Oana Țoiu, la „Agenda Internațională”. Dezvăluirile din Wall Street Journal și relația cu SUA. „Achiziția unui volum de gaze trebuie privită din perspectivă economică”

Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, este invitata unei noi ediții a podcastului „Agenda Internațională cu Răzvan Munteanu”, de la ora 18.00, într-un dialog dedicat principalelor provocări de politică externă ale României și modului în care Bucureștiul își construiește poziția într-un context internațional marcat de tensiuni și schimbări rapide.

Oana Țoiu, ministrul de Externe intermar Foto: Adevarul

UPDATE 20.35 Oana Țoiu: Visa Waiver rămâne un obiectiv pentru România.

Țoiu a afirmat că România continuă colaborarea cu partea americană în domenii precum securitatea internă, combaterea terorismului și verificările la frontieră.

„Așa. Apoi, ce facem acum? Deci OCDE-ul rămâne. Visa Waiver rămâne un obiectiv în relația bilaterală. Eram într-un moment bun, așa cum știți, din păcate decizia de a anula parcursul României pentru acordul de a avea Visa Waiver a fost o decizie care evident a dezamăgit mulți oameni și pe bună dreptate.”

Ministrul a precizat că eforturile pentru îndeplinirea condițiilor continuă și că unul dintre principalii indicatori care trebuie îmbunătățiți este rata de refuz a vizelor.

„Este un efort pe care îl continuăm în continuare din perspectiva muncii de colaborare pe zona de interne, antiteroism, verificarea la graniță și așa mai departe. Are și palierul politic, evident, în fiecare dintre întâlniri. Suntem însă în acest moment cu o rată de refuz a numărului de vize destul de mare. Standardul este de 3% din totalul cererilor ca număr de refuzuri acceptabile într-un proces care să ducă spre Visa Waiver. Noi suntem semnificativ mai departe de acest număr, deci trebuie să lucrăm și la acest indicator.”

UPDATE 20.30 Oana Țoiu, despre întâlnirea Nicușor Dan–Donald Trump 

Întrebată despre declarațiile sale anterioare privind organizarea vizitei în Statele Unite, Țoiu a spus că informațiile au fost oferite în urma întrebărilor presei și că, în mod normal, MAE preferă să comunice astfel de detalii după luarea unei decizii finale.

„Haideți să clarificăm. Am vorbit de fiecare dată despre această întâlnire răspunzând întrebărilor jurnaliștilor. Altfe, preferința întotdeauna a Ministerului Afacerilor Externe și preferința mea este să vorbesc despre subiecte în momentul în care avem o decizie finală. Dar, evident, fiind un subiect important pentru România, de-a lungul timpului, atât eu, cât și președintele, cât și ambasadorul am răspuns acestor întrebări pentru transparență.”

Ministrul a confirmat că, în urma discuției cu secretarul de stat american Marco Rubio, fusese stabilit un calendar care viza prima parte a anului 2026.

„Discuția pe care am avut-o cu secretarul de stat Marco Rubio a fost acordul între România și SUA privind această vizită, și calendarul pe care noi l-am discutat a fost, într-adevăr, prima parte a anului 2026. De aici, așa cum știți, s-au schimbat puțin lucrurile și în SUA, a izbucnit războiul din Orientul Mijlociu, unde dreptul României.”

Întrebată dacă faptul că Donald Trump nu a avut 30 de minute pentru o întâlnire bilaterală cu Nicușor Dan explică întârzierea, Oana Țoiu a spus că obiectivul României nu este doar realizarea unei întâlniri, ci folosirea acesteia pentru promovarea unor obiective concrete.

„Haideți să clarificăm ceva: în primul rând, nu existența întâlnirii este miza. Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu președintele Donald Trump în mai multe formate multilaterale, de trei-patru ori deja. Miza este întâlnirea bilaterală ca să poți să o folosești pentru a avansa obiective comune. Asta nu înseamnă că a fost decizia României ca această întâlnire să nu se întâmple în calendarul pe care noi îl planificasem.”

Țoiu susține că discuțiile dintre cele două administrații continuă și că sunt urmărite rezultatele concrete care ar trebui obținute în urma unei eventuale întâlniri bilaterale.

„Ci că atât la nivelul echipei din România, echipei Administrației Prezidențiale, cât și la nivelul echipei din SUA, Departamentul de Stat și Administrația Prezidențială, există în continuare o discuție privind livrabilele agreate în cadrul întâlnirii.”

UPDATE 20.22 Oana Țoiu: Ambasadele nu pot fi comasate.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, spune că ambasadele României nu pot fi comasate, însă unele dintre ele pot deservi mai multe state. În același timp, Ministerul de Externe analizează posibilitatea procesării centralizate, la București, a unei părți dintre cererile de viză pentru cetățenii unor țări din afara Uniunii Europene.

Întrebată dacă sunt luate în calcul comasarea sau închiderea unor ambasade, Oana Țoiu a explicat că există deja situații în care o reprezentanță diplomatică deservește mai multe țări.

„Spre deosebire de instituțiile de acasă, ambasadele nu se pot comasa, nu există această variantă, dar...”, a spus ministrul.

Ulterior, ea a explicat că eficientizarea ar putea fi făcută în special în zona serviciilor consulare, printr-un centru comun la București.

„Poate să deservească mai multe țări, da, dar nu putem să le fuzionăm cum facem cu instituțiile acasă, de exemplu. Dar, da, deja avem ambasade care deservesc mai multe țări. Din perspectiva serviciilor consulare, acolo vrem să ne uităm — și am început deja discuția legată de asta — la instrumente astfel încât să putem să procesăm o bună parte dintre vizele țărilor terțe din afara Uniunii Europene și într-un centru comun la București. Facem deja asta acolo unde sunt zone de risc semnificativ, dar putem să o facem și ca susținere a țărilor unde e un volum mare de cereri sau unde vrem, de exemplu, să creștem turismul din România prin răspunsuri mai rapide pentru vizele turistice, ca să dau un exemplu concret.”

Oana Țoiu a vorbit și despre clădirile aflate în patrimoniul României în străinătate, susținând că unele dintre acestea au nevoie de investiții și întreținere.

„Și un domeniu important pe care nu l-am menționat încă, dar am fost întrebată în audieri și atunci aș vrea să-l povestesc și în cadrul acestei discuții, este patrimoniul României. România are un patrimoniu generos, atât ca număr de clădiri, cât și ca frumusețea multora dintre ele. Din păcate însă, pentru cele mai multe, investițiile s-au oprit înainte de anii '90 și avem nevoie atât de mentenanță, cât și de investiții cheie acolo unde clădirea respectivă este și un element de reprezentare, de prestanță pentru statul român.”

Ministrul a afirmat că în acest an au fost închise contracte de închiriere pentru clădiri neutilizate, inclusiv situații în care existau datorii acumulate de chiriași.

„Și am făcut asta în acest an: am închis chirii care erau, în unele cazuri, chiar și de 10 ani pentru clădiri neutilizate, aveam clădiri pe care noi le-am dat în chirie unor clienți din țările respective unde România nu mai încasase de câțiva ani chiria...”

Întrebată dacă România a reușit astfel să recupereze bani din patrimoniul aflat în afara țării, Țoiu a răspuns: „Le-am închis, da, am închis acele chirii unde erau datorii semnificative și mergem în instanță să recuperăm prejudiciul.”

UPDATE 19.25. Dezvăluirile The Wall Street Journal: „Am discutat cu ambasadorul SUA la București„

Ministrul a evidențiat că între România și SUA există canale de comunicare care funcționale pe fiecare palier și nu a dorit să lege dezvăluirile din presă despre o presupusă implicare a Washingtonului în schimbarea Guvernului Bolojan de analiza relației bilaterale.

„Ministrul de Externe nu are poziții oficiale față de poziții ale altor state care nu sunt nici ele oficiale. Am discutat cu ambasadorul SUA la București, dânsul a avut și o declarație publică prin care a reafirmat respectul pe care SUA îl are față de procesele noastre democratice, așa cum și noi respectăm procesele democratice din SUA. În ce privește tema suprapusă peste dezbaterea publică din aceste zile, coridorul vertical, poziția României este una clară. Coridorul vertical este pentru noi un proiect important, nu doar din perspectivă economică. România este principalul producător de gaze naturale din UE. Și atunci de unde importăm, Norvegia, SUA și coridorul vertical este important pentru noi și am făcut eforturi pentru a susține acest proiect prin reducerea costurilor de tranzit. În  ce privește achiziția unui volum de gaze din SUA aici ne uităm la o perspectivă economică, din perspectiva prețului la o potențială achiziție. Nu există analize care să vorbească achiziții la prețuri care nu suntem competitive cu prețul gazului pe care îl producem noi”, a transmis Oana Țoiu.

UPDATE 19.05 Patrimoniul MAE, generos, dar sub lacăte

Ministrul de Externe s-a plâns în cadrul emisiunii că țara noastră este nevoită să plătească chirii mari pentru sediile diplomatice închiriate, în condițiile în care țara noastră are clădiri frumoase, dar nereabilitate.

„Patrimoniul României este generos, atât ca numărul de clădiri, cât și ca frumusețea multora dintre ele. Din păcate, pentru cele mai multe dintre ele investițiile s-au oprit înainte de anul 1990 și avem nevoie atât de mentenanță, cât și de investiții cheie acolo unde clădirea respectivă este un element de reprezentare și prestanță pentru statul român. Am închis chirii care erau în unele cazuri chiar și de 10 ani pentru clădiri neutilizate, aveam clădiri pe care noi le-am dat în chirie unor clienți unde România nu a mai încasat de câțiva ani chirie, am închis acele chirii și mergem în instanță să recuperăm prejudiciul. Trebuie să renovăm clădirile pe care le deținem. În capitale cu piața chiriilor foarte scumpe, Tel Aviv, Bruxelles, Istanbul avem clădiri în proprietate care stau cu lacătul pe ușă și noi plătim, în paralel, chirii uriașe. Putem salva până la 4 milioane de euro pe an dacă am reabilita aceste clădiri”, a mai transmis Oana Țoiu.

UPDATE 18.50 O echipă de profesioniști și patrioți în Ministerul de Externe

Oana Țoiu a vorbit și despre reforma prin care trece Ministerul de Externe și procesele aflate în derulare. Ea a lăudat corpul profesional, despre care a spus că își face în od profesionist treaba, deși salariile sunt mici.

„Am găsit o echipă profesionistă, bine pregătită și de patrioți. Este un cuvânt puternic. România are un nivel ridicat de ambiție în politica externă, are mize din ce în ce mai mari. Este absolut necesar ca redarea puterii acestei instituții să fie în centrul deciziei noastre. Asta înseamnă resursa umană. Noi avem în spațiul exterior o organigramă de 1.600 de oameni, iar posturi vacante 35%. Am angajat 67 de oameni în procesul de recrutare pe care l-am promovat. Am deschis un număr de posturi consulare și întărim și echipa agenților guvernamentali care se ocupă de reprezentarea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și la CEDO. Acest efort nu va putea fi dus la capăt dacă nu ducem la bun sfârșit și legea salarizării unitare. Pentru cine se uită la cifrele de salarizare o să vadă că sunt salarii pentru debutanți mai mici decât salariul mediu în București. Pachetele de propuneri pe care noi le-am făcut și negociat în Legea salarizării asigură o salarizare corectă, similară cu a celorlalte ministere. Să nu uităm că membrii corpului diplomatic au incompatibilități”, a spus Oana Țoiu.

UPDATE 18.30 Cum comentează arestarea lui Călin Georgescu

Oana Țoiu a evitat să vorbească despre subiectul arestării lui Călin Georgescu.

„Din poziția de ministru de Externe, aș prefera să nu comentez această decizie, dar pot să spun că este mai degrabă o perioadă în care încrederea cetățenilor în instituții în sens larg este un element foarte important pentru siguranța României”, a spus ministrul de Externe interimar.

Cât despre ce s-a întâmplat cu anularea alegerilor prezidențiale din 2024, Oana Țoiu a spus:

„Este clar că vorbim de un candidat care nu avea cadrul să candideze, vorbim de regulile de campanie. Ar fi fost mult mai bine pentru democrația noastră ca autoritățile de la vremea respectivă să facă aceste verificări în perioada când se verifica eligibilitatea candidaților”.

UPDATE 18.20 Ce șanse are Guvernul Mureșan

Oana Țoiu a vorbit și despre șansele Guvernului Bolojan de a trece de votul de investitură de miercuri, 30 septembrie, din Parlament. Ministrul de Externe este printre puținiicandidați care au obținut aviz pozitiv în comisiile parlamentare, la audieri. 

„Fiecare dintre noi suntem răspunzători de munca și de deciziile din dreptul nostru, pe de o parte iar acest guvern și premierul Siegfried Mureșan suntem până la acest moment de când a început criza cei care avem cea mai mare bază de la care pornim: PNL-USR-UDMR. Asta nu înseamnă că avem o majoritate de unii singuri. Suntem într-o situație în care decizia finală  depinde de votul altor parlamnentari. Noi am spus că nu negociem cu zona pe care o considerăm apropiată altor valori. Noi susținem o integrare puternică pro-europeană, România ca vector de negociere și să susțină rolul UE în lume. Noi considerăm parteneriatul strategic cu SUA pe termen mediu, dar avem partide în parlament care au promovat narativul Rusiei aici acasă. Premierul Sioegroed Mureșan a încercat un dialog, în măsura în care a fost un succes se va vedea mâine”, a spus Oana Țoiu.

Discuția este programată de la ora 18.00.

Una dintre temele centrale ale emisiunii este relația României cu Statele Unite și viitorul Parteneriatului Strategic.

Dialogul abordează dimensiunea de securitate a relației bilaterale, prezența americană în România, cooperarea economică și energetică, dar și modul în care Bucureștiul își promovează interesele la Washington. Subiectul capătă o relevanță suplimentară în contextul dezbaterilor privind relația transatlantică și al discuțiilor despre rolul României pe Flancul Estic al NATO.

Pe agenda discuției se află și principalele direcții de acțiune ale diplomației române: securitatea la Marea Neagră, războiul din Ucraina și implicațiile sale pentru România, consolidarea Flancului Estic, securitatea energetică și dezvoltarea conectivității regionale. Un accent important este pus pe rolul strategic al Mării Negre și pe modul în care România își poate valorifica poziția geografică și politică în actualul context internațional.

Un alt capitol este dedicat rolului României în Uniunea Europeană și NATO, relațiilor cu statele din vecinătate, Republicii Moldova, dar și marilor dosare internaționale în care Bucureștiul urmărește să își consolideze profilul diplomatic.

Sunt discutate, de asemenea, provocările generate de amenințările hibride, protejarea infrastructurii critice și necesitatea adaptării politicii externe la un mediu internațional tot mai impredictibil.

Ce urmărește România în relația cu Statele Unite? Care sunt prioritățile diplomației române? Cum își poate consolida Bucureștiul rolul în regiunea Mării Negre și în interiorul Uniunii Europene și NATO? Care sunt dosarele externe care vor conta cel mai mult pentru România în perioada următoare?

Răspunsurile, miercuri seară, într-o nouă ediție „Interviurile Adevărul - Agenda Internațională”, având-o ca invitată pe Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe.