Educație

Profesorii care s-au pronunțat pentru boicotarea examenelor naționale sunt pregătiți să continue protestul și la probele simulării Bacalaureatului. Întreabă, în același timp, de ce acțiunea lor este sancționată public, în vreme ce protestul magistraților a fost acceptat.

„Nu știu dacă ce învăț e suficient sau pierd timpul cu detalii inutile.” Nu e o confesiune izolată. E un răspuns care revine constant într-un sondaj pe 605 medici rezidenți din peste 55 de specialități...

Federațiile sindicale din învățământ transmit că protestele declanșate în perioada simulărilor pentru Evaluarea Națională vor continua și săptămâna viitoare, când sunt programate simulările pentru examenul de Bacalaureat.

Elevii de clasa a VIII-a au susținut marți proba la Matematică din cadrul simulării cu subiecte unice la nivel național. „Este un antrenament binevenit”.

Reprezentanții federațiilor sindicatelor din învățământul preuniversitar s-au întâlnit, marți, cu ministrul Educației. Nemulțumiți de răspunsurile primite, sindicaliștii le-au transmis membrilor că „nu trebuie să ne oprim aici”.

Elevii de clasa a VIII-a au susținut marți proba la Matematică din cadrul simulării Evaluării Naţionale.

Deși în toată țara, conform sindicatelor, 73.000 membri s-au declarat pentru boicotarea simulării examenelor naționale, activitatea a fost împiedicată în destul de puține centre la nivel național, raportat la total. Județul Covasna este liderul neparticipării.

Cu toate că sindicatele din învățământ anunțau că peste 70% dintre profesorii membri de sindicat nu vor participa la simulări, datele de astăzi arată altceva. Simularea Evalurării Naționale la Limba și Literatura Română s-a desfășurat în aproape 98% din școli.

Simularea examenului de Evaluare Națională a început luni, 16 martie 2026, cu proba la Limba și literatura română. Probele se desfășoară în condiții de examen, iar evaluarea lucrărilor va fi realizată folosindu-se platforma digitală. Profesorii au anunțat, la rândul lor, proteste.

Sindicatele din Educație au transmis că 73.000 membri sunt pentru boicotarea simulărilor examenelor naționale și că se fac presiuni ca profesorii să participe. „N-am forțat pe nimeni”, susține un oficial al IȘJ, explicând cum s-a reușit creșterea interesului profesorilor pentru simulări.

Examenul de Evaluare Națională este pragul pe care sute de mii de elevi îl așteaptă cu mari emoții an de an, admiterea la liceu depinzând de obținerea unei medii cât mai bune. Există în schimb și elevi care nu sunt obligați să susțină acest examen pentru a-și asigura locul.

Câteva zeci de studenți au ieșit sâmbătă în stradă în București și în marile orașe universitare pentru a-și exprima nemulțumirea față de subfinanţarea Educaţiei.

Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică profilul profesional al managerului școlar, document care redefinește rolul directorului unităților de învățământ ca lider educațional și manager al organizației școlare.

Sindicatele din învățământul preuniversitar au anunțat că peste 50% dintre profesori au decis prin semnătură să nu participe la simulările examenelor naționale, în ceea ce numesc un ultim avertisment. În acest context, se vor mai ține sau nu simulările? Și cum influențează acest protest elevii?

Studiile superioare absolvite cresc șansele de angajare pentru majoritatea românilor, arată statisticile internaționale, însă mulți dintre ei rămân nemulțumiți de salariile primite, amintindu-și de eforturile făcute la facultate și alegerile neinspirate din trecut.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au anunțat marți rezultatele referendumului organizat în rândul cadrelor didactice privind participarea la simulările examenelor naționale, programate să înceapă săptămâna viitoare.

În România anului 2026, o diplomă universitară nu mai garantează automat un salariu atractiv. Datele oficiale și analizele pieței muncii arată că anumite specializări continuă să aducă venituri modeste chiar și la cinci ani după absolvire.

Deși în zilele noastre pare greu de crezut, în secolul al XIX-lea mulți intelectuali europeni considerau că femeile sunt în mod natural mai puțin inteligente decât bărbații. Unul dintre argumentele prezentate ca fiind „științifice” era faptul că femeile ar avea creierul mai mic.

Procesul de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2026–2027 începe în luna martie 2026 și cuprinde mai multe etape stabilite de Ministerul Educației. Inspectoratele școlare și școlile vor trebui să afișeze circumscripțiile școlare.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie ”SPIRU HARET” reclamă ”presiuni şi intimidări nemaiîntâlnite” din partea conducerilor unităţilor de învăţământ şi a inspectoratelor şcolare pentru ca angajaţii să participe la simularea examenelor naţionale.

La finalul lunii încep înscrierile pentru clasa pregătitoare, iar până pe 12 martie școlile trebuie să comunice circumscripțiile. Cei mai mulți elevi, dar și cele mai multe școli din țară sunt în București. Vă prezentăm în articolul de mai jos cele mai bine cotate școli.

Un profesor din India, Raviraj Master, a postat o problemă aparent simplă, dar imposibil de rezolvat pentru elevii săi.

Adicția pentru telefoane mobile a elevilor și educația precară primită acasă sunt adesea reclamate de profesori. Unii se plâng de haosul din școli, adăugând că le este tot mai dificil să își desfășoare activitatea normal.

În fiecare an, odată cu apropierea zilei de 8 martie, în școlile și grădinițele din România revine aceeași dezbatere: ce cadouri ar trebui să primească profesoarele și educatoarele din partea elevilor și părinților? Daruri simbolice sau consistente?

Cele două mari federații sindicale din sistemul preuniversitar acuză „presiuni” pe care le-ar exercita inspectoratele școlare asupra profesorilor pentru a se înscrie în comisiile pentru simulările examenelor naționale. Sindicaliștii le cer membrilor să boicoteze simulările.

Ministerul Educației și Cercetării are titular pe post, după aproape două luni de interimat. Profesorul universitar Mihai Dimian, rectorul Universității din Suceava, va avea de răspuns unor provocări majore venite din sistemul preuniversitar care se confruntă cu mari frământări.

România plătește deja un preț ridicat pentru nivelul scăzut de literație al copiilor, iar efectele se vor vedea tot mai clar în economie, pe piața muncii și în capacitatea de inovare a țării.

Biroul Politic al PNL s-a reunit luni, 2 martie, iar în cadrul ședinței a fost validată oficial propunerea pentru funcția de ministru al Educației, fiind nominalizat rectorul Mihai Dimian.

România traversează o perioadă de incertitudine în domeniul educației, după ce funcția de ministru al Educației a rămas vacantă, în urma expirării mandatului interimar exercitat de premierul Ilie Bolojan.

O platformă online care poate „radiografia” școala pentru a oferi echipei de conducere un diagnostic bazat pe cifre a fost lansată recent, 200 de școli având posibilitatea să o utilizeze gratuit într-un program pilot.

Reducerea sporului de doctorat decisă de Guvern a reaprins o dispută veche despre rolul titlului academic în sistemul public. Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, intervine în dezbatere și subliniază că „doctoratul este pentru excelență, nu pentru spor”.

Cu sau fără uniformă la școală? Este un evergreen al educației. Părerile între părinți sunt împărțite, dar mulți cred că uniforma nu rezolvă problema inegalităților financiare și că o soluție mai bună și mai puțin costisitoare ar fi codul vestimentar.

Andreea Paul, nume vehiculat pentru portofoliul Educației în guvernul Bolojan, susține că învățământul are nevoie de o reformă profundă, bazată pe un „tablou de bord” al performanței, digitalizare prin AI și dialog constant cu actorii din sistem.