Adevăr şi nu prea. Cum prezintă istoria filmele nominalizate la Oscar 2013

Sergiu Nicolaescu a fost acuzat că a falsificat istoria în unele dintre filmele sale. Însă lucrurile nu stau diferit nici la Hollywood şi nici măcar în ceea ce priveşte pelicule cu mari şanse să câştige un Oscar duminică, la cea de-a 85-a ediţie a galei. Trei dintre filmele cel mai bine cotate, „Argo“, „Lincoln“ şi „Zero Dark Thirty“, au denaturat sau au ocolit adevărul istoric pentru mai mult dramatism.

Cineaştii au făcut filme istorice de când... cinematografia şi, în multe cazuri, adevărul nu a fost fidel prezentat. Nu e nimic nou şi nici nu e un lucru de blamat. Dar faptul că trei producţii de acest gen se află anul acesta în cursa pentru Cel Mai bun film, toate foarte bine cotate, ridică o întrebare: merită cinefilii adevărul şi numai adevărul? Cu siguranţă nu, însă nici atâta ficţiune nu este bună.

„Argo“, producţia cu cele mai mari şanse la un Oscar Cel mai bun film, este bazată pe o poveste reală şi are ca subiect criza ostaticilor americani din Iran, din 1979. Thrillerul prezintă o operaţiune sub acoperire de salvare a şase americani. În 1979, când revoluţia iraniană atinge punctul său critic, militanţii atacă ambasada americană din Teheran, şi iau mai mulţi ostatici, însă şase americani reuşesc să scape şi să se ascundă în casa ambasadorului canadian Ken Taylor. Realizând că este doar e chestiune de timp până cei şase vor fi găsiţi şi cel mai probabil ucişi, atât guvernul american şi cel canadian roagă CIA să intervină. Agenţia apelează la agentul Tony Mendez, pentru a-i salva pe cei şase.

În finalul peliculei are loc o scenă care îi ţine cu sufletul la gură pe telespectatori. După multe peripeţii, Mendez şi diplomaţii ajung în aeroport şi sunt pe punctul de a părăsi Iranul. Însă acum încep problemele: rezervările pentru biletele americanilor fuseseră amânate, angajaţii iranieni din aeroport devin suspicioşi, iar în final are loc o urmărire... ca-n filme.

În realitate, povestea a fost mult mai simplă. Avionul a avut o defecţiune tehnică, iar zborul a fost întârziat cu o oră, după cum a povestit într-o carte biografică însuşi agentul Tony Mendez, potrivit „Huffington Post“.
Bineînţeles, regizorul Ben Affleck (totodată interpretul agentului Tony Mendez) şi scenaristul Chris Terrio nu au susţinut niciodată că filmul lor este un documentar. Însă au fost totuşi criticaţi pentru că şi-au permis să denatureze adevărul doar de dragul entertainmentului.

Pentru mai mult dramatism

Iar cei doi nu sunt singurii. Un alt film cu temă istorică, „Lincoln“, regizat de Steven Spielberg, cu Daniel Day-Lewis în rolul principal, a intrat în atenţia presei din cauza faptului că nu a prezentat fidel faptele istorice.

Regizorul Steven Spielberg şi scenaristul Tony Kushner (un dramaturg laureat cu premiul Pulitzer) şi-au îngăduit libertatea de a se „juca“ puţin cu votul pentru abolirea sclaviei. Ca răspuns la plângerea unui congresman din Connecticut, Kushner a recunoscut că a modificat un pic realitatea, prezentând un vot diferit faţă de cel istoric. La vremea respectivă, toţi cei patru congresmani din Connecticu au votat pentru abolirea sclaviei, însă în film doi votează pentru, iar doi împotrivă. Iar asta doar pentru mai mult dramatism...

„Sper că nimeni nu este şocat pentru că am schimbat unele dialoguri şi am inventat personaje“, a declarat Kushner. Răspunsul nu a mulţumit pe toată lumea, iar unul dintre editorialiştii „New York Times“, Maureen Dowd, i-a cerut lui Spielberg să schimbe filmul în versiunea care va fi lansată pe DVD. „Cu schimbarea votului congresmanilor din Connecticut cred că s-a ajuns prea departe“, a declarat Richard Walter, şeful catedrei de scenaristică la  Universitatea din California.

Dacă vreau o salată cu ton, nu mă duc la magazinul de piese pentru calculatoare. Dacă vreau o lecţie de istorie, nu mă duc la cinematograf.

Pelicula „Zero Dark Thirty“, un film despre capturarea şi uciderea inamicului numărul 1 al SUA, Osama bin Laden, a stârnit cele mai aprinse polemici. Producţia regizată de laureata cu Oscar Kathryn Bigelow a fost criticată pentru că prezintă scene dure de tortură, „instrument“ care a condus la obţinerea unor informaţii esenţiale pentru capturarea teroristului Osama bin Laden. Directorul CIA a precizat într-un comunicat că pelicula nu oferă deloc o prezentare realistă a faptelor, iar autenticitatea secvenţelor din film a fost contestată şi de doi senatori americani.

Concluzia este trasă de şeful catedrei de scenaristică la  Universitatea din California. „Dacă vreau o salată cu ton, nu mă duc la magazinul de piese pentru calculatoare. Dacă vreau o lecţie de istorie, nu mă duc la cinematograf“, a conchis Richard Walter.