VIDEO De la „Sclava Isaura“ la „Suleyman Magnificul“. Care sunt serialele preferate ale românilor
0
Românii au avut, de-a lungul timpului, diverse preferinţe TV. Din era „Dallas“ au ajuns la „Sclava Isaura“, „Twin Peaks” sau, recent, la „Inimă de ţigan“. De mai bine de un an, însă, „Suleyman Magnificul“ a cucerit telespectatorii români aşa cum cum făcea odinioară cu teritoriile la care râvnea. Care sunt, astăzi, serialele preferate ale românilor aţi putut afla la Adevărul Live.
Petrişor Obae, editor paginademedia.ro, şi Liviu Teodorescu, actor în serialul-fenomen „Pariu cu viaţa“, au discutat despre preferinţele publicului de la noi din ţară, despre producţiile care se află constant în topul audienţelor, despre psihologia telespectatorului român, dar şi despre seriale de succes din străinătate care nu au prins atât de bine în România.
Potrivit audienţelor, în luna octombrie cel mai urmarit serial a fost „Suleyman Magnificul“ (Kanal D), urmat de „Las Fierbinţi“ (Pro TV) şi „Iffet“ (un alt serial turcesc difuzat de Kanal D).
„«Suleyman» este singurul serial care are peste un milion de telespectatori pe minut. Nu a fost aşa de la început. Când a început să fie difuzat avea undeva la 800.000 de telespectatori pe minut, erau producţiile româneşti în top. Serialul a prins foarte bine şi în afară. Un ingredient este esenţial: investiţiile, un singur episod costă 200.000 de euro, iar rezultatul este pe măsură. Decorurile sunt făcute la scară, se lucrează pe arme, bijuterii. Detaliile contează. Este un serial de ficţiune care pornşte de la un personaj real. Împleteşte inteligent faptele reale cu cele fantastice, sunt intrigi, lupte. Ne leagă istoric acea perioadă, poate de aceea are acest succes“, crede Petrişor Obae, editor paginademedia.ro.
De la „Sclava Isaura“ la „Suleyman Magnificul“. Care sunt serialele preferate ale românilor
Petrişor Obae, editor paginademedia.ro FOTO Eduard Enea
Componenta aspiraţională
„«Las Fierbinţi» are un public mai tânăr. «Suleyman»are un public larg, plaja lui este asemănătoare cu cea a unui meci al Naţionalei de fotbal. Aici vine diferenţa. E vorba şi de poveste şi cum atinge publicul. Emisiunea lui Bendeac, de exemplu, a fost inclusă în grilă, dar nu a atins publicul. Multe dintre glumele sale se adresau unui public matur, nu copiilor. Aşa că părinţii se fereau şi schimbau canalul. În general, Pro TV are un public mai tânăr decât cel al Kanal D, în războiul «Las Fierbinţi» vs. «Suleyman»“, mai spune Petrişor Obae.
„Secretul este să te ardesezi tinerilor, marii consumatori de seriale. Componenta aspiraţională este la fel de importantă în serialul «Pariu cu viaţa»“, spune acelaşi Petrişor Obae despre succesul serialului cu adolescenţi de pe Pro TV. Serialul a ajuns în Mexic şi Venezuela.
„Eu am fost întâi la «Vocea României», apoi m-au luat în serial. E unic la «Pariu cu viaţa» faptul că a îmbinat teatrul cu muzica“, spune Liviu Teodorescu, actor în serialul „Pariu cu viaţa“.
Liviu Teodorescu FOTO Eduard Enea
„Anii 1990 au fost pe etape. Au venit două seriale puternice din două categorii diferite: «Dallas», întrerupt în perioada comunistă, apoi au venit telenovelele. Noi nu aveam cultura serialelor de televiziune, când a început «Sclava Isaura» a fost o nebunie. Dacă existau people-meter atunci puteau să fie date peste cap. Apoi, la Pro TV, au încep să apară producţii de top şi aşa am început să facem diferenţa. La sfârşitul anilor 1990 au luat amploare, odată cu lansarea Acasă TV, dar erau difuzate şi pe Antena 1. Era o perioadă de consum“, spune Petrişor Obae.
Suleyman, depăşit doar de meciurile echipei naţionale
„TVR începuse să aducă şi serialele coreene, care se duelau cu emisiunile de după amiază. Apoi sunt serialele indiene şi cele turceşti, modă impusă de patronatul Kanal D. Nu cred că se aştepta cineva ca aici, în România, Suleyman să aibă succes şi să bată tot. Când era difuzat se punea probleme locurilor 2-3, pe primul loc era acest serial“, arată Obae.
„În cazul meciurilor decisive de fotbal nu contează cine difuzează partida. Din experienţa altui meci, s-a văzut că serialul a avut un public constant, dar nu a bătut audienţa meciurilor echipei naţionale“, spune Petrişor Obae.
Serialul „Pariu cu viaţa“ va avea o continuare
„«Pariu cu viaţa» va avea o continuare, va veni cu ceva nou. Succesul serialului a fost foarte mare la început. Acum o să se reia şi o să fie un mare boom, eu tind să cred asta. După o pauză, oamenilor le este dor de poveşti, plus că este o producţie 100% românească“, a spus Liviu.
„Succesul continuărilor depinde de piaţă. Depinde şi de poveste, de construcţia şi conţinutul serialului. La nivel comercial, «Pariu cu viaţa», la început, era peste «Suleyman»“, povesteşte Petrişor Obae.
Piaţa dictează succesul unui serial
„Succesul continuărilor depinde de piaţă. Depinde şi de poveste, de construcţia şi conţinutul serialului. Nu sunt de acţiune, cu un fir narativ condensat pe o perioadă lungă de timp. La nivel comercial, Pariu cu viaţa, la început, era peste Suleyman“, povesteşte Petrişor Obae.
„Ora de difuzare este un motiv important pentru care serialul «The Walking Dead: Invazia zombi», difuzat la Pro TV, nu se bucură de succesul din străinătate. Aceste seriale au la bază un fel de frustrare, stai în tensiune o săptămână să vezi ce o să se întâmple. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu «Prison Break», firul narativ era foarte bine dozat. La fel se întâmplă şi cu «Urzeala Tronurilor», merge pe aceeaşi reţetă. Mergi pe acest tipar şi vrei să ştii ce s-a întâmplat“, arată Obae.
„La «Prison Break» m-am uitat de două ori, am rămas cu o nevoie de a-l revedea. Am mai văzut «Urzeala Tronurilor» şi «House», dar m-am plictisit pentru că personajul tot vindeca oamenii care veneau la el“, şi-a exprimat Liviu preferinţele.
Regula „diferenţiază-te sau mori“
„În primul rând e vorba de diferenţa dintre public, cu preferinţe diferite. Apoi se pune problema industriilor culturale de la noi, muzica, viaţa cultura, tot ce ţine de distracţii. Este foarte slabă comparativ cu piaţa est-europeană sau chiar cea din Asia. «Suleyman» nu înregistrează succes numai la noi. Diferenţa dintre producţiile interne şi cele externe are la bază şi cultura şi umorul unei societăţi, apoi oamenii aleg un serial cu care rezonează. La noi se încearcă să se nativizeze serialele, să intre în cultura noastră, aşa se întâmplă cu «Suleyman», dar nu cu «Pariu cu viaţa». Cât de multe produse culturale de la noi pot fi exportate? Aceasta este întrebarea pentru a ne dovedi puterea. La noi serialele nu sunt dublate, iar în afară intervin şi costurile de producţie cu dublarea. Românii nu sunt obişnuiţi cu aşa ceva“, este de părere Valentina Marinescu, specialist media şi sociolog.
Petrişor Obae şi Liviu Teodorescu FOTO Eduard Enea
„Foarte interesantă este migrarea produselor spre internet, fapt ce nu poate fi măsurat. Dar la noi nu există o industrie aşa de bună, cum se întâmplă în cazul pieţei din Turcia sau din Europa. Succesul serialului «Pariu cu viaţa» a venit în urma target-ului tânăr, era de nişă. A aplicat regula de aur, «diferenţiază-te sau mori». Produsul poate să fie exportat pe o piaţă care are cam aceleaşi afinităţi“, mai spune specialista.
„După ce ai mâncat timp de un an de zile produsele tradiţionale ale unei culturi, ţi se face poftă de roşii şi de telemea, spre exemplu. Faptul că serialele pun accent pe comic le face mai uşor de decodificat de români. Acesta este un element care uşurează percepţia publicului. Noi încă nu avem seriale istorice, ţine şi de identificarea cu cultura poporului într-o notă comică. Dacă s-ar realiza un serial istoric am putea să vedem cum reacţionează românii la acest fel de valori“, încheie Valentina Marinescu, specialist media şi sociolog.
„Românii nu am mai râs cu spor de la «Familia Bundy» încoace“
„Sunt idei care costă, dacă vrei să faci un serial istoric românesc. În cazul în care ai vrea să exporţi un serial, sunt multe lucruri care nu pot să fie traduse, aşa cum se întâmplă în «Las Fierbinţi». Nu pot fi traduse pentru publicul de afară pentru a fi înţeles. La «Tanti Florica» este un alt tip de umor, se râde şi la saluturi, după un model american. Acum câţiva ani exista serialul «Băieţi Buni», are se dorea a fi exportat, procedurile erau ca afară. Dacă erau făcut pe tipar românesc, doar românii îl înţelegau“, crede Obae.
„La televizivor nu apuc să văd seriale. A existat o vreme tabuul serialelor pe internet, dar cu toţii ne uităm pe internet şi nu mai avem energie să ne uităm la TV. Prefer comediile, nişte episoade răsfirate. Aici serialele pierd mult din audienţă. În cazul serialelor turceşti le prindem când sunt «calde», în cazul celor americane se aşteaptă scăderea preţului pentru a fi achiziţionate. Multe televiziuni nu-şi permit să ia anumite seriale. Durerea mea este că nu avem mai multe comedii cu un umor mai fin, mi-e ciudă că la noi nu prinde umorul englezesc. Dacă am avea nişte traducători buni, s-ar râde şi aici. Eu am râs cu lacrimi la unele seriale englezeşti, românii nu am mai râs cu spor de la «Familia Bundy» încoace“, spune Simona Crina jurnalist şi blogger Adevarul.ro.
„Internetul a venit în ajutor, serialele sunt urcate la zi, poţi să găseşti informaţii pe care nu le aştepţi cu zilele. La «Tanti Florica»nu am rezistat să mă uit, nu e genul meu de umor. Lumea se uită pentru Florin Călinescu sau pentru componentele autohtone. Nu prea se naşte un umor pur în ţara asta pentru că se vrea un target cât mai aplu. Sunt şi poante de prost gust. Să nu uităm anii de Vacanţa Mare, era un grup de nişă pe vremea când eu eram studentă, dar când au ajuns la TV aveau poante lamentabile. Componenţii grupului erau mult mai deştepţi decât păreau la TV, i-am cunoscut într-o vară, când am făcut un interviu cu ei. S-au adaptat economiei“, mai spune aceasta.
Soluţiile pentru succesul serialelor: creativitatea şi imaginaţia
„Dincolo de toate, serialul se rezumă la matematică. Totul e legat de economie, cât investeşti şi ce profit ai. În străinătate episoadele sunt date în prime-time, ele costă şi trebuie amortizate. La noi există 50 de televiziuni care trebuie să supravieţuiască cu bani puţini, se jonglează cu serialele în timpul zilei. Soluţia ar fi imaginaţia şi creativitatea. Nu e nevoie să investeşti sute de mii de euro ca să iasă o producţie de calitate. Creativitatea şi imaginaţia te pot scoate din încurcătură“, completează Petrişor Obae.
Petrişor Obae alături de Liviu Teodorescu FOTO Eduard Enea
„Suleyman a deschis calea unor seriale turceşti, dar nu ştiu ce se va întâmpla, ce fel de seriale noi vor prinde. Din nevoia de diversitate se ajunge la o piaţă de consum. Stimulii puternici se conformează anumitor nevoi“, încheie Petrişor Obae.
Se încarcă comentariile...
