„Semnează pentru unirea cu Basarabia“ reprezintă o campanie stradală de strângere de semnături pentru modificarea Constituţiei şi care are drept principal scop transformarea României într-un stat unionist. Dar care este miza reală a acestei campanii, ce ascunde ea, de fapt, având în vedere că deja Parlamentul a votat o Rezoluţie de Unire a celor două state româneşti.
În ţara mea, elevii obţin dintre cele mai proaste rezultate din lume la testele Pisa, cele de măsurare a pregătirii lor şcolare, iar prea mulţi absolvenţi de liceu sau facultate nu ştiu să facă nimic. Oare sunt în lume destule căpşuni pe care să le culeagă românii în viitor? M-aş duce la un referendum prin care în Constituţie să se înscrie cât alocăm din PIB educaţiei şi învăţământului, încât niciun partid să nu-şi permită să nu o respecte.
În cursul săptămânii pe cale să se încheie, o seamă de
demnitari cu rang înalt în arhitectura puterii actuale, dar şi unul dintre şefii
Jandarmeriei, instituţie complet decredibilizată după ce, în seara zilei de 10
august s-a dovedit a fi braţul înarmat
al PSD, aşa cum era odinioară Securitatea în serviciul PCR, au făcut declaraţii
extrem de îngrijorătoare pentru viitorul drepturilor fundamentale ale omului în
România.
Discuţii peste discuţii în spaţiul public pro
şi contra referendumului. Fiecare are opţiunea sa, şi este puţin probabil să şi-o
schimbe doar din ce citeşte în presă sau
pe facebook. Cum este un eveniment important al momentului, care agită
spiritele, merită să ne aplecăm asupra lui şi să explicăm, pentru cititorii care ne urmăresc,
motivele şi raţionamentele pentru care avem o opţiune sau alta.
Una dintre cauzele analfabetismului nostru funcţional, care se apropie periculos de jumătate din totalul elevilor, este inadecvata predare a limbii române, încurajată de un grup de profesori care fac subiectele de examen şi, în acelaşi timp, vând comentarii literare, pe care apoi elevii trebuie să le înveţe pe de rost. De ce nu acţionează nimeni contra lor?
Deciziile recente
ale Curţii Constituţionale privind pachetul de legi de „reformă” a justiţiei nu
mai lasă nici o urmă de dubiu: vom avea o Justiţie după chipul şi asemănarea
Puterii. România regresează şi şterge într-un singur an toate reformele făcute în
ultimul deceniu.
Deocamdată,
actorul principal este Rusia.
Necunoscuta
principală este Putin.
Speranţa
este că presiunea a atins asemenea cote înalte încât, chiar dacă Federaţia Rusă
continuă în forţă escalada militară în Siria, nu se poate ca, în paralel,
conform unei străvechi logici militare a oricărei puteri imperiale, să nu lanseze
oferte, planuri de pace şi iniţiative regionale de negocieri.
Chiar
atât
de mare să fie oare ipocrizia, minciuna care guvernează funcţionarea curentă a
PSD, menţinerea acestei hidoase formaţiuni politice în viaţă încât toată
povestea ce a ţinut prim-planul vieţii politice româneşti după CEXN-ul din data
de 1 septembrie să nu fi fost decât o grotescă, o imensă mascaradă?
Miercuri, 3 octombrie 2018, ora 19:00, se dă startul pentru Loteria Vizelor 2020. Cei care visează la un nou început în America îşi pot trimite aplicaţiile pentru Loteria Vizelor (Diversity Lottery) pană marţi, 6 noiembrie 2018, ora 19:00.
„Un om la locul lui“ a debutat azi la festivalul de la San
Sebastian în prezenta regizorului Hadrian Marcu şi a actorului în rolul
principal Bogdan Dumitrache, acesta din urmă premiat la San Sebastian
anul trecut pentru cea mai bună interpretare masculină. Filmul a intrat
în competiţia Tineri Regizori, ceea ce nu e rău, pentru că această
secţiune are faimă bună la San Sebastian, poate chiar mai bună decât
selecţia oficială.
Un sondaj apărut azi şi realizat de BVA pentru Orange, RTL şi La Tribune arată că în luna septembrie 2018 popularitatea preşedintelui Macron a scăzut în continuare, ajungând la doar 32%, adică ceea ce avea predecesorul său Fr. Hollande în septembrie 2013.
La începutul lunii
următoare, mai precis pe 3 octombrie, Parlamentul Europei va organiza o
dezbatere privind situaţia statului de drept în România. La şedinţa plenară din
octombrie (ce va avea loc între 22 şi 25 octombrie) se va adopta o rezoluţie în
acest sens.
Nimeni, cred că nici măcar cei mai bine de 40 de rectori
care, la începutul lunii ianuarie, din oportunism, laşitate sau prostie, şi-au
pus nedemna semnătură pe pronunciamentul ce-i susţinea candidatura la postul de
ministru al Educaţiei, nu are nici cel mai mic motiv ca să regrete demisia forţată
a d-lui prof.univ.dr. ing. Valentin Popa dintr-o poziţie în vederea ocupării
căreia nu-l îndreptăţea nimic.
Domnule ministru al Educaţiei Naţionale, Valentin Popa, pentru că puneţi la îndoială impactul comportamentului deviant al profesorului asupra elevilor şi pentru că giraţi pedepsirea victimelor care reclamă abuzurile, vă sancţionez cu mustrare scrisă şi nota scăzută la purtare!
Nu la Cotroceni, în fotolii luxoase, ci în piaţă, în mijlocul oamenilor, acolo, domnule preşedinte, puteţi afla cu adevărat nemulţumirile, dezamăgirile, năzuinţele şi aşteptările românilor. Fiţi preşedinte şi în stradă, domnule Iohannis, nu doar la palat!
Constituţia îi permite preşedintelui să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului, dar o decizie a Curţii Constituţionale a tăiat din atribuţiile şefului statului posibilitatea solicitării în cazul miniştrilor care sunt parlamentari.
În România s-a ajuns ca încălcarea legii să devină dezirabilă, iar impunerea legii să fie categorisită ca abuz. Infractorul este apărat, dar instituţiile statului sunt linşate public.
Credeţi că fentând statul toată lumea câştigă? Fals! Toată lumea pierde. Încetaţi băşcălia! Războiul cu evaziunea fiscală chiar începe şi cu un singur leu, pentru că este un leu pe care îl furaţi din buzunarul meu de onest contribuabil la bugetul statului.
Din vârful buzelor e uşor să fii solidar cu Charlie Hebdo în timp ce la noi presa moare încet-încet. Pe tarabă numeri publicaţiile pe degetele de la o mână. Televiziuni, ziare şi agenţii de presă, câte au mai rămas, au mari probleme financiare. Multe sunt în insolvenţă. Oamenii sunt mai prost plătiţi, industria se deprofesionalizează, calitatea produsului scade.
Şarlatani în odăjdii bisericeşti adună averi de pe urma amărâţilor dispuşi să-şi dea şi ultimul bănuţ pentru a se agăţa de un fir de speranţă.
În 2005, Victor Ponta îşi dorea o lege mai aspră împotriva traseismului, afirmând că migraţia se face prin şantajul partidului aflate la guvernare. Acum vrea să eludeze legea pe care tocmai el a susţinut-o.
Regele Mihai I şi Traian Băsescu trec în această perioadă printr-o situaţie similară: o rudă apropiată este judecată pentru presupuse fapte penale. Declaraţiile celor doi sunt însă total diferite.
Deşi Familia Regală este din ce în ce mai activă în spaţiul public, restaurarea monarhiei în România pare să fie un subiect evitat de urmaşii Regelui Mihai I.
Vă cer, domnule preşedinte, să nu îngăduiţi unui infractor, fie el chiar şi fostul căpitan al echipei naţionale, să se întoarcă în societate înainte de a-şi fi ispăşit pedeapsa pentru faptele săvârşite.
Acest banc, în vogă în perioada comunistă, a revenit în actualitate. Dar nici măcar Radio Erevan nu cred că are deocamdată un răspuns pentru o altă întrebare: vrea oare Rusia să se învecineze cu România?
Intervenţia Rusiei în Ucraina pare iminentă. Chiar dacă Putin va recunoaşte sau nu noua putere de la Kiev, soarta Crimeei parte pecetluită. Au SUA şi UE vreun as în mâneca? Cum trebuie să procedeze România?
Stareţul Mănăstirii Sihăstria Rarăului, Ioan Larion Neagoe, a comis cel puţin cinci greşeli grave în modul în care a gestionat prezenţa la schit a Iuliei Ionescu, eleva căutată de autorităţi în toată ţara după ce a dispărut de acasă.
Românii care locuiesc în afara actualelor graniţe ale ţării, în regiunile Cernăuţi şi Odesa din Ucraina, fac apeluri disperate către satul român să îi sprijine în încercarea de a-şi păstra identitatea naţională. De ce fug autorităţile de la Bucureşti de această responsabilitate?
Violenţele din Ucraina, evoluţia politică şi iminenţa războiului civil ţin primele pagini ale ziarelor din Polonia, iar premierul Donald Tusk şi-a exprimat îngrujorarea cu privire la posibil destrămare a statului vecin. Deşi am fi afectaţi în mod direct, în România subiectul este complet ignorat. De cine ne e frică în cazul conflictului din Ucraina şi cum ar trebui să procedăm?
Ucraina este în pragul războiului civil. Scindarea ţării între vestul proeuropean şi estul filorus nu este deloc exclusă. Este pregătită România să intervină şi să apere românii din Regiunea Cernăuţi şi sudul Basarabiei?
Oricine are un telefon mobil din noua generaţie poate afla în doar câteva secunde coordonatele GPS ale locului în care se află, folosind o aplicaţie preinstalată pe aparat.
Un avion aterizează forţat undeva prin Munţii Apuseni. Pasagerii ţin legătura cu autorităţile. Se transmit coordonate GPS. Acum, după cinci ore, salvatorii încă orbecăie prin munţi. Cât de greu e, totuşi, să găseşti un avion prăbuşit?
22 decembrie 1989. Ceauşeştii fug cu elicopterul. Sistemul reacţionază. Aproape o mie de oameni sunt ucişi. Şi, totuşi, cine-a tras în noi după 22? Trecut-au 24 de ani fără răspuns.
