Analiză Ucraina, dată la schimb pentru Iran? Ipoteza unui „troc” la nivel înalt, susținută de un cunoscut general

Vizita neanunțată a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova aprinde speculațiile. Un cunoscut general avertizează: sistarea ajutorului american poate forța Ucraina să cedeze teritorii fără luptă într-o negociere geopolitică dură.

Donald Trump și Vladimir Putin în Alaska Foto: FOTO AFP

Călătoria neașteptată a directorului CIA, John Ratcliffe, în Federația Rusă, în această săptămână, a aprins dezbaterile, cu atât mai mult cu cât nici autoritățile americane și nici cele ruse nu sunt darnice cu informațiile. Președintele Donald Trump a încercat să minimizeze importanţa acestei vizite, iar mai multe publicații americane susțin că Ratcliffe s-ar fi deplasat personal la Moscova pentru a-i convinge pe ruși să nu atace NATO.

De altfel, Trump a descris vizita directorului CIA drept „semi-rutină”, adăugând că își dorește ca războiul din Ucraina să se încheie, relatează AFP, citată de Agerpres.

„A fost un fel de semi-rutină. Urăsc să îi dezamăgesc pe oameni. Ne-am dori ca războiul din Ucraina să se oprească”, a mai spus președintele SUA, adăugând că „ar putea rezulta ceva” din vizita directorului CIA, dar fără a preciza la ce se referă.

Presa de peste Atlantic susține însă că vizita șefului CIA ar fi menită să-l convingă pe Putin să renunțe la planurile de a ataca NATO. Wall Street Journal susține chiar ideea că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea viza NATO cu un atac limitat în următorii ani, potrivit sursei citate.

Unde apare disonanța cognitivă

Teoria suferă și apare ca o disonanță cognitivă, dacă se cont de faptul că Rusia nu are forța reală de a ataca Alianța și este prinsă într-un război complicat cu Ucraina. Un atac asupra NATO nu ar avea prea mulți sorți de izbândă, cred analiștii militari.

O altă ipoteză ar fi că americanii ar fi vrut să oprească Rusia să atace Ucraina cu arme nucleare, însă nici aceasta nu stă prea mult în picioare. Ipoteza nu se susține însă în totalitate, întrucât Rusia se află în ofensivă în Ucraina și nu este pusă în situația de a fi într-o defensivă disperată.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei.

El analizează, pentru „Adevărul”, deplasarea înaltului oficial american în capitala Rusiei și avansează un scenariu plauzibil. Generalul Virgil Bălăceanu pornește de la o realitate: Statele Unite ale Americii sunt prinse într-o confruntare cu Iranul, iar aceasta dăunează tot mai mult administrației Trump, inclusiv în perspectiva alegerilor de la jumătate de mandat. În situația dată, Washingtonul ar căuta o ieșire cât mai onorabilă din acest conflict și ar avea nevoie inclusiv de bunăvoința Moscovei, în condițiile în care Rusia, se știe, este unul dintre principalii aliați ai Iranului. Iar un „troc” cu Putin în care SUA ar renunța la ajutorul oferit Ucrainei, împingând Kievul spre o înțelegere cu Federația Rusă, chiar în condiții grele, în timp ce Moscova, la schimb, ar renunța la ajutorul acordat Teheranului ar face sens.

„Troc” americano-rusesc

„Eu am crezut și rămân în continuare să cred că scopul vizitei este legat de operațiunea Iran, adică operațiunea de izolare economică a Iranului. Nu cred că Statele Unite sunt atât de interesate acum de războiul din Ucraina, dar sunt foarte interesate de presiuni economice asupra Iranului. Or, Federația Rusă este un partener economic foarte important al Iranului. Și cred că asta se urmărește, deși nicio agenție de știri nu ar prezenta așa ceva”, spune generalul Bălăceanu.

Statele Unite ar putea să preseze mai mult Ucraina să se îndrepte cel puțin spre un armistițiu cu multe compromisuri, în timp ce Putin și-ar întoarce fața de la Iran.

„America poate să ofere condiții favorabile de încheiere a războiului. Condițiile favorabile de încheiere a războiului pentru Federația Rusă înseamnă ca Ucraina să cedeze centura de fortărețe și să o facă fără luptă”, punctează generalul Bălăceanu.

Totuși, Statele Unite au mai efectuat presiuni asupra Ucrainei chiar la începutul mandatului lui Donald Trump, însă fără niciun rezultat. Susținuți de europeni, ucrainenii au respins sugestiile americanilor. Cu toate acestea, generalul Virgil Bălăceanu consideră că americanii au argumente serioase pentru a-i convinge pe ucraineni să cedeze.

„Argumentele pot să fie legate de sprijinul american. Sprijinul american se realizează în continuare plătit din fonduri europene. O decizie de a nu mai livra echipamente militare poate să aibă consecințe asupra rezistenței pe front, consolidării și păstrării stabilității frontului sau căderii lui. Căderea frontului înseamnă, de fapt, căderea centurii de fortărețe ucrainene. Deci ele pot fi corelate la un moment dat. Deci poate fi un troc de genul ăsta: Ucraina pentru Iran, sau în schimbul Iranului, de fapt”, mai afirmă generalul.

De ce ar suferi România

România ar avea de suferit în cazul în care Federația Rusă ar ajunge la gurile Dunării. Din acest punct de vedere, ar fi o lovitură pentru București. În același timp, Uniunea Europeană ar încasa o lovitură sub centură în cazul unei înfrângeri a Ucrainei.

„Noi speculăm, dar e evident n-ar fi de bine să se întâmple acest lucru. Scenariul e din păcate plauzibil. Dacă am ajunge să ne învecinăm cu Rusia, am avea probleme serioase. Nu am ajunge la un război direct, nu cred. Însă războiul acesta hibrid s-ar înteți, ar fi cumplit. E o variantă pe care sperăm să nu o vedem devenind realitate. Dar știm, iar istoria ne-a arătat asta nu o dată, politica are și o parte de șantaj foarte evidentă”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.