Educație

Sindicaliștii din Învățământ protestează miercuri, 4 februarie, în fața Guvernului, nemulțumiți de măsurile luate de Executiv care afectează salarizarea și condițiile de muncă.

Cursurile au fost suspendate sau au avut loc online în mai multe școli din patru județe, din cauza ninsorilor și a frigului.

Guvernul a decis luni, 2 februarie, să suspende aplicarea prevederilor privind Programul național „Vouchere culturale pentru elevi” până la începutul anului școlar 2027-2028.

,,Tu ai avea curaj să te lași pe mâna unui profesionist care a trecut prin facultate așa cum treci tu?" - este întrebarea ridicată de Clubul Studenților de la Drept și Administrație Publică, într-un clip video postat pe Facebook.

Programul guvernamental prin care se oferă masă caldă în peste 1400 de școli din România, este lăudat de profesori și autorități. În special fiindcă mâncarea primită este un motiv suficient pentru mulți elevi să vină la școală. Pe alții îi lecuiește de mofturi la mâncare, dar și de fast-food.

Deși planul era ca până la finalul acestei luni să avem o propunere de ministru al Educației, socoteala nu s-a potrivit și premierul Ilie Bolojan rămâne în continuare interimar. Președintele Nicușor Dan admite că e un act de curaj ca cineva să-și asume această funcție.

Un raport al UNESCO arată că reprezentanții elevilor și studenților din România au fost consultați în privința legilor educației, dar că nu există nicio obligație legală clară prin care să se specifice că opinia lor trebuie luată în calcul de fiecare dată când vine vorba de măsuri care îi privesc.

În anul școlar 2024–2025, polițiștii au intervenit în 1.873 de cazuri de violență fizică în unitățile de învățământ din România, cele mai multe fiind încadrate la loviri sau alte agresiuni.

Abandonul școlar și gradul scăzut de incluziune din școlile românești sunt două dintre problemele importante ale sistemului educațional din România, mai ales în cartierele și localitățile unde lipsa resurselor și demotivarea afectează direct parcursul școlar al copiilor.

Cu o carieră de 45 de ani, traversând toate etapele sistemului de învățământ românesc, Mariana Stan a fost desemnată Directorul Anului 2025, pentru transformarea profundă a școlii din comuna Dor Mărunt, din județul Călărași, și pentru modelul de conducere construit cu empatie și responsabilitate.

ChatGPT sau Gemini sunt AI-uri tot mai folosite în viața de zi cu zi, iar pentru elevi instrumente de învățat sau chiar de făcut teme. Un studiu realizat de Universitatea MIT arată că cei care folosesc inteligența artificială devin ușor dependenți și le este greu să se descurce apoi neasistați.

Ministerul Educaţiei a lansat în consultare publică proiectul structurii anului şcolar 2026–2027, care prevede schimbări privind organizarea cursurilor şi a vacanţelor, inclusiv reducerea opţiunilor pentru vacanţa la decizia inspectoratelor şcolare.

A fost publicat clasamentul Times Higher Education pentru 2026, în funcție de domeniile de studiu. Doar în unul singur, România a reușit să se plaseze în prima jumătate a clasamentului.

Uniunea Studenților din România critică lipsa de dialog manifestată de guvern. Studenții lansează totodată mai multe propuneri care să atenueze efectele măsurilor de austeritate.

Locurile la buget să fie repartizate în mod direct, sub formă de voucher, absolvenților care au obținut note mari la examenul de Bacalaureat. Este varianta propusă de Marian Preda, rectorul Universității din București, pentru a soluționa problema finanțării în învățământul superior.

Elevii internați nu mai pierd orele de școală. Începând cu 2026, dascălii pot aplica pentru „Școala din spital”, program prin care școala vine la ei, acolo unde au cea mai mare nevoie.

Un elev de la Liceul Teoretic Friedrich Schiller din Oradea a ajuns în faţa instanţei, după ce a accesat ilegal catalogul electronic al şcolii, folosind parola directoarei.

Consiliul Național al Elevilor critică lipsa unei conduceri asumate la Ministerul Educației, la câteva zile după ce portofoliul a fost preluat interimar de premierul Ilie Bolojan. Reprezentanții elevilor spun că situația arată că educația a devenit un domeniu evitat politic.

Peste jumătate de milion de copii din România ar urma să primească, în 2026, mâncare la școală. Suma a crescut la 16,5 lei/zi/elev, din care unele primării reușesc să le aducă elevilor o masă caldă, altele un sandviș.

Pe 15 ianuarie, Ministerul Educației recomandă școlilor să desfășoare activități pentru promovarea valorilor culturii române la toate orele de curs, timp de 5-10 minute.

Un fost profesor de matematică din Focșani a reușit să generalizeze o problemă celebră de la Olimpiada Internațională de Matematică din 1988 – aceeași problemă pe care președintele României, Nicușor Dan, a rezolvat-o cu punctaj maxim.

La trei săptămâni după ce Daniel David a anunțat că demisionează din funcția de ministru al Educației, președintele a semnat decretul de eliberare din funcție. Numai că nimeni nu a fost numit în loc, deși în spațiul public fuseseră vehiculate mai multe nume.

Concursurile Comper continuă și în 2026, de la clasele a II-a la a VIII-a. Aceste testări nu sunt afectate de ordinul de ministru care interzice organizarea de concursuri naționale și olimpiade școlare în învățământul primar.

Uniunea Studenților din România critică decizia premierului Ilie Bolojan de a-și asuma conducerea, interimar, la Ministerul Educației și Cercetării, considerând-o un semn că „pune educația pe ultimul loc și consideră că problemele din acest domeniu de bază într-o societate sănătoasă pot fi amânate”.

Bursele pentru elevi și studenți vor fi acordate și în 2026, în funcție de criteriile decise pentru acest an școlar. În privința studenților, sumele pentru bursele sociale au fost suplimentate cu 60 de milioane de euro, după ce Comisia Europeană a aprobat finanțarea în decembrie.

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că 2.883 de liceeni români s-au înscris pentru cele 20 de locuri disponibile în Programul FLEX pentru anul şcolar 2026-2027, fiind interesaţi să studieze şi să locuiască un an de zile în Statele Unite ale Americii.

Presiunea examenelor, neînțelegerea materiei la clasă și competiția pentru „școli bune” alimentează un fenomen care nu mai este excepție, ci regulă în școala din România: meditațiile. Pregătirea suplimentară este percepută ca necesară de majoritatea părinților.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România a lansat luni 12 ianuari, în spațiul public, analiza „Coșul minim al studentului, în plină austeritate”.

Gerul a cuprins România și afectează mersul normal al lucrurilor. Mai multe unități de învățământ din țară vor avea program modificat luni, 12 ianuarie 2026, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

Noul an se anunță a fi unul de cotitură pentru educația românească: liceele primesc libertatea de a-și construi propriile planuri-cadru, elevii de clasa a IX-a vor învăța după programe complet noi, iar opționalele și abordările curriculare promit o școală mai flexibilă și mai conectată la realitatea

Începutul de an ne găsește tot fără ministru al Educației, după demisia lui Daniel David. Iar în spațiul public a fost avansată o nouă idee de către consilierul prezidențial Sorin Costreie și preluată apoi de liderul de sindicat Marius Nistor: doi miniștri ai Educației.

2025 a fost un an atipitic pentru Educație. A venit cu planuri-cadru și programe noi, după 20 de ani, dar și cu măsuri care au polarizat societatea. În rândul profesorilor și sindicatelor din învățământ a existat un val de revoltă la adresa ministrului Daniel David.

Sistemul educațional din Finlanda este adesea invocat ca un model ideal: fără teme multe, fără stres și rezultate excelente la testele internaționale. Mai mult, pe rețelele sociale circulă periodic postări în care se spune că în școlile finlandeze elevii învață doar patru ore pe zi.