri ai legislativului european, unul din Austria și celălalt din Slovenia, a fost acuzat că a mușcat din momeala unor jurnaliști sub acoperire de la „The Sunday Times“ de a iniția amendamente la o lege europeană în contul sumei de 100.000 de euro. Deși venitul unui europarlamentar este de aproape 8.000 de euro pe lună, la care se adaugă 350 de euro pe zi pentru cazare și masă, se pare că lăcomia și-a spus cuvântul.
După demascarea afacerii, eurodeputatul din Austria și cel din Slovenia au demisionat, dar Adrian Severin s-a ținut cu dinții de scaun, chiar și după ce a fost marginalizat de ceilalți reprezentanți ai țărilor UE. În 2016, Adrian Severin a fost condamnat la patru ani de închisoare, dar a fost pus în libertate după un an și două luni.
Culmea e că în timpul anchetei DNA, Severin a ținut o conferință la București despre corupția endemică din România.
Se încarcă comentariile...
