A doua șansă pentru directorii de școli eliminați din concurs - Ce mecanism propune un reputat expert în Educație

Marți, candidații rămași în cursa pentru funcțiile de director și director adjunct de școală susțin proba de legislație. Rezultatele primului test, susținut pe 13 octombrie, continuă să ridice semne de întrebare. Expertul în Educație Marian Staș a explicat pentru „Adevărul” cât de relevantă a fost evaluarea, de ce au picat mii de candidați și dacă experiența la conducerea unei școli ar trebui să conteze în acordarea unei a doua șanse.

Următoarea probă a concursului va avea loc săptămâna viitoare Foto: Alina Mitran

Peste 2.000 de candidați nu au obținut nota minimă de promovare, iar printre cei eliminați s-au aflat și directori cu experiență îndelungată, inclusiv de la colegii de prestigiu.

Nemulțumirile au vizat în special timpul acordat rezolvării testului, formularea amplă a cerințelor și relevanța exercițiilor pentru activitatea reală de management școlar. În replică, ministrul Educației a apărat rolul evaluării competențelor și a susținut că un concurs trebuie să facă diferența între candidați.

Expertul în Educație Marian Staș a explicat pentru „Adevărul” cât de important este ca un director să aibă competențe de raționament și cât de bine le poate măsura un test precum cel care a încins atât de tare spiritele.

„Este esențial să nu pierdem cât mai mulți dintre oamenii care, într-adevăr, fac lucruri”

Profesorul Marian Staș a dezvăluit că a urmărit cu atenție dezbaterea iscată de această primă probă a concursului pentru posturile de director și director adjunct de școală. Mai mult, a și rezolvat testul, reușind ca, în 50 de minute, să răspundă celor 20 de cerințe. Punctajul obținut a fost 8,50.

Primul aspect analizat, a precizat Staș, a fost relevanța probei. Este important însă și faptul că manageri de școală cu experiență și cu rezultate foarte bune în poziția de director nu au mai putut continua competiția, prima probă fiind eliminatorie.

„M-a interesat să văd dacă o astfel de probă, gândită în felul în care e gândită, este relevantă sau nu. Iar răspunsul scurt este: da, fără doar și poate, cu anumite rezerve de conținut, de proiectare, de lucruri pe care le testează. Una peste alta, între da și nu, răspunsul scurt este: da, o astfel de probă este relevantă. Al doilea aspect important, l-am numit eu «cazul Viforel», este ce se întâmplă în situații de genul acesta, în care Vifor Dorobanțu, un om recunoscut pentru ce a făcut, ia 4,50. E posibilă construcția unui mecanism care să dea o a doua șansă unor astfel de oameni? Asta m-a interesat pentru că, din punctul meu de vedere, este esențial să nu pierdem cât mai mulți dintre oamenii care, într-adevăr, fac lucruri”, a punctat Staș.

Expertul spune că a fost plăcut impresionat de faptul că directorul Vifor Dorobanțu, care conduce Școala Gimnazială nr. 1 din Curcani, a recunoscut că vina pentru rezultatul înregistrat la prima probă îi aparține în totalitate, pentru că nu și-a gestionat bine timpul, alocând mai mult decât trebuia anumitor itemi care i-au consumat, astfel, mare parte din probă.

„Sigur că nota 6, din punctul meu de vedere, este o notă ușor de obținut. Dar foarte ușor de obținut este nota 4, de pildă, sau 3,50 sau 4 sau chiar 4,50, pentru că eu am rezolvat primele șase subiecte în mai puțin de 10 minute. Deci am luat 3 puncte din 6, cât mi-ar fi trebuit să promovez, în 10 minute. Este imposibil să nu poți să mai adaugi încă 3 puncte în următoarele 40 de minute, de pildă, și să mai ai și un timp în care să verifici ce ai făcut. Și au fost și probleme foarte frumoase, foarte subtile”, a adăugat expertul în politici educaționale.

„Asta era important de pus în metodologie înainte de a face metodologia publică”

Ne întoarcem la faptul că această primă probă, care i-a luat prin surprindere pe foarte mulți candidați, a scos din cursă mulți manageri buni de școală. Este o situație despre care Marian Staș crede că organizatorii concursului nu și-au imaginat că ar putea apărea în această formă, astfel încât să gândească și să cuprindă în metodologie o probă de baraj sau o reluare a concursului în anumite condiții. „Asta era important de pus în metodologie înainte de a face metodologia publică”, susține Staș.

„Poate că vin eu dintr-o educație, să zicem, anglo-saxonă, dar acolo povestea este așa: principiul managerial esențial, spre deosebire de al nostru, este «catch them doing right», deci cum mă uit să văd ce-a făcut bine omul ăla, nu ce-a făcut prost. Și al doilea lucru este cum – fair, onest, relevant, corect – construiesc o politică publică menită să ofere, în anumite condiții, o a doua șansă”, susține Staș.

O posibilitate, acolo unde nu există contracandidați, ar fi ca managerii să prezinte un portofoliu relevant, notat potrivit unui barem strict, iar dacă se califică, să poată să susțină un baraj care să le mai acorde o șansă de a continua concursul.

„Problema este cum tratezi excepțiile, cum selectezi acele situații din miile de oameni care nu au trecut, astfel încât să existe această posibilitate. Eu pledez pentru așa ceva, pentru că pe mine nu mă interesează să pierdem oameni, dar nici nu mă interesează să-i ținem mediocru. Și atunci mă interesează cum construim mecanismul”, a susținut Staș.

„S-au cam dezobișnuit oamenii să dea examene la 40, 50, 60 de ani”

Rezultatele obținute de mulți dintre candidații de la prima probă marchează, în fapt, două niveluri de mediocritate, susține expertul: explicit și implicit.

Cel explicit este reprezentat, statistic, de procentul celor care au obținut mai puțin de 6,00, adică aproximativ 30%.

„Nu am niciun fel de problemă să-i calific așa, pentru că problemele sunt adecvate, testează ce au de testat în faza aceasta. Nu testează tot, nu acoperă tot – nu acoperă negociere, soluționarea conflictelor, leadership și așa mai departe, care sunt testate în faza următoare –, dar e basic, elementul brut. Filtrul, din punctul meu de vedere, este unul corect, oportun, necesar”, consideră Staș.

Semnalul subtil, în schimb, este dat, consideră Marian Staș, de cei care au obținut între 6,00 și 6,50.

„Am făcut calculul: din cei 4.600, aproximativ 1.700 sunt cei cu 6,00 și 6,50, asta înseamnă 38% dintre cei care au luat. Aproape 40% au luat nota 6,00 sau 6,50 la subiectele acestea, ceea ce, pentru mine, nu este în regulă. Este un nivel de mediocritate, pentru mine, inacceptabil. Eu aș fi pus baremul la 7,00 sau la 7,50. (...) Abia atunci încep să mă uit la meritocrație cinstită, autentică, adevărată. Dar nu suntem acolo cu sistemul. Sistemul este unul care cultivă profund, cromozomial, mediocritatea și atunci n-ai cum să ai un bazin de oameni care să se califice lejer și mai ales să și accepte așa ceva”, a susținut Staș.

O altă explicație pentru rezultatele slabe înregistrate de anumiți candidați este aceea că „s-au cam dezobișnuit oamenii să dea examene la 40-50-55-60 de ani”, crede profesorul Staș, care consideră că aceștia nu mai au exercițiul de a aborda strategic un examen.

Altfel, subiectele au fost „deștept făcute”, a mai spus Staș, acoperind categorii importante: gândire logică, gândire cantitativă, înțelegerea textului etc.

Staș a dat, de asemenea, două exemple din sistemul de educație în care elevii sunt puși să lucreze sub presiune. Un prim caz este cel al elevilor care participă la olimpiade și care au de rezolvat probleme numeroase și dificile sub presiunea timpului.

„La olimpiadele naționale, internaționale, au de muncit copiii patru, cinci, șase probleme în patru ore. Muncești pe problemele respective două zile și nu-ți ies, dar ei sunt constrânși ca în proba de concurs să rezolve foarte-foarte mult, foarte-foarte complicat, într-un interval de timp proiectat, definit, mai mic. De ce? Ca să vadă dacă răzbesc. Și ce să vezi, există și acolo medalia de aur, medalia de argint, medalia de bronz”, a punctat Staș.

Profesorul a dat un alt exemplu, din sistemul englezesc, în care, în cadrul examenului 11+, elevi în vârstă de 10 ani susțin patru probe de selecție (engleză, matematică, raționament verbal, raționament non-verbal) în două ore. Diferența este că, într-adevăr, există mecanisme și stagii de pregătire.

Ce va urma în concurs

Marian Staș s-a arătat interesat de cum va evolua competiția pentru posturile de director de școală. La proba scrisă de legislație, următoarea etapă, candidaților le poate fi testată capacitatea de memorare, dar ar putea fi puși și în fața rezolvării unor situații concrete, prin studii de caz.

Proba proiectului managerial, pe de altă parte, ar putea să scoată cu adevărat în evidență managerii cu viziune.

„Iarăși, foarte importantă este partea de proiect de dezvoltare instituțională. Aici am o linie roșie. Aproape că nu m-aș uita la proiecte care sunt altceva decât pilotări curriculare, pilotări manageriale și așa mai departe. În momentul în care ești într-o fază în care există program național de pilotare curricular-alternativă, în momentul în care ai 40 de licee care și-au proiectat 70 de planuri-cadru, ele însele, și-au ieșit din comunism, a cere altceva la program de dezvoltare instituțională e nerelevant”, crede Marian Staș.

Având în vedere că acest concurs a debutat cu mai puțini candidați decât posturi scoase la concurs, iar prima probă a mai eliminat alți 30% dintre candidații cu dosare valide, este aproape evident că va fi nevoie de o viitoare sesiune pentru a fi ocupate posturile care vor rămâne vacante.

Rolul echipei care vine – prezenta sesiune de concurs se va încheia, foarte probabil, în mandatul noului ministru – este să verifice, să evalueze și să construiască un mecanism mai bun, atât din perspectiva procesului, cât și a rezultatului, pentru concursurile următoare, a conchis Staș.

Aproape o treime dintre candidați au picat

Potrivit Ministerului Educației, testul a cuprins 20 de itemi cu variante de răspuns, timpul acordat fiind de 60 de minute. Subiectele, elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, au inclus șapte itemi de raționament verbal, șapte de raționament numeric și șase de raționament logic. Pentru promovare era necesară cel puțin nota 6, iar nota obținută la această probă nu intră în media finală a concursului.

La probă s-au prezentat 6.684 de candidați. Rezultatele inițiale au arătat că 4.615 au promovat, ceea ce însemna o rată de promovare de 69,05%. După contestații, numărul celor admiși a crescut la 4.619, iar rata finală a ajuns la 69,11%. Au fost depuse 355 de contestații; în opt cazuri, nota a fost modificată, iar patru candidați au trecut pragul de promovare, de la 5,50 la 6. Pentru ceilalți 347 de candidați care au contestat rezultatul, nota a rămas neschimbată.

„N-am avut timp” și „Ce măsoară, de fapt, acest test?” – principalele nemulțumiri

Critica cel mai des întâlnită a fost aceea că cele 60 de minute nu au fost suficiente pentru citirea și rezolvarea unor cerințe cu enunțuri lungi. Mai mulți participanți au spus că dificultatea nu a constat neapărat în întrebările propuse, ci în volumul de text, formulările complicate și presiunea timpului.

Timpul a fost atât de scurt încât nu a mai permis și verificarea răspunsurilor; candidaților nu le-au fost repartizate nici ciorne pe care să-și poată efectua calculele, fără să fie nevoiți să întoarcă foile cu subiectele de concurs, despre care li s-a transmis că le pot folosi drept ciorne; în anumite centre, platforma de corectare nu a funcționat - acestea sunt alte aspecte care i-au nemulțumit pe candidați.

Peste toate, mulți candidați au ridicat întrebarea: testează cele 20 de probleme cu adevărat cât de competent este un director în a-și conduce echipa, a gestiona bugetul unei școli, a rezolva conflictele, a organiza activitatea și a lua decizii administrative?

Directori cu experiență, eliminați din concurs

Rezultatele au atras atenția și pentru că printre candidații care nu au obținut nota minimă s-au aflat directori cu vechime și cu experiență în conducerea unor unități de învățământ cunoscute. Este cazul directoarelor Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” și Colegiului Național „I.L. Caragiale”, precum și al directorului Școlii Gimnaziale nr. 1 Curcani, unitatea de învățământ vizitată de președintele Nicușor Dan în prima zi de școală.

S-a pus astfel problema: dacă un director cu ani de experiență nu trece proba, înseamnă că experiența managerială nu garantează competențele evaluate sau că testul nu măsoară suficient de bine capacitatea de a conduce o școală?

Reacțiile publice au fost împărțite. Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, prin președintele Marius Nistor, a criticat formatul probei, descriind-o ca pe un test în care textele stufoase și cerințele tehnice au pus candidații în dificultate. Sindicaliștii au contestat inclusiv relevanța exercițiilor pentru activitatea de director și au ridicat problema atractivității funcției de conducere.

În schimb, ministrul Educației, Mihai Dimian, a susținut că timpul de rezolvare reprezintă, la rândul său, un factor în evaluare și că este nevoie să se testeze capacitatea de a aplica raționamentul în situații noi. Dacă se sesizează probleme concrete, acestea trebuie verificate și corectate acolo unde se confirmă, a adăugat ministrul.

Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu a fost și mai categoric, argumentând că testul urmărește să identifice competențe elementare de gândire și raționament.