RETROSPECTIVĂ 2013 O lume mondenă, mondenă, mondenă
0
„Weekend Adevărul“ vă prezintă cele mai importante evenimente care au marcat lumea mondenă în 2013, atât în România, cât şi la nivel internaţional. Între concertul Roger Waters, considerat evenimentul anului la noi în ţară şi isteria mondială „declanşată“ de naşterea bebeluşului regal al Marii Britanii, anul 2013 a adunat şi bune, şi rele: premii, succese, controverse sau pierderi.
Dacă fanii Depeche Mode, Iron Maiden şi Rammstein s-au bucurat din nou de prezenţa artiştilor preferaţi în România, pentru cei care au crescut cu muzica Pink Floyd anul 2013 a materializat un vis. Căci show-ul susţinut de Roger Waters la Bucureşti poate fi numit, fără îndoială, evenimentul concertistic al anului, în România.
Anunţul celei mai scump spectacol organizat vreodată la noi în ţară - după cum declara Laura Coroianu, CEO Emagic (promoterul local al evenimentului) – a adunat 50.000 de persoane în Piaţa Constituţiei, la primul concert susţinut de Roger Waters în România. Şi nu orice concert, ci legendarul „The Wall“, zămislit de demonii personali ai lui Roger Waters în epoca de glorie a trupei Pink Floyd, şi reluat peste trei decenii.
„Este imposibil să descrii în cuvinte grandoarea acestui show. Trebuie văzut şi trăit“, spuneau cronicile din presa internaţională. Iar cei care s-au aflat acolo, în faţa Casei Poporului, într-o noapte de august, au trăit în câteva ore cu intensitatea unei vieţi şi-au dărâmat multe ziduri personale.
Centenar Maria Tănase
Şi românii au simbolurile lor, iar Maria Tănase este unul dintre ele. Anul acesta a fost marcat şi de centenarul artistei numite „pasărea măiastră“.
În urmă cu 100 de ani, pe 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor din Bucureşti, venea pe lume un copil ce avea să devină un simbol al culturii româneşti: Maria Tănase. Centenarul artistei a fost marcat prin diverse evenimente artistice, dar şi printr-un omagiu adus de trupa Pink Martini, care a lansat un cover după piesa „Până când nu te iubeam“.
Festivalul Mamaia
Lucrurile au stat cu totul altfel în ceea ce priveşte un alt simbol al muzicii româneşti: Festivalul de muzică uşoară de la Mamaia. La 50 de ani de la prima ediţie, evenimentul nu s-a mai ţinut din cauza lipsei de fonduri, dar şi din cauza interesului tot mai scăzut al compozitorilor şi artiştilor tineri, mult mai tentaţi de talent-show-uri.
Americanii au celebra vară a lui ’67 (fenomenul summer of love – n.r.). Muzica uşoară românească o are pe cea a anului 1963, dar ceea ce a început atunci a ajuns la final în 2013. Considerat odinioară San Remo de România, evenimentul a lansat unele dintre cele mai mari nume ale muzicii uşoare româneşti, de la Corina Chriac (foto), Dan Spătaru şi Mirabela Dauer la Margareta Pâslaru, Aurelian Andreescu şi Angela Similea.
Bebeluşul regal
Atunci când eşti al treilea pe linia de moştenire a coroanei britanice, vei deveni, încă dinainte de a te fi născut, subiectul preferat al presei şi favoritul celor care-ţi vor fi supuşi peste ani. Cu săptămâni înainte de naşterea lui George, fiul Prinţului William şi al ducesei Catherine, zeci de reporteri şi-au aşezat cartierul general în faţa spitalului unde urma să vină pe lume bebeluşul regal.
George s-a născut pe 22 iulie, dar frenezia a continuat mult timp pentru că, nu-i aşa, după o naştere regală urma un botez regal. Trei luni mai târziu, micul prinţ a fost botezat cu apă din râul Iordan. A avut şapte naşi şi o ţinută veche de 172 de ani. În onoarea acestui eveniment, Monetăria Regală din Marea Britanie a bătut o serie de monede comemorative, iar darurile primite de micuţ au fost dintre cele mai diverse. Dacă tribul din Lewa (Kenyei) - locul unde William a cerut-o în căsătorie pe Kate Middleton - i-a oferit patru vaci, un taur şi o capră, mătuşa lui, Pippa Middleton, sora mai mică a ducesei Catherine, i-a dăruit patru sculpturi din argint realizate după forma mâinilor şi picioarelor bebeluşului.
Familia regală britanică, la botezul Prinţului George FOTO Getty Images
Pierderi notabile pentru lumea filmului
Contestat sau apreciat, regizorul, actorul, scenaristul şi politicianul Sergiu Nicolaescu a încetat din viaţă la începutul anului, pe 3 ianuarie.
S-a vorbit mult despre artistul Sergiu Nicolaescu şi viziunea sa, dar şi despre omul Nicolaescu şi slăbiciunile lui. S-a scris despre falsurile şi greşelile din filmele lui, dar şi despre personaje care au devenit nemuritoare, iar Lăscărică, Pistruiatul şi Comisarul Moldovan sunt doar câteva dintre acestea.
Aerul de grandoare care a plutit mereu în jurul peliculelor sale a persistat chiar şi după ce Sergiu Nicolaescu a încetat din viaţă. Transformată în spectacol media, moartea regizorului a fost ştirea numărul unu săptămâni la rând, „poetenţată“ de scandaluri pe care acesta nu şi le-ar fi dorit: de la inventarea unui fiu, până la incinerarea sa.
Evenimentul – trist, fără îndoială – a suscitat un interes imens în rândul publicului, astfel că numele lui Sergiu Nicolaescu se află pe poziţia a doua în topul căutărilor pe Google în 2013. Topul este dominat, cinic, de un alt mare dispărut: actorul Paul Walker (foto), unul dintre starurile francizei „Furios şi iute“. Modul în care acesta a murit pe 30 noiembrie – un accident de maşină după o cursă nebună precum cele din filmele în care a jucat – a şocat oamenii obişnuiţi, dar şi Hollywoodul.
După mai bine de 50 de ani de carieră, după o luptă cu alcoolismul şi cancerul, după multe roluri magistrale şi tot atâtea frustrări, Peter O’Toole (foto WENN) a părăsit şi el definitiv scena, pe 14 decembrie. Unul dintre marii nedreptăţiţi de la Hollywood, cel care i-a dat viaţă pe marele ecran lui Lawrence al Arabiei, a fost de opt ori nominalizat la Oscar pentru interpretare, dar nu l-a câştigat niciodată. Recunoaştea a venit târziu, sub forma unui premiu onorific oferit de Academia Americană de Film. „Am fost întotdeauna domnişoară de onoare, niciodată mireasă“, declara actorul. În ultimele zile ale anului, au trecut în nefiinţă realizatorul TV Titus Munteanu, părintele „Şcolii vedetelor“, şi actorul Nae Lăzărescu.
„Poziţia copilului“ faţă de Urs
Dacă pierderea unor personalităţi din lumea filmului nu poate fi cuantificată, încasările la box office sunt concrete şi palpabile. Două filme au avut un succes uriaş de casă anul acesta, depăşind pragul de un miliard de dolari încasaţi din vânzările de bilete: „Omul de fier 3“ (1,21 miliarde de dolari) şi „Hobbitul: O călătorie neaşteptată“ (1,01 miliarde de dolari).
Odată cu „Poziţia copilului“ începe un nou val în cinematografia românească, este părerea unanimă a specialiştilor. Pelicula regizată de Călin Peter Netzer a cules toţi laurii în festivalurile europene desfăşurate în acest an, „îmblânzind“ până şi Ursul de Aur, la Berlin. Deşi publicaţia de specialitate „The Hollywood Reporter“ scria că pelicula românească este favorită pentru o nominalizare la Oscar 2014, la categoria Cel mai bun film străin, filmul lui Netzer nu a fost inclus pe lista scurtă pentru Oscar.
Călin Peter Netzer, la Berlinală FOTO Reuters
Sergiu Nicolaescu a fost acuzat că a falsificat istoria în unele dintre filmele sale. Însă lucrurile nu stau diferit nici la Hollywood şi nici măcar în ceea ce priveşte peliculele care au luptat la categoria Cel mai bun film, la Oscar 2013. „Argo“ (bazat pe o poveste reală - criza ostaticilor americani din Iran, din 1979) şi „Lincoln“ (o peliculă despre viaţa preşedintelui Abraham Lincoln) au denaturat sau ocolit adevărul istoric pentru mai mult dramatism. Totuşi, „Argo“, regizat de Ben Affleck (foto Reuters), a fost desemnat Cel mai bun film al anului.
Gala Oscar a confirmat, pe criterii artistice, de această dată, valoarea tinerei actriţe Jennifer Lawrence (foto Reuters), „validată“ deja la box office de „Jocurile foamei“. La doar 22 de ani, ea a devenit una dintre cele mai tinere câştigătoare şi a obţinut un Oscar pentru interpretare cu rolul din filmul „Scenariu pentru happy end/ Silver Linings Playbook“, unde interpretează o femeie cu afecţiuni mintale.
Controversele anului: „La Vie d’Adele“ şi Miley Cyrus
Dacă „selfie“ ( o fotografie pe care ţi-o faci singur – n.r.) a fost desemnat cuvântul anului, „controversat“ pare să fie termenul care a dominat showbiz-ul în 2013. Pelicula franceză „La Vie d’Adele“, regizată de tunisianul Abdellatif Kechiche, a câştigat trofeul Palme D’Or la Festivalul de Film de la Cannes, dar apoi a dezlănţuit „iadul“.
Filmul, care are critici elogioase în presa internaţională, spune povestea de dragoste a două femei, adolescenta de 15 ani Adele (interpretată de Adele Exarchopouulos) şi Emma (Lea Seydoux), o femeie matură. O scenă de sex a reuşit să şocheze audienţa, fiind catalogată, de „The Telegraph“ drept „una dintre cele mai grafice scene de sex din istoria cinematografiei non-pornografice“.
Spărgând bariera dintre interpretare şi realitate, filmul a născut multe controverse. Iar protagonistele nu au făcut decât să le adâncească ulterior, prin declaraţiile lor, denunţând maniera „oribilă“ în care a fost turnată producţia şi „tirania“ regizorului Abdellatif Kechiche.
Deşi a jucat într-o ligă total diferită, cântăreaţa americană Miley Cyrus a rivalizat anul acesta cu personalităţi precum Papa Francisc, Nelson Mandela şi bebeluşul regal în ceea ce priveşte popularitatea în reţelele sociale.
Ce se ascunde în spatele comportamentului tinerei ce abia a devenit majoră, e încă un mister. O strategie de marketing foarte bine pusă la punct sau chiar aceasta este adevărata faţă a celei care până nu demult era inocenta Hannah Montana? Presa internaţională nu s-a decis încă. Dar anul acesta Miley Cyrus poate fi numită fără echivoc cea mai controversată vedetă. Iar ţinutele aproape inexistente, dansurile lascive şi consumul de marijuana pe scenă sunt argumente îndeajuns de puternice.
Totuşi, o parte a industriei showbiz-ului a „salutat“ metamorfoza tinerei. Mai exact, acea parte a industriei care a avut de câştigat de pe urma lui Miley. Postul MTV (care a obţinut audienţe uriaşe după apariţiile tinerei la două gale muzicale), a numit-o Persoana anului. „Ea a şocat şi ne-a şocat pe toţi în 2013 şi a făcut-o în termenii ei. Trăiască noua regină pop!“, au declarat reprezentanţii MTV.
Miley Cyrus FOTO Reuters
Alegerea Angelinei
Când a început anul 2013, Angelina Jolie (foto Getty Images) luase deja una dintre cele mai curajoase decizii din viaţă: aceea de a face o dublă mastectomie. Actriţa americană în vârstă de 37 de ani şi-a extirpat ambii sâni deoarece este purtătoarea unei gene care creşte riscul cancerul la sân, boală ce a ucis-o şi pe mama ei. Planificată pas cu pas – chiar şi în ceea ce priveşte strategia de comunicare către public, printr-un editorial scris de actriţă şi publicat în „New York Times“ – operaţia a avut loc în luna februarie. A fost urmată de una de reconstrucţie mamară, iar Angelina a revenit foarte repede pe platourile de filmare şi în viaţa publică.
Procesul Michael Jackson
Fără îndoială, moartea lui Michael Jackson, unul dintre cele mai mari staruri ale planetei, a lăsat cicatrici adânci. Deşi doctorul Conrad Murray, care i-a administrat doza fatală de somnifer, a fost condamnat la închisoare, familia starului a căutat încă şi mai mulţi vinovaţi. Astfel a început, în luna aprilie, procesul împotriva companiei AEG Live, promoterul ultimului turneu al lui Michael Jackson.
„Multe rufe murdare vor fi spălate în public şi multe dezvăluiri vor fi făcute“, au avertizat avocaţii companiei AEG. Aşa s-a şi întâmplat, iar detalii urâte din viaţa megastarului au fost, rând pe rând, scoase din „dulap“. Mai mult, în timpul procesului, Paris, fiica lui Michael, a avut chiar şi o tentativă de sinucidere.
Reparaţiile morale ar fi costat nu mai puţin de 40 de miliarde de dolari, căci aceasta este suma cerută de familia lui Michael. Însă compania AEG a câştigat procesul.
Povestea lui Stan păţita
La începutul lunii iunie, în presa românească izbucnea un nou scandal: Alexandra fusese agresată în plină stradă de impresarul şi fostul ei iubit, Marcel Prodan. Cântăreaţa a apărut în faţa jurnaliştilor cu urme vizibile ale agresiunii şi a expus ce se afla cu-adevărat în spatele imaginii glam: multă muncă, extenuare, abuzuri, chiar şantaj. „L-am iertat, ştiu că-i pare rău, că n-a gândit în acele momente şi că nu a putut să se abţină. De fapt, eu n-am de ce să-l iert, trebuie să se ierte singur. Mi-a facut un rău fizic şi m-a forţat să mă maturizez şi de acum înainte o să fiu cu ochii în patru. Toată treaba asta m-a ajutat mai mult decât să-mi facă rău“, a declarat ulterior Alexandra Stan.
Cum Alexandra Stan este o artistă cunoscută în toată lumea, cazul ei a ajuns şi în presa internaţională, dar a şi trezit numeroase reacţii, atât din partea fanilor, cât şi a celebrităţilor.
Dezvăluirile cântăreţei au ridicat din nou o problemă gravă - violenţa domestică, demonstrând că abuzul poate avea loc în orice mediu social. Ulterior, Alexandra Stan a lansat o campanie împotriva violenţei în familie, intitulată „Nu bate! Mai bine cântă!“.
„Suleyman Magnificul“, serialul anului
Dacă ar fi existat un box-office al televiziunilor româneşti, în urmă cu câţiva ani Andreea Marin şi Teo Trandafir ar fi fost cu siguranţă lideri. După ce s-au retras, timp de câţiva ani, cele două realizatoare au revenit, în această toamnă, cu noi proiecte TV: „Teo Show“ (Kanal D) şi „Preţuieşte viaţa“ (TVR).
Într-un peisaj media mult diferit de cel din care s-au retras, Teo şi Andreea Marin nu au mai reuşit să facă ratingurile uriaşe de odinioară. Deşi a fost criticat pentru că nu prezintă corect adevărul istoric, serialul „Suleyman Magnificul“ a fost constant lider de audienţă, cu excepţii întemeiate precum meciurile de fotbal ale României. În acest an, producţia turcească a fost cel mai vizionat serial TV.
Sfîrşit şi început de drum
Un nou an a încemnat un sfârşit de drum pentru unele dintre cele mai îndrăgite vedete din România, Andreea Marin şi Ştefan Bănică, cei doi anunţându-şi divorţul pe Facebook, în luna ianuarie. Timp de şapte ani, cei doi au pozat în cuplul perfect, păstrând la distanţă presa tabloidă şi intruziunile acesteia în viaţa lor de familie. Imaginea proiectată de ei însă le-a adus mari deservicii, iar presiunea pusă de presă asupra lor s-a dovedit, până la urmă, insuportabilă.
Povestea de iubire înfiripată pe platourile de filmare ale videoclipului „Te iubesc, femeie“ a fost greu încercată de-a lungul timpului. Rivala Zânei, Mihaela Rădulescu, s-a arătat sceptică încă de la început în privinţa relaţiei celor doi. Fosta soţie a lui Bănică, care a divorţat de acesta pe motiv că o înşelase, declara în urmă cu cinci ani: „Andreea şi Ştefan nu vor rezista împreună nici măcar 10 ani. Lui îi plac prea mult femeile!“.
Ştefan Bănică s-a consolat repede în braţele cântăreţei Lavinia Pârva - presa a scris că cei doi ar fi avut o legătură încă din timpul mariajului actorului -, iar Andreea Marin s-a logodit cu medicul turc Tuncay Ozturk, cu 11 ani mai tânăr ca ea.
Şi relaţia tumultuoasă a Mădălinei Ghenea cu starul scoţian Richard Butler s-a încheiat în 2013. Asta după ce lucrurile ajunseseră la un nou nivel atunci când actorul a venit în România pentru a petrece câteva zile împreună cu iubita sa.
S-au cunoscut la sfârşitul anului 2012 şi a fost dragoste la prima vedere. S-au afişat împreună la cele mai exclusiviste evenimente, printre care Premiile Nobel şi petrecerea „Vanity Fair“ de la Oscar. S-au separat pentru o perioadă dar nu au putut sta despărţiţi mult timp. În vară, Gerard Butler, starul din pelicula „300“, a sosit în România, dar nu pentru a turna un film, ci pentru a petrece câteva zile împreună cu iubita lui originară din Slatina.
Mădălina Ghenea şi Gerard Butler, pe vremea când formau un cuplu FOTO Getty Images
Deşi presa vorbea despre un mariaj, cei doi au pus, până la urmă, punct relaţiei. Alex Velea şi Elena Udrea se numără printre cei care au preferat un divorţ discret, în faţa notarului.
Cu declaraţii răsunătoare în presa internaţională s-a destrămat, în schimb, cuplul Angela Gheorghiu – Roberto Alagna. Soprana a sugerat chiar că fostul soţ a abuzat-o. Un alt artist a cucerit-o însă, contratenorul Cezar Ouatu, reprezentantul României la Eurovision 2013.
Un scandal uriaş l-a avut în prim-plan pe actorul Alexandru Arşinel, care a fost supus unui transplant de rinichi, la sfârşitul lui august, la Cluj-Napoca. Actorul a fost acuzat că s-a folosit de notorietatea sa pentru a obţine efectuarea rapidă a transplantului de rinichi, iar unul dintre cei mai vehemenţi critici a fost chiar un coleg de breaslă din noua generaţie, Mihai Bendeac.
Se încarcă comentariile...
