România a reacţionat târziu la ultimele gesturi ostentative ale Moscovei. „Suntem pe fază”, a comentat preşedintele Iohannis, cu puţin timp înainte ca Rusia să reducă presiunea de pe graniţa cu Ucraina.
Testul militar reciproc s-a încheiat. Experţii militari pot studia
timpii de reacţie după semnalul de alertă, capacităţile reale de
deplasare ale diverselor categorii de arme şi unităţi, începând cu
forţele de reacţie rapidă, pot vedea cum au funcţionat diversele
componente ale propagandei ofensive.
Situaţia de la graniţa cu Ucraina devine îngrijorătoare iar impredictibilitatea preşedintelui Putin ne poate duce către conflict. Recucerirea adâncimi strategice a Rusie, în fostul spaţiu al URSS, este vitală pentru Kremlin. Trăim o perioadă cenuşie a geopoliticii continentului european în zona de est. Este necesară doar o scânteie pentru a porni vâlvătaia şi noi suntem în prima linie!
Miercuri, 21 aprilie, Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a rostit în faţa Adunării Federale, discursul despre Starea Naţiunii. Mesajul a avut un public ţintă dublu, mai întâi pentru piaţa internă, pentru cetăţenii ruşi în prag de alegeri, apoi pentru comunitatea internaţională.
La nivelul anului 2021, Opera Naţională Bucureşti este cel mai mare
teatru liric al ţării, atât ca suprafaţă, cât şi ca personal, centenarul
înfiinţării acesteia, care se marchează în această perioadă, generând
multiple priviri retrospective.
În mod paradoxal, când toată lumea aşteaptă măsurile de
revenire spre o viaţă normală, tocmai acţiunile ce ar permite acest lucru sunt
atacate sub pretextul că ar bloca revenirea la o viaţă normală. Este ceea ce se
întâmplă în aceste momente cu adeverinţa sau certificatul verde, ce ar permite
din nou călătoriile şi deschiderea unor industrii extrem de importante precum
transporturile, turismul, restaurantele şi hotelurile.
Una din libertăţile pe care românii cred că şi le-au cucerit după 1989 pare să fie dreptul la scandal.
Înainte de revoluţie, un mimat consens naţional cu iz mortuar domnea
peste spaţiul public. Acum, de la guvern şi parlament până la ultima
midinetă botoxată, care tocmai din scandal trăieşte, această inflamare
publică purulentă e produsă şi întreţinută cu consecvenţă, mai ales
fiindcă există un public amator de aşa ceva.
În Delta Văcăreşti, preşedintele Klaus Iohannis ne-a anunţat că a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pentru a analiza situaţia de tensiune şi potenţial război din Ucraina şi Rusia. Asta după ce, în ultimele zile mai multe voci publice i-au cerut preşedintelui convocarea CSAT şi au atras atenţia asupra situaţiei de conflict din apropierea ţării noastre. Suntem informaţi, asiguraţi de la cel mai înalt nivel, că lucrurile merg bine
Mijlocul satului de olari care dă azi numele Slătioarei cade
surprinzător în dreptul Cişmelei Sărarilor - e vorba de Săraru cel
Bătrân, Constandin, veteran al Războiului pentru Neatârnare, cu pieptul
plin de decoraţii -, un izvor ce curge neîncetat de peste 120 de ani,
cum se scrie cioplit în piatra fântânii, monument ambiţios, înconjurând
numele ctitorului cu neamurile ostenitorilor, câţi erau pe atunci
slătiorenii.
Revenirea la guvernare, întoarcerea civilităţii între partenerii de
coaliţie, punctarea unor măsuri cheie şi a unui termen limită – până la
finalul acestui an – reprezintă primul mare test de maturitate al USR
PLUS, partid anti-sistem, care din 2016 până în 2020 a fost doar în
opoziţie, fiind de altfel, deseori, singurul care a făcut opoziţie
într-o perioadă foarte grea pentru România.
Ideea că „şcoala românească” nu face chiar ce-ar trebui — că pune încă accentul pe memorare, pe reţete şi autoritate în loc să înveţe elevii cum să gândească singuri — este deja o idee “mainstream”.
În anii 90-2000, una dintre principalele teme din discursul public se referea la europenizare. Era dezideratul simplu al unei societăţi ieşite din comunism şi care nu trecuse prin cea mai uşoară tranziţie. În contextul cvasi-consensului – foarte important de altfel – din societate pentru aderarea la UE şi NATO, soluţia venea dinspre extern, din presiunea de a intra şi noi în rândul lumii, de a nu ne mai face din periferie o etichetă deloc comodă.
Ioan Stanomir este profesor univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti şi un intelectual public recunoscut, cu numeroase volume publicate dintre care amintim:
Anul
2021 pare să continue sârguincios munca începută de anul 2020 şi să dezbine din
ce în ce mai mult lumea. Cel
mai recent scandal care a împărţit populaţia globului în două tabere cu agende
aparent ireconciliabile este cel al nou înfiinţatei Super Ligi a Europei.
Am lămurit clar ideea că orice intenţie de a stabili lideri unici de ierarhie, conducători supremi de categorie sau orice frază care începe cu „cel mai bun“, „cel mai mare“ sau alte superlative fără sens ţine de nesiguranţa celui care mai degrabă vrea să aduleze, are nevoie de supremaţia unui idol, pierzând atenţia de la esenţial.
Nu vorbesc de filosofia politică a lui Cîţu,
nu are niciuna. Cîţu semnează cu stiloul lui Orban ce-i dictează acesta. Ca un
papagal. Atât îi permite anvergura
politică. USR PLUS are de ales între filosofia de guvernare a lui Orban, şi ieşirea
de la guvernare, pentru a nu plăti mai târziu guvernarea eşuată
PNL-Iohannis-Orban. Iohannis nu mai candidează la un nou mandat, aşa că este
mai relaxat. Nu mai intervine în actul guvernării.