Exclusiv Un cunoscut politolog face o predicție sumbră: „S-ar putea ajunge la un război nuclear”
0Profesor de științe politice la Universitatea Loughborough din Londra și expert în probleme ce țin de Rusia, Cristian Nițoiu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce riscul unei confruntări între NATO și Rusia crește de la o zi la alta și care ar fi cele mai plauzibile scenarii ale unei intervenții militare în Ucraina.
Între promisiunile de pace și fantoma războiului, speranța se îndepărtează și diplomația se predă neputincioasă în fața tranzacțiilor pragmatice. Tensiunile între aliații europeni ai Ucrainei și Rusia ating noi cote, iar riscul unei escaladări crește de la o zi la alta. Marți, 2 decembrie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a lansat o amenințare fără precedent și a spus că țara sa este pregătită, dacă europenii vor dori un război. „Dacă Europa va începe un război, nu vom mai avea cu cine să negociem”, a spus liderul de la Moscova, chiar înainte ca emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, să ajungă în Rusia, pentru noi discuții.
De altfel, Rusia a respins ultimul plan de pace conceput de delegațiile americană și ucraineană la Geneva, în Elveția. În același timp, americanii continuă dezangajarea treptată față de confruntarea din Ucraina. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a subliniat că SUA sunt un facilitator, mai degrabă decât un participant direct. „Nu este războiul nostru. Nu-l purtăm; nu sunt soldați americani pe teren. Este pe un alt continent. Ne implicăm pentru că suntem singurii care o pot face”, a spus el.
Profesor de științe politice la Universitatea Loughborough din Londra și expert în probleme ce țin de Rusia, Cristian Nițoiu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce ar putea să se întâmple pe termen mediu și lung și de ce riscul unei confruntări între NATO și Rusia este tot mai mare.
Pacea în Ucraina este foarte departe, consideră expertul. Deși Donald Trump face încă unele eforturi, nici Rusia și nici Ucraina nu doresc o înțelegere, în acest moment.
„În acest moment nu suntem mai aproape de pace decât eram acum 2-3 luni. În pofida încercărilor administrației Trump de a utiliza diplomația. Asta pentru că pozițiile Ucrainei și ale Rusiei sunt total opuse. Nu există niciun spațiu pentru ca ambele părți să facă compromisuri. Așa că orice negociere în momentul ăsta nu prea poate să aducă rezultate. Rușii și ucrainenii au acceptat aceste discuții doar pentru a nu-l refuza fățiș pe Trump. Luptele nu merg foarte bine pentru ucraineni, iar Ucraina nu mai are același număr de soldați și nici resurse umane din care să recruteze soldați în următorul an. Rușii consideră că au acceptat planul inițial de pace, cel cu 28 de puncte pe care europenii și ucrainenii l-au refuzat și că a fost o concesie foarte mare pentru Statele Unite. Din această perspectivă e foarte greu de crezut că Rusia va accepta noul plan”, spune Nițoiu.
Mai rău ca în Războiul Rece
Situația este asemănătoare cu cea din timpul Războiului Rece, ba chiar din anumite puncte de vedere este mai gravă. Astfel, niciuna dintre părțile implicate nu are încredere în cealaltă. Iar după eșecurile Minsk 1 și Minsk 2, planurile de pace de după confruntările ruso-ucrainene din 2014, această lipsă de încredere a devenit și mai profundă.
„Rușii din punctul lor de vedere nu au încredere nici în Ucraina, nici în Europa, nici măcar în Statele Unite ale Americii, în momentul ăsta. Pentru că din punctul lor de vedere orice acord sau compromis făcut de administrația Trump, de exemplu, sau chiar și de președintele Zelenski și guvernul actual din Ucraina, ar putea fi întors foarte ușor în viitor. Imaginați-vă dacă vom avea în următorii ani, să zicem din 2028, o administrație democrată în Statele Unite, s-ar putea ca toate acordurile făcute cu Rusia, potențialele acorduri făcute de administrația Trump, să fie întoarse. Și din punctul de vedere al Rusiei e un risc extrem de mare. Evident, nici ucrainenii nu au încredere în ruși. Nimeni nu are încredere în nimeni, de fapt. De aceea nu cred că vizita lui Witkoff va avea un efect concret. Dar nu avem de unde să știm, poate sunt și alte discuții în spate”, mai spune el.
În același timp, Statele Unite ale Americii fac tot posibilul pentru a se retrage onorabil și pentru a evita să fie acuzate că o înfrângere a Ucrainei li se datorează.
„Trebuie să recunoaștem faptul că Trump face cam tot ce poate pentru a scoate Statele Unite din acel război și în același timp încearcă să se asigure că, în viitor, dacă Ucraina va fi înfrântă, nimeni nu va putea să dea vina pe el spunând că a redus susținerea față de Ucraina și din cauza asta Ucraina nu a mai putut face față Rusiei. Dar mesajul față de Europa este clar: este un război european, iar din punctul de vedere al administrației Trump, Statele Unite nu se mai implică direct, doar vor vinde arme Europei și Ucrainei. Iar Europa, dacă dorește să continue războiul cu Ucraina sau cu Rusia, este liberă să o facă, dar nu va avea sprijinul Statelor Unite. În contextul ăsta, cred că șansele de pace în viitor apropiat sunt extrem de mici”, adaugă el.
Pacea care nu mai vine
Pacea, atunci când va fi semnată, va veni în urma realităților de pe front, când una dintre cele două țări beligerante va fi nevoită să se recunoască învinsă. Pentru europeni și pentru România, vestea proastă este că Ucraina rezistă tot mai greu în fața mașinăriei de război a lui Putin.
„Probabil că pacea se va realiza datorită dezvoltărilor pe câmpul de luptă, mai degrabă decât a negocierilor diplomatice”, susține expertul.
Nu este foarte clar însă ce se va întâmpla dacă Rusia va reuși să spargă frontul. O variantă ar fi ca trupele rusești să se oprească pe Nipru, dar la fel de mare ar fi riscul și ca ele să pornească o ofensivă totală spre Kiev.
„Dacă ar fi să luăm de bun ce ne zic rușii, obiectivele lor, pe care Putin le-a exprimat de la început, nu ar fi vizat niciodată integrarea tuturor teritoriilor ucrainene în Federația Rusă. Dar, aparent, și toate obiectivele Rusiei se schimbă în funcție de situația de pe teren, pentru că teoretic la începutul războiului, Rusia nu își dorea să încorporeze nici acele patru regiuni din Ucraina, cele care acum, de la sfârșitul anului 2022, sunt incluse în Constituția Rusiei. Așa că cine mai crede în ce spun rușii? Problema e alta. Războiul nu merge din păcate bine pentru ucraineni. În momentul acesta, Rusia cu siguranță are un avantaj pe câmpul de luptă, un avantaj în ceea ce privește numărul de soldați”, mai spune expertul.
Probleme tot mai mari pentru ucraineni
Veștile proaste nu se opresc însă aici. Rusia înaintează, chiar dacă o face relativ lent, iar trupele ucrainene se apără eroic, dar cu ultimele puteri.
„Am văzut recent unele evaluări ale unor experți militari din Austria și Germania, care arată că Rusia ar fi căpătat și un avantaj în ceea ce privește tehnologia dronelor. Mult mai multe drone produse, folosite mai eficient decât partea ucraineană și asta este o dezvoltare importantă, pentru că în primii 2-3 ani ai războiului, Ucraina a fost prin care a avut un avantaj în utilizarea dronelor. Cel puțin în primul an, utilizarea dronelor i-a permis Ucrainei să facă față, întâi atacului inițial la Rusia și apoi să recupereze o parte din teritoriile care au fost invadate de Rusia în primăvara lui 2022. Nu știu dacă Rusia are capacitatea să împingă linia frontului cât mai departe de zona actuală, pentru că Ucraina deja a mutat linia de fortificație în spate, acum se luptă pe linia veche de fortificație în jurul orașului Pokrovsk, probabil va fi cucerit în totalitate în curând, dar Ucraina deja a construit două linii mai în spate și am văzut în ultimii 3 ani cât de complicat este pentru o armată ca cea a Rusiei să avanseze pe liniile astea de apărare. Durează mult timp, din păcate viețile multor oameni din ambele tabere sunt pierdute și un avans nu va fi atât de ușor, dar faptul că orașele astea cheie de pe fosta linie de apărare a Ucrainei au fost cucerite de Rusia face aproape imposibil ca ucrainenii să le recapete în viitor”, subliniază Nițoiu.
Coaliția de voință ar putea interveni direct în Ucraina
Și pentru că un necaz nu vine niciodată singur, există riscul unei escaladări uriașe, pe măsură ce Ucraina începe să nu mai aibă resursă umană și nu mai poate înlocui militarii căzuți la datorie pe front.
„Scenariul care este cel mai plauzibil e ca Ucraina să nu mai aibă de unde să recruteze soldați în viitor, iar apoi statele din Uniunea Europeană, cele din coaliția de voință, să decidă să suplimenteze numărul de militari pentru a-i ține pe ucraineni în război sau pentru a menține frontul pe actuala linie ori măcar pentru a încetini ritmul actual de avans al Rusiei. Pentru că se estimează că în jur de o mie de soldați pe zi, de ambele părți, cel puțin, sunt uciși. Iar asta înseamnă că într-un an este un număr imens. Deci eu preconizez că vom avea cu siguranță o intervenție mai mult sau mai puțin directă din partea unor state europene în Ucraina pentru a ajuta armata ucraineană”, punctează Nițoiu.
Chiar dacă statele europene au mari probleme de ordin economic, iar industriile lor de apărare nu performează, Cristian Nițoiu consideră că deznodământul unei intervenții militare în Ucraina este greu de împiedicat. În același timp, el nu exclude faptul că o confruntare între statele NATO europene și Rusia să se desfășoare strict pe frontul ucrainean. NATO, ca alianță, ar putea chiar să nici nu intervină, dacă statele europene nu ar fi atacate, iar războiul s-ar limita la spațiul ucrainean.
Două scenarii, o catastrofă
„Sunt două scenarii aici. Cu siguranță dacă am avea trupe NATO sau ale unor țări NATO în Ucraina, ele vor fi considerate ținte legitime de către Armata Rusă. Acum depinde dacă țările care au trimis trupe acolo vor considera că atacurile rușilor asupra propriilor soldați pe teritoriul Ucrainei ar necesita activarea articolului 5. Aici am câteva dubii. S-ar putea să considere că nu este cazul, atâta timp cât Rusia nu ar ataca direct teritoriul unui stat NATO. Dacă însă ar intra și NATO în război cu Rusia, ar fi o situație catastrofală pentru că nu știm în ce direcție s-ar putea dezvolta un astfel de conflict, nu știm dacă nu s-ar ajunge până la urmă la folosirea armelor nucleare. Și s-ar putea ajunge. Dar înclin să cred că ambele armate vor fi atente, și cea a coaliției de voință, și cea rusă, pentru a evita acest deznodământ”, consideră Nițoiu.
Printre statele care ar susține acest război s-ar număra, spune Cristian Nițoiu, statele baltice și Polonia, ba chiar și România.
„Asta va dura mult timp. Discuțiile actuale indică faptul că ținta ar fi cam până în 2030. Până atunci, Europa urmărește să ajungă la un nivel în care ar putea să facă față din punct de vedere al tehnologiei și al industriei militare într-o confruntare cu o mare putere militară cum este Rusia. Deci asta este problema mai mare, care costă mulți bani, necesită timp, nu cred că europenii ar duce lipsă de trupe și de voință. Resursele, chiar dacă europenii sunt în criză, nu ar fi o problemă. Am văzut și în Ucraina, se pot găsi fonduri prin donații din partea publicului, împrumuturi de la public, subscripții naționale, sunt multe opțiuni aici”, arată expertul.
Faptul că statele europene ce formează coaliția de voință, sau cel puțin unele dintre ele, se pregătesc de un război direct se vede din declarațiile tot mai dese ale unor lideri politici și șefi de servicii care susțin că o confruntare cu Rusia ar fi pe zi ce trece tot mai greu de evitat. Din Germania și până în țările baltice și din Portugalia până în România, astfel de declarații se înmulțesc.
„Opinia publică în statele europene este acum pregătită pentru ceea ce va urma. Rusia este considerată o amenințare, iar oamenilor li se spune că în viitor s-ar putea să ajungem într-un scenariu în care vom avea o confruntare directă cu Rusia. Și cred că opinia publică, cel puțin în estul Uniunii Europene, e favorabilă acestui război”, punctează Cristian Nițoiu.
Se încarcă comentariile...
