De
ziua limbii române trec Prutul. „Am impresia
că, la Chişinău, mai bântuie încă fantoma socialistă a cărţii gratuite oferite
în dar de către şcoală, partid, organizaţii de tineret. În rest, avem maşini şi
ceasuri de lux, localuri aglomerate, mall-uri prospere.“
În Balcani, o cutie a Pandorei ameninţă să se redeschidă iar:
modificările de frontiere. În procesul de negociere dintre Belgrad şi
Pristina care ar urma să se soldeze cu un acord final ce presupune,
probabil, şi recunoaşterea provinciei Kosovo ca un nou stat, părţile au
propus, fiecare în felul său, o schimbare de teritorii, deci o
modificare de frontiere.
De departe mi se pare eşecul cel mai răsunător.
De la Ion Iliescu, PSD n-a mai avut funcţia de preşedinte. Năstase,
Geoana, Ponta, au intrat în turul al doilea la alegerile prezidenţiale. Pentru
alegerile din 2019 PSD nu are niciun candidat, nici măcar unul are să intre în turul al doilea.
Clinica digitală este racordarea îngrijirii medicale la modernitatea
tehnologică. Este evoluţia îngrijirii pacienţilor pe suportul
Telemedicinii si Inteligenţei Artificiale cu impact benefic din două
motive mai ales. Primul, clinica digitală se bazează pe conceptul
reducerii parţiale sau totale a întâlnirii faţă-în-faţă pacient-medic. Al doilea, clinica digitală poate fi o soluţie la problema lipsei de
personal medical.
I. Cel mai sărac prim-ministru. În drum spre Bucureşti, trecând spre Horezu, ca întotdeauna, în mijlocul
Târgului nemurit şi de pictorul Ghiaţă, peste drum de impunătorul liceu
Brâncoveanu, cu trei mii de elevi!, privirile îmi sunt atrase de bustul
cuminte şi anonim al lui I.G. Duca, aşezat într-o poieniţă verde, pe
fundalul medieval al bisericuţei ctitorită de vătaful de plai Urşianu,
La data de 23 iulie 2018, premierul României, d-na
Viorica Vasilica Dăncilă, prezenta bilanţul primelor şase luni trecute de la
preluarea guvernării.
Cred că România, odată cu schimbarea clasei politice, îşi va putea atinge rapid potenţialul. Cred că discuţiile bine argumentate, purtate de experţi, vor înlocui scandalul aproape permanent în care trăim azi. Cred că avem nevoie de partide puternice conduse nu de lideri mesianici, ci de grupuri de oameni deştepţi, profesionişti şi oneşti. Voi face tot posibilul să ajungem acolo.
„Costinele, vrei, mă, să faci nişte bani?“ „Mama mi-a zis să nu vorbesc cu ţiganii“. E vară, am aproape 9 ani, trec în clasa a II-a şi ne-am mutat de vreo doi ani în Craiova. Sunt decis să îmi fac prieteni la bloc, că în ţigănia de peste calea ferată nu mă mai lasă mama.
Porcii inocenţi, dar contaminaţi cu pesta africană din pricina
incompetenţei ministrului agriculturii şi autorităţilor, sunt îngropaţi,
vai, de vii! În răstimp, alte omnivore, care îngroapă de vie
democraţia, exultă.
Ieri seară, când am aflat că faimosul fost procuror şi primar al New-York-ului, Rudolph Giuliani, a recunoscut că a primit bani pentru semnarea scrisorii în care, indirect, lua apărarea lui Liviu Dragnea şi găştii lui de penali aflaţi în luptă cu „statul paralel“ din România, din cauza căruia PSD+ALDE nu pot pune, chipurile, în aplicare fantezistul lor program de guvernare, această opinie era redactată aproape în întregime.
Te-ai gândit la oamenii
pe care-i cunoşti. Nu i-ai numărat. Te-ai gândit şi la cei morţi. Te-ai gândit
fără să încerci să faci vreun bilanţ, un raport sau un jurnal.
Dragii mei concetăţeni, mă adresez vouă tuturor, oriunde vă aflaţi. Am
fost împreună în PMAN din Chişinău în zilele când dorinţa de libertate
ne-a unit sub steagul unei mari victorii istorice – Independenţa
Republicii Moldova.
Printre priorităţile de securitate naţională ale tuturor ţărilor, una
dintre cele mai importante, poate chiar cea mai importantă, este
asigurarea securităţii alimentare. Ceea ce se întâmplă acum în România,
ţară membră avertizată încă de acum trei ani de UE, să ia măsuri de
prevenţie împotriva pestei porcine, seamănă nu cu un genocid al
porcilor, ci cu un atentat asupra siguranţei naţionale.
Domnule ministru al Educaţiei Naţionale, Valentin Popa, pentru că puneţi la îndoială impactul comportamentului deviant al profesorului asupra elevilor şi pentru că giraţi pedepsirea victimelor care reclamă abuzurile, vă sancţionez cu mustrare scrisă şi nota scăzută la purtare!
Nu la Cotroceni, în fotolii luxoase, ci în piaţă, în mijlocul oamenilor, acolo, domnule preşedinte, puteţi afla cu adevărat nemulţumirile, dezamăgirile, năzuinţele şi aşteptările românilor. Fiţi preşedinte şi în stradă, domnule Iohannis, nu doar la palat!
Constituţia îi permite preşedintelui să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului, dar o decizie a Curţii Constituţionale a tăiat din atribuţiile şefului statului posibilitatea solicitării în cazul miniştrilor care sunt parlamentari.
În România s-a ajuns ca încălcarea legii să devină dezirabilă, iar impunerea legii să fie categorisită ca abuz. Infractorul este apărat, dar instituţiile statului sunt linşate public.
Credeţi că fentând statul toată lumea câştigă? Fals! Toată lumea pierde. Încetaţi băşcălia! Războiul cu evaziunea fiscală chiar începe şi cu un singur leu, pentru că este un leu pe care îl furaţi din buzunarul meu de onest contribuabil la bugetul statului.
Din vârful buzelor e uşor să fii solidar cu Charlie Hebdo în timp ce la noi presa moare încet-încet. Pe tarabă numeri publicaţiile pe degetele de la o mână. Televiziuni, ziare şi agenţii de presă, câte au mai rămas, au mari probleme financiare. Multe sunt în insolvenţă. Oamenii sunt mai prost plătiţi, industria se deprofesionalizează, calitatea produsului scade.
Şarlatani în odăjdii bisericeşti adună averi de pe urma amărâţilor dispuşi să-şi dea şi ultimul bănuţ pentru a se agăţa de un fir de speranţă.
În 2005, Victor Ponta îşi dorea o lege mai aspră împotriva traseismului, afirmând că migraţia se face prin şantajul partidului aflate la guvernare. Acum vrea să eludeze legea pe care tocmai el a susţinut-o.
Regele Mihai I şi Traian Băsescu trec în această perioadă printr-o situaţie similară: o rudă apropiată este judecată pentru presupuse fapte penale. Declaraţiile celor doi sunt însă total diferite.
Deşi Familia Regală este din ce în ce mai activă în spaţiul public, restaurarea monarhiei în România pare să fie un subiect evitat de urmaşii Regelui Mihai I.
Vă cer, domnule preşedinte, să nu îngăduiţi unui infractor, fie el chiar şi fostul căpitan al echipei naţionale, să se întoarcă în societate înainte de a-şi fi ispăşit pedeapsa pentru faptele săvârşite.
Acest banc, în vogă în perioada comunistă, a revenit în actualitate. Dar nici măcar Radio Erevan nu cred că are deocamdată un răspuns pentru o altă întrebare: vrea oare Rusia să se învecineze cu România?
Intervenţia Rusiei în Ucraina pare iminentă. Chiar dacă Putin va recunoaşte sau nu noua putere de la Kiev, soarta Crimeei parte pecetluită. Au SUA şi UE vreun as în mâneca? Cum trebuie să procedeze România?
Stareţul Mănăstirii Sihăstria Rarăului, Ioan Larion Neagoe, a comis cel puţin cinci greşeli grave în modul în care a gestionat prezenţa la schit a Iuliei Ionescu, eleva căutată de autorităţi în toată ţara după ce a dispărut de acasă.
Românii care locuiesc în afara actualelor graniţe ale ţării, în regiunile Cernăuţi şi Odesa din Ucraina, fac apeluri disperate către satul român să îi sprijine în încercarea de a-şi păstra identitatea naţională. De ce fug autorităţile de la Bucureşti de această responsabilitate?
Violenţele din Ucraina, evoluţia politică şi iminenţa războiului civil ţin primele pagini ale ziarelor din Polonia, iar premierul Donald Tusk şi-a exprimat îngrujorarea cu privire la posibil destrămare a statului vecin. Deşi am fi afectaţi în mod direct, în România subiectul este complet ignorat. De cine ne e frică în cazul conflictului din Ucraina şi cum ar trebui să procedăm?
Ucraina este în pragul războiului civil. Scindarea ţării între vestul proeuropean şi estul filorus nu este deloc exclusă. Este pregătită România să intervină şi să apere românii din Regiunea Cernăuţi şi sudul Basarabiei?
Oricine are un telefon mobil din noua generaţie poate afla în doar câteva secunde coordonatele GPS ale locului în care se află, folosind o aplicaţie preinstalată pe aparat.
Un avion aterizează forţat undeva prin Munţii Apuseni. Pasagerii ţin legătura cu autorităţile. Se transmit coordonate GPS. Acum, după cinci ore, salvatorii încă orbecăie prin munţi. Cât de greu e, totuşi, să găseşti un avion prăbuşit?
22 decembrie 1989. Ceauşeştii fug cu elicopterul. Sistemul reacţionază. Aproape o mie de oameni sunt ucişi. Şi, totuşi, cine-a tras în noi după 22? Trecut-au 24 de ani fără răspuns.
