Un expert în educație propune salarii brute de 3.000 de euro pentru profesorii debutanți. „Titularizarea și centralizarea sistemului ar trebui să dispară”

Criza de personal didactic ajunge la cele mai ridicate cote din perioada post-decembristă. La nivel național, situația este catastrofală. Dacă în anul școlar 2011-2012 erau 2.852 de norme didactice ocupate de profesorii necalificați, în anul școlar 2026-2027 numărul acestor norme a crescut până la 6.300, potrivit liderului FSLI Simion Hăncescu. Aproape 320 de profesori fără studii corespunzătoare postului predau doar în școlile din Capitală, în anul școlar 2026-2027.

Expertul în educație Marian Staș oferă 3 soluții pentru rezolvarea crizei de personal didactic Foto: Shutterstock

Zilele acestea, un raport nou lansat de OCDE ne-a prezentat o parte din cauze, arătând și ceea ce poată părea, la prima vedere, un paradox: România înregistrează cea mai mare rată de posturi didactice neocupate dintre toate țările cu sistem similar de concurs, în timp ce țara noastră are și cel mai mare număr de profesori admiși în urma concursurilor, ca procentaj.

Propunerile unui expert în educație

Expertul în educație Marian Staș a analizat această situație pentru „Adevărul” și a identificat două probleme principale, în afară de problema de fond pentru lipsa de atractivitate a carierei de profesor, care ține în mod special de salarizare: examenul de titularizare și centralizarea sistemului educațional.

Potrivit acestuia, titularizarea ar trebui eliminată, iar managementul resurselor umane ar trebui deschis la nivelul școlilor, într-o formă descentralizată:

„În acest moment, problemele principale sunt examenul de titularizare și centralizarea sistemului educațional. Ar trebui să eliminăm titularizarea; aceasta ar trebui să înceteze să mai existe. În plus, ar trebui să deschidem piața managementului resurselor umane la nivelul școlilor, într-o formă subsidiară sau descentralizată. De acolo poate începe un mecanism bun, care să gestioneze dinamic și echilibrat cantitatea, calitatea, pachetul salarial și celelalte aspecte. Școala își cunoaște cel mai bine nevoile, așa cum liceele care și-au proiectat propriul plan-cadru își cunosc cel mai bine situația.

Astfel, poți să îți desfășori managementul resurselor umane într-un mod înțelept, corect și fără corupție. Pentru ca acest mecanism să nu producă turbulențe în sistem, aș introduce, de exemplu, pentru o perioadă de cinci ani, un mecanism-pilot. Acesta ar testa modelul de carieră, deschiderea managementului resurselor umane și interviurile de angajare la nivelul școlilor gimnaziale și al liceelor care desfășoară deja proiecte-pilot de transformare curriculară. Aceste școli sunt cel mai bun exemplu pentru că acolo se vede cel mai bine cum se aplică schimbările. Managementul resurselor umane vine apoi, în mod firesc, după un plan-cadru bine pus la punct”.

De asemenea, Staș a explicat că, fără un pachet salarial adecvat, orice altă reformă rămâne fără efect:

„Fără un pachet salarial adecvat, orice altă reformă este zadarnică. Dacă un profesor primește acum 3.000 de lei net, salariul său brut ar fi trebuit să fie de 3.000 de euro. Aceasta înseamnă aproximativ 15.000 de lei brut. După ce se scad taxe de 6.000–7.000 de lei, ar rămâne totuși în jur de 7.000 de lei, în loc de 3.000 de lei. Așadar, sumele pe care statul le dă profesorilor în lei, net, ar trebui acordate în euro, brut, încă de la debut, dacă ne dorim ca un absolvent de STEM să aleagă cariera didactică în locul uneia la o firmă privată”.

Cel puțin 76 de posturi didactice neocupate în București pentru materii de examen

La finalul lunii septembrie, Adevărul scria că școlile din București au încă cel puțin 76 de posturi didactice neocupate pentru Fizică, Chimie, Matematică, Biologie, Geografie și Informatică. Reprezentanții Federației Naționale a Părinților Edupart acuzau atunci ISMB și Ministerul Educației că știau de criza profesorilor la Fizică, Chimie, Matematică și Informatică, dar nu au luat măsuri.  

Potrivit unei analize Edupedu, pe listă sunt 33 de școli gimnaziale, 18 colegii naționale și licee teoretice, 14 tehnologice și 10 grădinițe.

• Liceul Tehnologic „Dimitrie Gusti” – sector 5

• Colegiul Economic „Virgil Madgearu”  – sector 1

• Colegiul German „Goethe” – sector 1

• Colegiul National de Informatica „Tudor Vianu” – sector 1

• Colegiul National de Muzica „George Enescu” – sector 1

• Colegiul Tehnic de Aeronautica „Henri Coanda” – sector 1

• Colegiul Tehnic de Arhitectura si Lucrari Publice „I.N.Socolescu” – sector 1

• Colegiul Tehnic „Media” – sector 1

• Colegiul Tehnic „Valter Maracineanu” – sector 1

• Gradinita nr. 34 – sector 5

• Gradinita nr. 52 – sector 1

• Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” – sector 1 (1)

• Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” – sector 1 (2)

• Liceul Greco-Catolic Timotei Cipariu – sector 1

• Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuta” – sector 1

• Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes” – sector 1

• Liceul Teoretic „Jean Monnet” – sector 1

• Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” – sector 1

• Liceul Teoretic „Stefan Odobleja” – sector 5

• Scoala Gimnaziala „Avram Iancu” – sector 4

• Scoala Gimnaziala „Eugen Barbu” – sector 1

• Scoala Gimnaziala „Geo Bogza” – sector 1 (1)

• Scoala Gimnaziala „Geo Bogza” – sector 1 (2)

• Scoala Gimnaziala „Geo Bogza” – sector 1 (3)

• Scoala Gimnaziala „Pia Bratianu” – sector 1

• Scoala Gimnaziala „Principesa Margareta” – sector 5

• Scoala Gimnaziala „Sfantul Andrei” – sector 6

• Scoala Gimnaziala Speciala pentru Surzi nr. 1 – sector 1

• Scoala Gimnaziala Speciala nr. 3 – sector 4

• Scoala Gimnaziala nr. 125 – sector 5

• Scoala Gimnaziala nr. 128 – sector 5

• Scoala Gimnaziala nr. 13 – sector 1

• Scoala Gimnaziala nr. 192 – sector 1

• Scoala Gimnaziala nr. 6 – sector 1

• Scoala Gimnaziala nr. 96 – sector 4

• Scoala Gimnaziala nr. 22 – sector 3

• Gradinita nr. 239 – sector 3

• Gradinita nr. 196 – sector 3

• Colegiul National „Scoala Centrala” – sector 2

• Liceul Teoretic „Traian” – sector 2

• Scoala Gimnaziala nr. 307 – sector 2

• Scoala Profesionala Speciala nr. 3 – sector 2

• Colegiul National „Victor Babes” – sector 2

• Gradinita nr. 240 – sector 3

• Gradinita nr. 68 – sector 3

• Gradinita nr. 255 – sector 3

• Scoala Gimnaziala nr. 161 – sector 6

• Scoala Gimnaziala nr. 279 – sector 6

• Liceul Tehnologic „Nikola Tesla” – sector 2

• Scoala Gimnaziala nr. 66 – sector 2

• Colegiul Economic „Viilor” – sector 5

• Scoala Gimnaziala nr. 32 – sector 2 

• Colegiul National „Emil Racovita” – sector 2

• Colegiul National „Mihai Viteazul” – sector 2

• Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” – sector 3

• Colegiul Tehnic de Industrie Alimentara „Dumitru Motoc” – sector 5

• Scoala Gimnaziala „Maria Lazar” – sector 5

• Scoala Gimnaziala „George Calinescu” – sector 5

• Scoala Gimnaziala „Adrian Paunescu” – sector 6

• Liceul Teoretic „Ady Endre” – sector 2

• Scoala Gimnaziala nr. 127 – sector 5

• Colegiul Tehnic „Mihai Bravu” – sector 3

• Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” – sector 2

• Liceul Tehnologic Special pentru Deficienti de Vedere – sector 2 

• Gradinita nr. 211 – sector 3

• Scoala Gimnaziala „Liviu Rebreanu” – sector 3

• Gradinita „Colt de Rai” – sector 6

• Scoala Gimnaziala nr. 40 – sector 2 (1)

• Scoala Gimnaziala nr. 40 – sector 2 (2)

• Scoala Gimnaziala nr. 280 – sector 5

• Centrul Scolar de Educatie Incluziva nr. 1 – sector 2

• Scoala Gimnaziala nr. 79 – sector 4

• Scoala Gimnaziala nr. 99 – sector 4

• Gradinita „Pestisorul de aur” – sector 3

• Scoala Gimnaziala „Maica Domnului” – sector 2

• Scoala Gimnaziala nr. 41 – sector 2

• Colegiul Tehnic „Costin D. Nenitescu” – sector 3

• Liceul Tehnologic Special nr. 3 – sector 2

• Liceul Tehnologic „Elie Radu” – sector 3

• Liceul Teoretic Benjamin Franklin – sector 3

• Scoala Gimnaziala nr. 143 – sector 5

• Scoala Gimnaziala Speciala nr. 9 – sector 5

• Scoala Gimnaziala Speciala nr. 1 – sector 2

Ce arată noul raport OCDE despre criza de personal didactic din România

Potrivit celui mai nou raport OCDE, din seria Education at Glance, lansat marți (29 septembrie), România înregistrează cel mai mare procent de profesori admiși la concursurile de angajare, dintre toate statele cu sistem asemănător de selecție măsurate în cadrul studiului. Procentele candidaților admiși diferă mult de la o țară la alta: în Coreea sunt admiși 19%, în Franța 28%, în Japonia 36%, în Luxemburg 42%, iar în România 73%. 

Mai multe lucruri pot explica aceste diferențe: câte posturi libere există în raport cu numărul candidaților, cât de dificil este examenul și cât de atractivă este profesia de profesor.

Deși România are cea mai mare rată de profesori admiși, în urma concursurilor, raportul OCDE ne arată că țara noastră înregistrează și cea mai ridicată rată de posturi didactice neocupate.

Țările măsurate pot fi împărțite în două categorii, în funcție de felul în care țin evidența posturilor de profesor care rămân vacante. Prima categorie încearcă să prevadă lipsa profesorilor înainte de începerea anului școlar, pornind de la câți profesori vor fi necesari. În țările unde intrarea în profesia didactică se face prin concurs, se poate estima câți profesori vor lipsi uitându-se la rezultatele concursului și la numărul de posturi stabilite din timp. Așa se întâmplă în Franța, Coreea, Luxemburg, România și Turcia. 

În schimb, în cazul Argentinei, Austriei și Comunității Franceze a Belgiei, sunt realizate estimări pornind de la câți absolvenți ai programelor de formare a profesorilor sunt așteptați să apară, comparativ cu nevoia de personal. În ambele situații, sistemele de învățământ pot vedea din timp că vor lipsi profesori și pot angaja profesori fără toate calificările sau pot găsi alte soluții înainte de începerea anului școlar.

A doua categorie măsoară lipsa profesorilor mai direct, adică se uită câte posturi rămân neocupate la începutul anului școlar sau la scurt timp după aceea. Așa fac Bulgaria, Canada, Chile, Anglia din Regatul Unit, Comunitatea Flamandă a Belgiei, Irlanda, Japonia, Letonia, Țările de Jos, Polonia, Republica Slovacă și Suedia. În cele mai multe dintre aceste țări, profesorii sunt angajați direct de școli, iar lipsurile sunt măsurate după posturile care au fost publicate sau pe care școlile nu au reușit să le ocupe.

În rândul țărilor din Grupa 1, ponderea posturilor didactice neocupate în 2024/25, în învățământul primar și secundar combinat, variază de la 0% în Coreea și Turcia la 3,6% în Luxemburg. Ponderile cele mai ridicate se observă și în România (2,8%) și Comunitatea Franceză a Belgiei (2,3%), în timp ce Franța raportează niveluri comparativ scăzute (0,4%). 

În Grupa 2, ratele posturilor vacante variază de la 0,3% la Bulgaria la 3,0% în Letonia. Chile (2,9%), Irlanda (2,2%), Comunitatea Flamandă a Belgiei (2,1%) și Țările de Jos (2,0%) raportează, de asemenea, niveluri relativ ridicate de posturi neocupate. În termeni absoluți, numărul posturilor vacante variază de la mai puțin de 200 în Bulgaria la peste 5.000 în Canada. Deși aceste cifre pot părea substanțiale și sunt adesea evidențiate în mass-media, exprimate ca pondere din totalul posturilor didactice, nivelurile posturilor vacante rămân sub 4% în toate țările și economiile participante.