Kelemen Hunor, despre drone, costuri și provocările actuale: „E greu de crezut că putem să desfășurăm o apărare antiaeriană repede, nici Polonia n-a reușit”

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a fost invitat miercuri, 24 septembrie, la interviurile „Adevărul”, unde a discutat despre situaţia politică internă, dar şi despre elemente de securitate externă, în special problema dronelor şi capacitatea României de a-şi apăra spaţiul aerian.

Întrebat ce soluţii ar trebui adoptate într-o sesiune CSAT programată pentru joi, în contextul schimbărilor de abordare de la nivel internaţional, Kelemen Hunor a făcut o distincţie clară între misiunile avioanelor pilotate şi ameninţarea reprezentată de drone.

„Sunt două chestiuni relativ diferite. Când sunt avioane cu pilot, lucrurile sunt simple şi clare: cine dă comanda? ministrul sau cel care înlocuieşte ministrul?”, a spus el, precizând că, în cazul aeronavelor cu pilot, deciziile sunt prevăzute în lege şi rămân clare din punct de vedere operațional.

În schimb, în ceea ce priveşte dronele, Hunor a subliniat disproporţia economică şi operaţională dintre costurile echipamentelor:

„Aceste drone costă de la 15.000 până la 35.000 de euro. Tu ridici un avion de câteva zeci sau sute de milioane și folosești o rachetă de 500.000 de euro ca să dobori o dronă de 35.000 de euro. Dacă ai o intrare de zeci de drone sau sute de drone, cum se întâmplă, din păcate, în Ucraina, n-ai rezolvat nimic cu avioane de vânătoare și cu rachetele de pe aceste avioane. Apărarea anti-aeriană clasică sol-aer cu tunuri aeriene nu acoperă în acest moment toată zona asta de 150-160 km. Vorbesc de Dobrogea unde au fost aceste 27-28 de intrări (n.r. ale dronelor) până acum. Deci, din acest punct de vedere, nu este România pregătită, și e greu de crezut că putem foarte repede să desfășurăm o apărare antiaeriană, cum nici Polonia n-a reușit, nici Țările Baltice, nimeni de fapt.”

Hunor a afirmat că România „nu este pregătită” pentru valuri masive de drone şi a comparat situaţia cu dificultăţile întâmpinate de alte state din regiune. O opţiune menţionată de el este dezvoltarea şi achiziţia de tehnologii antidronă: o „soluţie tehnologică nouă” care, a spus el, necesită investiţii semnificative. „Dar România trebuie să fie pregătită și trebuie să facă un pas de a apăra spațiul aerian. Dacă a intrat cineva în spațiul aerean, fără permisiune, este lezarea suveranității și trebuie doborât, trebuie scos în afara spațiului aerean românesc”, a adăugat Hunor.

Liderul UDMR a subliniat totodată că reacţiile trebuie să fie bazate pe poziţii şi interese naţionale, mai degrabă decât pe declaraţii ale altor lideri: „Nu că a zis Trump sau nu a zis Trump… Uitaţi-vă ce au făcut turcii. Rusia testează zilnic capacitatea de reacţie a Alianţei şi a ţărilor de la frontiera NATO. Ei (n.r. rușii) trag concluzii din reacţiile noastre şi merg mai departe. Scopul lor este, pe de o parte, testarea reacţiei, pe de altă parte, să sperie şi să divizeze populaţia.”

Ionuţ Moşteanu, ministrul Apărării Naţionale, a declarat recent că „provocări” cu drone vor mai exista în viitorul apropiat, subliniind că important este ca deciziile să fie luate „cu înţelepciune”.

„Din nefericire, suntem vecini cu războiul, o parte din vecini privesc războiul de pe balcon, de la Tulcea, şi asta este o realitate, dar putem să stăm liniştiţi, pentru că suntem parte din această mare umbrelă de protecţie”, a declarat ministrul, care a participat la Aspen European Strategic Forum, potrivit Agerpres.

Pe 13 septembrie, o dronă Geran, folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei, a intrat în spațiul aerian al României.

Aceasta a fost interceptată de două aeronave F-16 românești, aflate într-o misiune de patrulare în nordul Dobrogei, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării Naționale.

Drona a orbitat timp de aproximativ 50 de minute, deplasându-se de la nord-est de Chilia Veche spre sud-vest de Izmail, părăsind ulterior spațiul aerian în dreptul localității Pardina și îndreptându-se înapoi spre Ucraina.