Tare rău trebuie că a ajuns să stea cu nervii primăriţa
generală a Capitalei, ‘’duamna”Gabriela Firea-Pandele ot Bacău de vreme ce
într-o emisiune de televiziune la care participau d-na Alina Gorghiu şi dl. Dan
Barna a început să îi trimită de acasă sms-uri dojenitoare fostei preşedinte a
PNL. Fiindcă- ce să vezi?- aceasta vorbeşte despre candidatura unic al Dreptei,
a domnului Nicuşor Dan.
Părinţi despre copiii lor, copii despre părinţii lor în vreme de pandemie. Experienţele fericite şi mai puţin fericite, hazul de necaz în vreme de criză, şcoala online, izolarea de pe Zoom, toate au fost adunate în două cărţi publicate de Vremea. În colecţia Mic dar şic, "Singuri acasă. Copii şi părinţi în pandemie" cuprinde texte despre năzbâtii trăite pe propria piele de cei 15 mici scriitori debutanţi, în perioada stării de urgenţă.
Prof. univ. dr. Rudolf Dinu este doctor în istorie, director
din 2018 al Accademia di Romania de la Roma, după ce între 2011 şi 2017 a fost director al Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia.
Prof. univ. dr. Rudolf Dinu este doctor în istorie, director
din 2018 al Accademia di Romania de la Roma, după ce între 2011 şi 2017 a fost director al Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia.
O regulă a burselor ştie că, dacă SUA tuşesc, Europa ia gripă. Cu accese
de furibund mcchartyism de stânga, America tocmai îmbolnăveşte lumea
liberă. Cea globalizată, cu doar o singură superputere. Cine s-o mai
lecuiască?
S-a discutat mult despre modul în care pandemia a afectat diferite diferite
ţări şi continente. La nivelul europenilor situaţia de criză a adus schimbări
pe care puţini le-au anticipat la debutul pandemiei, atunci când se părea că
Uniunea Europeană este dezarmată şi nu are mijloace de răspuns.
Sebastian Constantinescu a înfiinţat touroperatorul Travel Planner în urmă cu 12 ani. A început activitatea în vara anului 2008, în pragul crizei economice şi a avut un parcurs cel puţin interesant. Din acest interviu vom afla cum se poate reinventa turismului, în contextul unei noi crize şi mai puternice, apărută, de data aceasta, peste noapte.
Este îngrijorător să vezi cum instituţiile
fundamentale ale statului se atacă între ele, îşi aduc acuzaţii grave, din
interese mai degrabă electorale, care nu ţin de bunăstarea şi siguranţa societăţii
româneşti. Politicienii care le conduc sunt total lipsiţi de responsabilitatea
funcţiei alese sau numite pe care o deţin. Ştiu doar să-şi aducă acuzaţii
reciproce, să se împartă în buni şi răi,
după criterii numai de ei ştiute.
Ce este cu acest grup? Auzim tot mai mult de membrii lui, care sunt aleşi
în Parlamentul României pe listele unor partide. Aparent, totul este minunat: politicieni
care se roagă, poţi crede. E de bine. Se roagă şi organizează periodic în
Parlament ”micul dejun cu rugăciune”. Frumos, oamenii sunt pioşi – aşa am putea
presupune.
Miercuri, nici nu mai ştiam cui se cuvine să închinăm
ode. Pe adresa cui să expediem scrisori de mulţumire. Parlamentului României în
întregul său? Unui partid anume? PSD –ului şi PNL-ului care bătuseră palma spre
a face, în fine, vrerea naţiunii sau, mă rog, a poporului?
Echipa
de la Facebook a ales să elimine din reţea unul dintre mesajele semnate de
echipa de campanie a candidatului Donald J. Trump. În sine, textul nu are ceva
nou, mai degrabă este unul perfect obişnuit în linia acuzaţiilor privind un
complot naţional organizat de extremiştii de stânga din ANTIFA împotriva
statului de drept.
Sute de angajaţi din centrala concernului Tönnies au fost testaţi pozitiv cu Covid-19. În abatorul miliardarului Clemens Tönnies, proprietar şi al clubului de fotbal Schalke 04, lucrează circa 3500 de subcontractori.
Am cântărit, am măsurat, am adunat, am scăzut, am înmulţit şi-am împărţit. Am comparat mere cu pere şi stânga cu dreapta. Am pus faţă în faţă pe alba cu neagra şi pe tanda cu manda. Concluzia este un mic rezumat al istoriei românilor: să se dea, că altfel n-avem cum.
Domnule ministru al Educaţiei Naţionale, Valentin Popa, pentru că puneţi la îndoială impactul comportamentului deviant al profesorului asupra elevilor şi pentru că giraţi pedepsirea victimelor care reclamă abuzurile, vă sancţionez cu mustrare scrisă şi nota scăzută la purtare!
Nu la Cotroceni, în fotolii luxoase, ci în piaţă, în mijlocul oamenilor, acolo, domnule preşedinte, puteţi afla cu adevărat nemulţumirile, dezamăgirile, năzuinţele şi aşteptările românilor. Fiţi preşedinte şi în stradă, domnule Iohannis, nu doar la palat!
Constituţia îi permite preşedintelui să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului, dar o decizie a Curţii Constituţionale a tăiat din atribuţiile şefului statului posibilitatea solicitării în cazul miniştrilor care sunt parlamentari.
În România s-a ajuns ca încălcarea legii să devină dezirabilă, iar impunerea legii să fie categorisită ca abuz. Infractorul este apărat, dar instituţiile statului sunt linşate public.
Credeţi că fentând statul toată lumea câştigă? Fals! Toată lumea pierde. Încetaţi băşcălia! Războiul cu evaziunea fiscală chiar începe şi cu un singur leu, pentru că este un leu pe care îl furaţi din buzunarul meu de onest contribuabil la bugetul statului.
Din vârful buzelor e uşor să fii solidar cu Charlie Hebdo în timp ce la noi presa moare încet-încet. Pe tarabă numeri publicaţiile pe degetele de la o mână. Televiziuni, ziare şi agenţii de presă, câte au mai rămas, au mari probleme financiare. Multe sunt în insolvenţă. Oamenii sunt mai prost plătiţi, industria se deprofesionalizează, calitatea produsului scade.
Şarlatani în odăjdii bisericeşti adună averi de pe urma amărâţilor dispuşi să-şi dea şi ultimul bănuţ pentru a se agăţa de un fir de speranţă.
În 2005, Victor Ponta îşi dorea o lege mai aspră împotriva traseismului, afirmând că migraţia se face prin şantajul partidului aflate la guvernare. Acum vrea să eludeze legea pe care tocmai el a susţinut-o.
Regele Mihai I şi Traian Băsescu trec în această perioadă printr-o situaţie similară: o rudă apropiată este judecată pentru presupuse fapte penale. Declaraţiile celor doi sunt însă total diferite.
Deşi Familia Regală este din ce în ce mai activă în spaţiul public, restaurarea monarhiei în România pare să fie un subiect evitat de urmaşii Regelui Mihai I.
Vă cer, domnule preşedinte, să nu îngăduiţi unui infractor, fie el chiar şi fostul căpitan al echipei naţionale, să se întoarcă în societate înainte de a-şi fi ispăşit pedeapsa pentru faptele săvârşite.
Acest banc, în vogă în perioada comunistă, a revenit în actualitate. Dar nici măcar Radio Erevan nu cred că are deocamdată un răspuns pentru o altă întrebare: vrea oare Rusia să se învecineze cu România?
Intervenţia Rusiei în Ucraina pare iminentă. Chiar dacă Putin va recunoaşte sau nu noua putere de la Kiev, soarta Crimeei parte pecetluită. Au SUA şi UE vreun as în mâneca? Cum trebuie să procedeze România?
Stareţul Mănăstirii Sihăstria Rarăului, Ioan Larion Neagoe, a comis cel puţin cinci greşeli grave în modul în care a gestionat prezenţa la schit a Iuliei Ionescu, eleva căutată de autorităţi în toată ţara după ce a dispărut de acasă.
Românii care locuiesc în afara actualelor graniţe ale ţării, în regiunile Cernăuţi şi Odesa din Ucraina, fac apeluri disperate către satul român să îi sprijine în încercarea de a-şi păstra identitatea naţională. De ce fug autorităţile de la Bucureşti de această responsabilitate?
Violenţele din Ucraina, evoluţia politică şi iminenţa războiului civil ţin primele pagini ale ziarelor din Polonia, iar premierul Donald Tusk şi-a exprimat îngrujorarea cu privire la posibil destrămare a statului vecin. Deşi am fi afectaţi în mod direct, în România subiectul este complet ignorat. De cine ne e frică în cazul conflictului din Ucraina şi cum ar trebui să procedăm?
Ucraina este în pragul războiului civil. Scindarea ţării între vestul proeuropean şi estul filorus nu este deloc exclusă. Este pregătită România să intervină şi să apere românii din Regiunea Cernăuţi şi sudul Basarabiei?
Oricine are un telefon mobil din noua generaţie poate afla în doar câteva secunde coordonatele GPS ale locului în care se află, folosind o aplicaţie preinstalată pe aparat.
Un avion aterizează forţat undeva prin Munţii Apuseni. Pasagerii ţin legătura cu autorităţile. Se transmit coordonate GPS. Acum, după cinci ore, salvatorii încă orbecăie prin munţi. Cât de greu e, totuşi, să găseşti un avion prăbuşit?
22 decembrie 1989. Ceauşeştii fug cu elicopterul. Sistemul reacţionază. Aproape o mie de oameni sunt ucişi. Şi, totuşi, cine-a tras în noi după 22? Trecut-au 24 de ani fără răspuns.
