Video Kelemen Hunor, invitat la interviurile „Adevărul”. Discuții despre coaliție, situația economică a țării și viitorul UDMR: „Criza politică nu va exista” LIVE TEXT

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a fost invitat la interviurile „Adevărul” miercuri, 24 septembrie, unde a răspuns la întrebări despre situația politică și economică a țării, relațiile din interiorul coaliției de guvernare și despre cât mai rezistă actualul guvern condus de Ilie Bolojan.

Întrebat dacă coalitia poate merge mai departe fără Bolojan, în contextul amenințărilor lui cu plecarea, Kelemen Hunor a declarat că nu se pune problema plecării premierului. 

„Nu se pune problema plecării lui Ilie Bolojan. ... Crize politică ce înseamnă? Dacă țara devine din punct de vedere politic neguvernabilă, noi nu suntem și nu vom fi în această stare. Indiferent cine pleacă, cine vine se găsesc și premier și ministri, și coaliția, și majoritate, și vot în Parlament. Deci, criza politică nu va exista. Noi avem o criză bugetară. Avem o criză de credibilitate. Există o criză de credibilitate, lipsă de credibilitate. Dar criză politică nu vom avea”, a răspuns liderul UDMR.

Ulterior, Irina Petraru a întrebat cum crede că va redobândi această credibilitate din partea populației.

„Printr-o guvernare corectă și justă și prin sinceritate. Deci trebuie spus exact în ce situație ne aflăm, ce ne așteaptă. și guvernarea trebuie să fie în folosul oamenilor, în folosul cetățenilor. Instituțiile statului trebuie puse în slujba cetățenilor. Sună bine, e greu de făcut. Fiindcă atunci când oamenii nu simt acest lucru, tu degeaba spui că pun statul în slujba cetățenilor, trebuie să primești feedback-ul de la oameni. Deocamdată suntem la guvernare de 90 de zile (...) Suntem la începutul drumului”, a declarat Kelemen Hunor.

În cadrul interviului s-a discutat și posibilitatea ca până la finalul anului TVA-ul să crească la 23%. „Nu, nu susține nimeni așa ceva, nu am discutat așa ceva și ar fi din punctul meu de vedere o greșeală. O greșeală majoră”, a răspuns Kelemen Hunor.

Kelemen Hunor nu susține implementarea unor măsuri drastice, însă este de părere că trebuie stimulată economia:

„Ceea ce urmează să facem, înseamnă că vom scădea deficitul bugetar. Nu trebuie să luăm măsuri drastice, dar trebuie să ținem cont de următorul lucru. Trebuie să stimulăm economia. Dacă nu vom avea o creștere... degeaba crește PIB-ul, că PIB-ul va crește un pic datorită sau din cauza inflației. Dar trebuie să stimulăm economia. Că asta înseamnă o bază sănătoasă. Deși avem nevoie de stimulante pe termen scurt, pe termen mediu, în anumite sectoare. Deci asta este ce trebuie să facă guvernul la sfârșitul anului, cel târziu la începutul anului viitor. (...) Dacă noi reușim să facem acest lucru, atunci, începând din 2027, lucrurile se vor echilibra. De ce spun 2027? Fiindcă anul viitor vom avea o presiune mare pe buget. PNRR-ul se termină anul viitor. Sunt sume uriașe în continuare și partea de cofinanțare, mai ales la investițiile pe infrastructură sunt uriașe, și nu ai spațiu fiscal.”

Provocările de la graniță: „Vom avea situații dificile între Rusia”

Irina Petraru: Apropo de ce se întâmplă în plan extern, iar în joi ar trebui să fie o ședință de asemenea foarte importantă a CSAT, în care se va discuta inclusiv despre chestiunea dronelor, dacă România poate sau nu să intervină în vreun fel. Cum credeți dumneavoastră că ar trebui să fie gestionată chestiunea? Vedem că se schimbă abordarea de la o zi la alta, inclusiv din partea președintelui american, Donald Trump.

Kelemen Hunor: Deci sunt două chestiuni relativ diferite. Când sunt avioane cu pilot, acolo lucrurile sunt simple și clare. Cine dă comanda? Ministrul sau cel care înlocuiește ministrul? vorbim de avioane cu pilotul sau cu piloti. Pe partea asta...  înțeleg eu din legea adoptată în Parlament, sigur că pilotul ia decizia evaluând situația. (...) În ceea ce privește dronele, avem o problemă. Aceste drone costă de la 15.000 până la 35.000 de euro. Tu ridici un avion de câteva zeci sau sute de milioane și folosești o rachetă de 500.000 de euro ca să dobori o dronă de 35.000 de euro. Dacă ai o intrare de zeci de drone sau sute de drone, cum se întâmplă, din păcate, în Ucraina, n-ai rezolvat nimic cu avioane de vânătoare și cu rachetele de pe aceste avioane. Apărarea anti-aeriană clasică sol-aer cu tunuri aeriene nu acoperă în acest moment toată zona asta de 150-160 km. Vorbesc de Dobrogea unde au fost aceste 27-28 de intrări (n.r. ale dronelor) până acum. Deci, din acest punct de vedere, nu este România pregătită, și e greu de crezut că putem foarte repede să desfășurăm o apărare antiaeriană, cum nici Polonia n-a reușit, nici Țările Baltice, nimeni de fapt. Fiindcă suntem într-o nouă eră. O altă posibilitate este antidronă împotriva dronei care, într-adevăr care este o soluție tehnică, tehnologică nouă, unde trebuie să investim enorm de mult și noi și alții. Dar România trebuie să fie pregătită și... zi trebuie să facă un pas de a apăra spațiul aerean. Dacă a intrat cineva în spațiul aerean, fără permisiune, este lezarea suveranității și trebuie doborât, trebuie scos în afara spațiului aerean românesc.

(...) Asta este poziția mea și asta trebuie urmărit. Nu că a zis Trump sau nu a zis Trump. Uitați-vă ce au făcut turcii. Rusia a testat din Siria și ei au răbdat. După care au lovit un avion militar și după aceea n-au mai fost intervenții din partea Rusiei, în zona aeriană a Turciei. Deci, din acest punct de vedere, da, sunt situații... situații dificile. Vom avea situații dificile între Rusia, Rusia zilnic testează capacitatea de reacție a Alianței Nord-Atlantice și a țărilor de pe frontiera alianței nord-atlantice. Asta face Rusia. Fiindcă ei din reacția noastră, din reacția polonezilor, din reacția țărilor baltice trag niște concluzii și merg mai departe. Asta este strategia lor, asta trebuie să înțelegem pe de o parte. Pe de altă parte, ei au un alt scop. Populația să fie speriată, să fie divizată, nu numai la noi, peste tot în Occident sau în Uniunea Europeană.

Interviu „Adevărul”

În cadrul dialogului, Kelemen Hunor a abordat și teme legate de partidul pe care îl conduce, inclusiv posibilitatea ca UDMR să facă parte din viitoarea formulă guvernamentală.

Interviul a fost moderat de Irina Petraru, a fost transmis live miercuri, 24 septembrie, de la ora 09:45, pe canalul de YouTube „Adevărul” și pe rețelele de socializare.

Redăm în cele ce urmează interviul integral:

E o zi importantă și în care ar trebui să ne lămurim ce se întâmplă mai departe și dumneavoastră ar trebui să vă lămuriți, pentru că și pe dumneavoastră, cumva, vă ține în șah premierul Ilie Bolojan. Ieri a fost o ședință importantă la Cotroceni. Cum a rămas după acea ședință? Vă întreab pentru că dumneavoastră ați participat la ea, au fost tot felul de informații pe surse, dumneavoastră puteți să ne spuneți exact ce aveți.

Kelemen Hunor: Da, a fost o discuție, în primul rând, legat de situația bugetară. A fost Ministrul de Finanțe invitat și ne-a prezentat o situație la zi înainte de rectificare și perspectivele bugetului anului viitor, inclusiv discuțiile cu Comisia Europeană. Bineînțeles, până la 10 octombrie mai avem vreo două săptămâni, când va fi ECOFINO și evaluarea standard în plus. Și, de aceea, marea parte a discuțiilor la Cotroceni s-a axat pe această tematică a bugetului, rectificării și situația în care ne aflăm și ce urmează să facem. După aceea, am discutat un pic despre reforma administrației locale, iarăși pozițiile fiecărui participant în coaliție au fost prezentate și analizate și am discutat un pic și despre alegerile locale din capitală pentru poziționare generală. Cam astea au fost subiectele. De CCR nu am discutat, că nu era de discutat ce se va întâmpla azi. Și nu am discutat nici despre... apăruse în presă ceva cu demisia lui Ilie Bolojan, deci nu a fost un subiect de discuție, fiindcă am depășit acum vreo trei săptămâni acest hop, când era cu asumarea... și acel proiect pe administrația locală a fost amănat. Atunci a fost această discuție. Acum nu a existat o astfel de discuție. Dar discuția pe Capitală, pe alegerile primarului general, au fost mai aprinse. Restul nu. Restul sunt în termenii cunoscuți. Deci acolo n-au fost... nici măcar...

Să înțeleg că și acolo ar trebui să se lămurească lucrurile... PSD susține un aspect, PNL poate unul.

Kelemen Hunor: Da, de aceea nici ieri n-am ajuns la un consens. Rămâne săptămâna viitoare, marți, dacă mi-aduc aminte bine, o nouă ședință a coaliției, unde vom avea pe masă iarăși reforma în administrația locală. Am mai discutat foarte puțin despre plafonare. Președintele a vrut să știe cine ce poziții are. Eu am spus că propunerea mea de săptămâna trecută e valabilă și azi, șase luni... prelungire cu șase luni, până în aprilie al anului viitor. Trebuie să trecem această iarnă. Populația trebuie protejată la aceste 18-19 alimente, unde există această plafonare a adaosului comercial. Aici vorbim de adaos comercial. Inflația se vede în preț și astăzi și se va vedea și în septembrie și în octombrie în continuare, fiindcă creșterea TVA-ului, creșterea accizelor la combustibil... creșterea prețului la energie înseamnă inflație. Deci, din acest punct de vedere, din păcate, prețurile au crescut. ;ăcar unde putem interveni noi, fiindcă nu poți interveni la prețuri, la adaosul comercial să intervenim și să plafonăm la maxim 20%, astfel putem proteja populația. Sunt anumite chestiuni care depind de guvern, altele nu depind de guvern, acolo unde noi avem posibilitatea, coaliția și guvernul să intervenim... trebuie să intervenim. Asta a fost argumentul meu, susținut și de PSD și de USR și acceptat și de premierul Bolojan.

Deci, plafonarea la alimentele de bază rămâne.

Kelemen Hunor: Urmează decizia guvernului la următoarea ședință. Până săptămâna viitoare trebuie să se întâmple, fiindcă până în octombrie există această măsură luată, trebuie continuată încă șase luni de zile.

Bun, revenind la subiectul zilei. Se spunea și se făceau referințe, inclusiv dumneavoastră ați făcut referire la acel pachet care ține de magistrați, care-i vizează strict pe magistrați, pentru că acolo a fost cel mai mare scandal, dacă putem să spunem așa. Vă păstrați ideea că dacă acesta va fi respins la Curtea Constituțională, atunci guvernul nu mai are legitimitate pentru că Ilie Bolojan a sugerat același lucru și a vorbit chiar de plecarea dumnealui.

Kelemen Hunor: Vorbim de legitimitate morală mai mult, nu de legitimitate politică sau juridică, fiindcă asta, sigur, nu se pune în discuție. De ce am spus eu acest lucru? Fiindcă oamenii așteaptă o guvernare justă și măsuri juste. Asta înseamnă că dacă tu pui povara pe societate crescând taxele, ca să, cumva, rezolvi pe termen mediu, pe termen lung, că avem șase ani la dispoziție să reducem deficitul bugetar la 3%, atunci și în acele zone, unde există privilegii exagerate, extravagante, trebuie să intervii. Singura reformă pe care noi am făcut-o, dincolo de învățământ, unde există o direcție de reformă discutabilă, sigur, unii sunt de acord, alții nu sunt de acord. Singura măsură de reformă era în această zona a justiției magistraților, în primul rând. Să crești taxele nu este reformă. Să crești accizele nu este o reformă. Dar să schimbi sistemul, da. Să crești vârsta de pensionare și, din punctul meu de vedere, este prima chestiune importantă la 65 de ani, ca la orice cetățean, din orice domeniu, eu cred că este un lucru esențial. Cu o perioadă de tranziție de 10 ani, așa cum e în ordonanță, sau cum au vrut magistrații de 15 ani, e o chestiune de discuție și în continuare, dar noi am susținut în guvern 10 ani și așa a plecat la Parlament și așa a fost în asumare. Apoi, să spui că din salariul net, valoarea pensiei va fi 70%, iarăși este un lucru bun, fiindcă astăzi sunt și pensii mai mari decât salariul net, fiindcă ei la o anumită perioadă mergeau pe varianta venitului brut. Și, sigur că din această cauză pensia era mai mare decât venitul net. Deci astea sunt cele două chestiuni importante. Din punctul meu de vedere, este o decizie justă și înseamnă că noi transmitem către societate, că vrem să ne luăm și de acele zone unde până acum nu au fost lucrurile în regulă și societatea simte asta. Dacă mergeți și faceți un sondaj: ce cred despre aceste chestiuni oamenii, veți vedea răspunsul. Deci nu este nimic neconstituțional. Chestia aia cu CSM-ul, cu avizul CSM-ului, iarăși este într-adevăr interpretabilă. Din punctul meu de vedere, fiind vorba despre un aviz consultativ, nu văd aici o problemă. Fiindcă dacă cineva dorește poate să țină în blocajul un guvern nepunând pe ordinea ședinței sau neconvocând o ședință. Și atunci, sigur, se amână. Chestia aia cu 30 de zile, iarăși nu există sanțiuni, deci este extrem de interpretabilă. Dacă ar fi fost nevoie de un aviz conform, era cu totul și cu totul altceva. Deci eu nu văd elemente neconstituționale în acest proiect. Dacă Curtea spune că nu este ok, atunci tu nu mai poți să mergi mai departe. Ce o să spui? Cum să explici oamenilor că este o castă în România de care nu poți să te atingi? Au fost până acum vreo 7-8 încercări de fiecare, dată aplicate la Curtea Constituțională. Noi acum am ținut cont de toate deciziile Curții Constituționale. Și să spui că, scuzați-ne, dragi cetățeni, nu suntem în stare să rezolvăm o problemă și nu avem cum să mergem mai departe cu internele, cu armata, că mai sunt câteva categorii unde, iarăși, vârsta de pensionare trebuie crescută, trebuie aranjată în așa fel încât oamenii să fie convinși că această guvernare este pentru oameni și nu face diferență între diferite categorii sociale. De aceea am spus, din punct de vedere moral, legitimitatea dispare. N-am cum să ies în fața oamenilor și să spun că am crescut taxele ca să putem plăti pensiile la oamenii care ies la pensie la 48 de ani, la 50 de ani. După care se angajează unii înapoi la stat. Deci asta este discuția. Sunt foarte mulți magistrați supărați. Eu înțeleg acest lucru. De aceea, perioada de tranziție de 10 ani, eu cred că este o perioadă corectă. Cei care sunt în acest moment în sistem nu sunt obligați să rămână până la 65 de ani, cei care vor intra, bineînțeles, treptat se prelungește vârsta de pensionare. Deci asta este situația cu acest proiect și sesizarea la Curtea Constituțională. Sigur, astăzi este în dezbatere. Curtea ori o acceptă. și atunci pică legea, ori trimite înapoi în Parlament cu anumite aspecte și asta este o posibilitate. Nu declară neconstituționale în totalitate, doar spune că anumite aspecte sunt neconstituționale sau... spune că este legea constituțională. Există și varianta amânării dacă ei încă nu sunt lămuruți și mai au nevoie de discuții între judecători, dacă nu e gata raportul, că acolo este un raportor, dacă nu mă înșel, doamna președinte a Curții este raportor, așa am citit în presă. Și amânarea cu o săptămână, cu două săptămâni, înseamnă că vom afla verdictul Curții peste câteva zile. Deci cam astea sunt variantele. Alte variante nu sunt. Ce va decide Curtea, vom vedea.

Deci în cazul în care s-ar întâmpla să fie trimis înapoi proiectul în Parlament, hai să spunem că asta ar fi o variantă de compromis în care guvernul ar putea să repare urmărind recomandările celor de la Curtea Constituțională în așa fel încât...

Kelemen Hunor: Și Parlamentul, Guvernul Parlamentului, pentru că acolo se întoarce. Absolut. Dar trebuie văzut, dacă va fi o astfel de decizie, ceea ce eu nu cred, că nu văd aceste elemente neconstituționale, atunci, asigur, trebuie o discuție după motivarea Curții. Deci eu am vorbit despre variante. Ce variante pot fi pe masa judecătorilor Curții Constituționale?

Ce se întâmplă cu celelalte pachete? Se aplică aceeași idee și la celelalte pachete? Vă întreb asta pentru că a apărut pe surse informația că acel pachet pe justiție ar putea să fie amânat și să se discute astăzi la Curta Constituțională celelalte pachete. Și atunci, dacă sunt respinse acestea, rămâne aceeași idee că guvernul nu are legitimitate?

Kelemen Hunor: N-au de ce să fie respinse. Acolo chiar nimeni n-avea nici o emoție, nici măcar. N-am văzut discuții despre elemente eventual problematice, deci eu acolo nu văd nicio problemă.

Bun, ieri a amenințat din nou domnul Bolojan cu demisia?

Kelemen Hunor: Nu, nu, deloc. Nici nu a fost pusă problema. Am citit și eu în presă, dar haideți să clarificăm. Nu, ieri nu am vorbit, nu s-a vorbit, nici el nu a vorbit, nici altcineva despre o astfel de posibilitate.

V-a transmis ceva președintele Nicușor Dan?

Kelemen Hunor: Despre ce?

În acest sens, despre o posibilitate.

Kelemen Hunor: Nu, nu. De asta, zic că n-am discutat deloc. De Curte n-am discutat. Asta, acuma ce am spus eu, a fost analiza mea. În coaliție, noi, între noi, am mai discutat, dar la Cotroceni de Curtea Constituțională n-am discutat.

Asta ca să lămurim toate informațiile care au apărut pe surse. În cazul în care pică la Curtea Constituțională acel proiect cu pensiile și vârsta de pensionare pentru magistrați și pleacă Ilie Bolojan. În cazul acela, care sunt scenariile posibile? Asta vă întreb pentru că aveți experiență voastră în politică. Știți și procedural...

Kelemen Hunor: Da, dar nu intru în speculații, știți? Cu toată experiența nu intru în speculații. Până când nu văd decizia Curții, eu mai departe nu merg cu aceste speculații. E treaba analiștilor politici, nu e treaba... adică nu e treaba mea. Sigur că este și treaba mea, dar orice spun eu, în calitate de președinte UDMR și unul dintre liderii coaliției se interpretează altfel. Deci noi așteptăm decizia Curții.

Și în cazul în care ar fi un alt guvern, UDMR va face parte din el?

Kelemen Hunor: Există câteva posibilități. Eu cred că soluția cea mai bună este această coaliție largă, cel puțin pentru perioada următoare. Deci nu ne gândim la alte variante. Există și alte variante, fără noi, fără USR, cu PSD, PNL, UDMR sau PSD, PNL, USR. Se poate forma o majoritate foarte mică, dar nimeni nu...

Fără dumneavoastră, adică?

Kelemen Hunor: Da, da și fără noi.

Și fără dumneavoastră și fără USR, PSD și PNL ar putea să facă?

Kelemen Hunor: Nu. PSD, PNL singuri, nu. Ori cu USR, fără noi, ori cu noi, fără USR. Asta este matematic ce povestesc, deci acum nu vorbim politic. Nimeni nu dorește acest lucru. Toată lumea dorește această coaliție mare pentru anii care urmează.

O eventuală plecare a domnului Bolojan ar însemna o criză politică în România?

Kelemen Hunor: Vă spun, nu intru în aceste speculații, fiindcă nu se pune problema plecării lui Ilie Bolojan. N-am discutat. Ceea ce a fost acum trei săptămâni s-a lămurit. Criză politică ce înseamnă? Dacă țara devine, din punct de vedere politic, neguvernabilă, noi nu suntem și nu vom fi în această stare. Indiferent cine pleacă, cine vine, se găsește și premier, și miniștri, și coaliție, și majoritate, și vot în Parlament. Deci, criză politică nu va exista. Noi avem o criză bugetară, avem o criză de credibilitate în ceea ce privește relația cetățean-clasă politică, cetățean-instituțiile statului, da? Există o criză de credibilitate, lipsă de credibilitate, dar criză politică nu vom avea.

Cum credeți că veți redobândi această credibilitate din partea populației?

Kelemen Hunor: Printr-o guvernare corectă și justă și prin sinceritate. Deci trebuie spus exact în ce situație ne aflăm, ce ne așteaptă și guvernarea trebuie să fie în folosul oamenilor, în folosul cetățenilor. Instituțiile statului trebuie puse în slujba cetățenilor. Sună bine, e greu de făcut. fiindcă, până când oamenii nu simt acest lucru, tu degeaba spui că pun instituțiile statului în slujba cetățeanului, trebuie să primești feedback-ul de la societate. Deocamdată, suntem după 90 de zile, parcă astăzi sau de ieri, guvernul e în funcție de 3 luni de zile, de 90 de zile, suntem la începutul drumului...

Și este posibil ca pe acest drum, etapă, poate chiar de până la finalul anului, să avem un TVA de 23%?

Kelemen Hunor: Nu. Nu susține nimeni așa ceva. Nu am discutat așa ceva și ar fi, din punctul meu de vedere, o greșeală. O greșeală majoră. Inclusiv dacă cineva dorește să crească TVA-ul la HoReCa, iarăși este o greșeală. Ar fi o greșeală majoră. În acest moment, toate aceste măsuri pe care le-am luat și dacă și administrația centrală și locală intră săptămânile următoare în discuție și proiectul va fi adoptat, atunci noi pentru anul viitor estimăm pe datele prezentate de Ministrul de Finanțe cam... 3% scădere a deficitului. Deci putem să ne apropiem de 6% până la sfârșitul anului viitor. 6 - 6,3 - 6,4, depinde de foarte multe lucruri, dar măsurile luate ne ajută să și, bineînțeles, ceea ce urmează să facem... înseamnă că vom scădea deficitul bugetar. Nu trebuie să luăm măsuri drastice, dar trebuie să ținem cont de următorul lucru. Trebuie să stimulăm economia. Dacă nu vom avea o creștere economică, degeaba crește PIB-ul, că PIB-ul va crește un pic datorită sau din cauza inflației, dar noi trebuie să stimulăm economia, că asta înseamnă o bază sănătoasă. Deci avem nevoie de stimulente, pe termen scurt, pe termen mediu, în anumite sectoare. Deci ăsta este pasul următor, ce trebuie să facă Guvernul până la sfârșitul anului, cel târziu, la începutul anului viitor, ca să știe zona de afaceri ce urmează să se întâmplă, să există o predictibilitate. Dacă noi reușim să facem acest lucru, atunci, începând cu 2027, lucrurile se vor echilibra. De ce spun 2027? Fiindcă anul viitor vom avea o presiune mare pe buget, PNRE-ul să termină anul viitor, sunt sume uriașe în continuare și partea de cofinanțare, mai ales la investițiile pe infrastructură, sunt uriașe. Și nu ai spațiu fiscal. Mai mult decât să susții PNER-ul, să atragi fondurile europene, în primul rând, și ceea ce rămâne trebuie prioritizat. De aceea, 2026, cel puțin până în septembrie, până când se închide PNRR-ul, va fi, din acest punct de vedere, dificil, fiindcă există această presiune pe partea de cofinanțare.

Va fi un an greu pentru populație 2026?

Kelemen Hunor: Pentru toată lumea va fi. Pentru fiecare om. Din păcate, va fi un an greu și încă nu știm evoluția regională, evoluția internațională, fiindcă noi suntem dependenți enorm de mult de ce se întâmplă în jurul nostru și ce se întâmplă în relațiile internaționale și în economia globală.

Și apropo de ce spuneați, apropo de ce se întâmplă în plan extern. Joi ar trebui să fie o ședință, de asemenea, foarte importanta, a CSAT, în care se va discuta inclusiv despre chestiunea dronelor, dacă România poate sau nu să intervină în vreun fel.

Kelemen Hunor: Da, poate. Și acum poate.

Poate. Și cum credeți dumneavoasă că ar trebui să fie gestionată chestiunea? Vedem că se schimbă abordarea de la o zi la alta, inclusiv din partea președintelui american Donald Trump. De la o zi la alta se schimbă tonul.  

Kelemen Hunor: Sunt două chestiuni relativ diferite. Când intră avioane cu pilot, acolo lucrurile sunt simple și clare. Cine dă comanda? Ministru sau cel care înlocuiește ministru? Vorbim de avioane cu pilot sau cu piloți. Pe partea asta a dronelor, iarăși din ce înțeleg eu din legea adoptată în Parlament, sigur că piloții iau decizia, evaluând situația, acolo ei vor să, mâine la CSAT, asta am înțeles eu de la Ministrul Apărării, vor să mai clarifice niște chestiuni pe lanțul decizional. Procedural, dacă e nevoie de acest aviz CSAT-ului, foarte bine, trebuie făcut cât mai repede. În ceea ce privește dronele, avem o problemă. Aceste drone costă de la 15.000 de euro până la 35.000 de euro. Tu ridici un avion de câteva zeci sau sute de milioane și folosești o rachetă de 500.000 de euro ca să dobori o dronă de 35.000 de euro. Dacă ai o intrare de zeci de drone sau sute de drone, cum se întâmplă, din păcate, în Ucraina, n-ai rezolvat nimic cu avioane de vânătoare și cu rachetele de pe aceste avioane. Apărarea antiaereană, clasică, sol-aer, cu tunurile aeriene, din păcate... România nu acoperă în acest moment toată zona asta de 150-160 de kilometri. Vorbesc de Dobrogea, unde au fost aceste 27-28 de intrări până acum. Deci, din acest punct de vedere, nu este România pregătită și e greu de crezut că putem foarte repede să desfășurăm apărarea antiaereană, cum nici Polonia n-a reușit, nici Țările Batice, nimeni de fapt, fiindcă suntem într-o nouă eră. Și a treia posibilitate este antidronă împotriva dronei, care într-adevăr este o soluție tehnică, tehnologică nouă, unde trebuie să investim enorm de mult și noi și alții. Dar România trebuie să fie pregătită și în fiecare zi trebuie să facă un pas de a apăra spațiul aerian. Dacă a intrat cineva în spațiul aerian fără permisiune, este lezarea suveranității și trebuie scos, trebuie dobărât sau trebuie scos în afara spațiului aerian românesc. Este categoric. Asta este poziția mea și asta trebuie urmărit. Nu că a zis Trump sau nu a zis Trump. Uitați-vă ce au făcut turcii. Rusia a testat din Siria și ei au răbdat. După care au lovit un avion militar și după aceea n-au mai fost intervenții din partea Rusiei în zona aeriană a Turciei. Deci, din acest punct de vedere, da, sunt situații, avem situații dificile, vom avea situații dificile, fiindcă Rusia zilnic testează capacitatea de reacție a Alianței Nord-Atlantice și a țărilor de pe frontiera Alianței Nord-Atlantice. Asta face Rusia, fiindcă ei, din reacția noastră, din reacția polonezilor din reacția țărilor baltice, trag niște concluzii și merg mai departe. Asta este strategia lor, asta trebuie să înțelegem pe de-o parte. Pe de altă parte, ei au un alt scop. Populația să fie speriată, să fie divizată, nu numai la noi, peste tot în Occidentul global sau în Uniunea Europeană, spunând că, domnule, trebuie să facem nu știu ce ca să nu-i supărăm pe ruși. Aici nu e vorba de a supăra pe ruși, fiindcă nu noi mergem peste ei, ci ei vin peste noi.

Și în cazul acesta ar trebui crescut și bugetul pentru apărare...

Kelemen Hunor: Asta e clar și asta se vede și ăsta este și scopul Rusiei de a diviza populația, fiindcă tu dacă crești cheltuielile pentru armată, pentru apărare, trebuie să iei de undeva. De unde poți să iei aceste sume? De la investiții? De la pensii? De la salarii?

În cazul nostru, de unde se pot lua?

Kelemen Hunor: Vorbim de împrumuturi, în primul rând, fiindcă Uniunea Europeană merge mai mult pe împrumuturi și pe a redirecționa bugetul Uniunii Europene, în așa fel încât, pe diferență să fie susținute acele infrastructuri care pot fi folosite și pentru apărare, dar și pentru scopuri civile. Și aici noi avem un avantaj, dacă se poate spune așa, fiindcă anumite zone, părți, din autostrăzile care sunt în construcție sau urmează să intră în construcție, căi ferate, din acest punct de vedere, într-adevăr, sunt prioritare și pot fi susținute din această parte a bugetului. Da, este pentru toată Uniunea Europeană o provocare, fiindcă 70-80 de ani, de fapt, aici toată lumea a trăit, mai puțin noi care am fost în comunism, dar de 35 de ani și noi ne-am obișnuit cu libertatea... că oamenii trăiesc în libertate, trăiesc în pace și într-o bună stare relativ bună și predictibilă, care crește de la un an la an sau dacă nu crește așa cum dorește fiecare, măcar nu scade. Suntem în perioada după COVID și mai ales după războiul ruso-ucrainean, că toate aceste premize dispar. Oamenii nu mai simt că se trăiesc în siguranță, pacea nu mai este o chestiune care e dată de nu știu cine și rămâne veșnic cu noi, este conflictă alături de Uniunea Europeană și de Alianța Nord-Atlantică, care afectează economia, afectează percepția oamenilor într-un sens negativ.

Exact ce spuneți și dumneavoastră acum. Asta spun foarte mulți oameni, crezând într-adevăr că au fost dați bani pentru un armare, ne-am implicat foarte mult, am cumpărat avioane, am cumpărat aparatură și uite, oamenii mor de foame.

Kelemen Hunor: Nu mor de foame, dar se simte. Se simte și se va simți. De aceea, când eu vorbesc de stimulente pentru economie, acest lucru vreau să-l sublinez și în coaliție, și în discuțiile cu colegii noștri și în guvern. Eu nu sunt membru în guvern, dar prin colegii mei. De ce trebuie să stimulăm economia? Fiindcă e nevoie de venituri în plus și nu poți să obții venituri din plus doar din taxe. Trebuie să existe creștere economică, trebuie să existe locuri de muncă și atunci, cu toate greutățile, poți să proiectezi ziua de mâine mult mai liniștit.

De ce s-a ajuns în situația asta din punct de vedere financiar? Vă întreb, pentru că dumneavoastră nu ați fost în guvern în perioada în care se presupune că s-ar fi făcut acel dezmăț bugetar, în ghilimele. Ulterior, colegul dumneavoastră, Dan Sușbarna, a preluat finanțele interimar și dumneavoastră ați aflat cu acea ocazie cum stau lucrurile cu adevărat. Când a preluat dumnealui finanțele interimar, cum a arătat situația economică a României și financiară?

Kelemen Hunor: Situația bugetară, vorbesc de situația bugetară, fiindcă trebuie să separăm situația economică de cea bugetară. Nu se poate 100%, dar există o diferență totuși. Noi, în decembrie anul trecut, când am început discuțiile de formare a Guvernului, știam de 7,3-7,4, cel mai mult 7,6, deficitul bugetar. După ce a preluat Tanțoș funcția de ministru de finanțe, foarte repede ne-am dat seama că suntem la 8,3-8,4. fiindcă au fost multe facturi tăiate, neînregistrate, datorii, aproape la fiecare minister unde existau investiții majore, erau și datorii pe măsură, plus anumite chestiuni care nu erau foarte, foarte bine evidențiate. inclusiv pe zona de împrumuturi și dobânzi... cât trebuie să plătim în acest an. Acolo lucrurile iarăși au avut o evoluție negativă. Astăzi suntem, dacă nu mă înșel, undeva la 53-54 miliarde de lei doar dobânzi ce trebuie plătite în acest an. Deci, încet, încet, când am văzut în ce situație ne aflăm, au fost discuții extrem de aplicate și foarte serioase în coaliția de atunci, ce putem face, cum putem ajusta deficitul bugetar într-o perioadă de șase, șapte ani, că asta era deadline-ul comisiei și de aceea am spus și eu și alții că nu avem nevoie de terapie de șoc. Dar primul pas se va simți. Eu aș fi preferat atunci să reducem și în mai sau iunie, când discutam despre această coaliție, actuala coaliție, să reducem taxele, să tăiem cheltuierile și să creștem investițiile, atrăgând foarte multe investiții prin taxe și prin niște facilități oferite investitorilor, dar n-am avut răspuns la următoarea întrebare: Și până când începe să crească economia și vom avea venituri în plus, de unde facem rost de bani? Ca să simplific eu lucrurile, fiindcă sunt anumite celtuieli care trebuie plătite, vorbim de cheltuieli rigide, care sunt și în acest an, vor fi și în anii viitori, pensii, salarii, sănătate, asistență socială și așa mai departe. La această întrebare n-am avut răspuns, fiindcă am văzut condițiile cu care România se împrumută astăzi sau atunci. Astăzi nu văd, scuze, că astăzi nu am aceste informații, dar vedeam în prima parte a anului. Și, sigur că nu aveam un răspuns în condiții acceptabile. Și atunci toată lumea a mers pe această variantă, am acceptat varianta creșterii TVA-ului. Că asta era discuția. De ce am ajuns aici? Fiindcă pe partea cealaltă, unde exista o altă variantă, aveai nevoie de un an, un an și jumătate, până când aceste venituri din economie apar. Și până atunci trebuie să acoperi deficitul bugetar.

Se putea evita această creștere de TVA?

Kelemen Hunor: În condițiile din iunie, nu prea. Nu a fost preferința mea. Eu aș fi vrut altceva, dar astăzi spun că nu ...nuaveam cum să evităm. Asta nu înseamnă că trebuie să rămână așa și peste 10 ani, dar trebuie să venim cu stimulante pentru a susține economia.

Și este posibil să fie luate și alte măsuri.

Kelemen Hunor: Da, deci aceste discuții vor fi începute. PSD-ul deja are un pachet care va fi prezentat poate începând de mâine și coaliției, că încă noi nu am primit de la PSD, dar ne-a promis domnul Grindeanu că în această săptămână vom primi și noi propunerile lor, trebuie analiză în coaliție. Aici nu e o chestie de cine vine cu propuneri, cine are propuneri care pot fi aplicate și care ajută economia pe de-o parte, populația pe partea cealaltă. Nu e o competiție, nu suntem la un concurs de frumusețe, cel puțin noi, cu ceilalți sigur nu. Fiecare va avea câte o propunere, câte o solicitare pentru a merge în direcția asta de care vorbim, de stimularea economiei, fiindcă asta este scopul nostru, până la urmă.

Apropo de competiția din interiorul coaliției, se mai întâmplă ceva important. E important din punct de vedere politic. În Parlament e o moține simplă care se va vota, care vizează pe Ministra Mediului. Înțeleg că ieri ar fi ajuns la un acord doamna ministru, cu cei de la PSD, în ceea ce privește hidrocentrala de la Pașcani, deși dumneai nu susține acest proiect și, practic, această decizie, avizul de mediu pe care dumneai ar trebui să-l dea, să fie la schimb cu votul, mă rog, să nu dea cei de la PSD pentru moțiunea care vizează?

Kelemen Hunor: Nu cunosc acest lucru. Într-adevăr a venit doamna ministru ieri la ședința coaliției spre sfârșitul ședinței. A fost o discuție tensionată, hai să spunem așa.

Cu doamna ministră și PSD?

Kelemen Hunor: Da. Și astăzi am înțeles că PSD va discuta în grup și vor lua o decizie.

Sunt oameni care vor vota moțiunea, înțeleg.

Kelemen Hunor: Nu știu dacă e adevărat sau nu, eu cred că ar fi o greșeală. Acum, sigur, anumite chestiuni depind de doamna Buzeanu, alte chestiuni au fost moștenite, inclusiv hidrocentralele. Important este să vedem un lucru: acele zone nu mai pot fi refăcute, trebuie finalizate, din punctul meu de vedere, acele investiții. România are nevoie de producție de energie, fiindcă noi am dezechilibrat rău și nu spun că am făcut rău, dar am dezechilibrat în acest moment producția. Și nu avem capacitate de stocare: tot ce este pe verde, nu există capacitate de stocare și acolo, dacă e soare... se produce. Dar dacă nu e consum, trebuie să vinzi. Dar când ai nevoie de energie, fiindcă e consum mai mare, nu produce eventual, că nu bate vântul, că nu e soare, că nu ai capacitate de stocare. Plus, noi am oprit multe centrale pe cărbune, nu am pus aproape nimic în loc. La Nuclear Electrica urmează o investiție sau este în derulare o investiție mare, dar încă suntem la început. Deci, din acest punct de vedere, hidrocentralele sunt acele capacități de creștere a producției energie, prin care poți să și calibrezi cât produci, cât produci, dacă ai cantitățile de apă în lacurile de acumulare. De aceea eu cred că după ce se fac toate studiile și sunt salvate toate animalele care sunt în pericol, trebuie să finalizezi aceste investiții. Indiferent că au început înainte de 89 sau unele în anii 90, când erau alte cerințe, alte criterii. E o problemă că n-au finalizat atunci. Că dacă ar fi fost finalizate, acum doamna ministru n-avea treabă cu aceste investiții.

S-a discutat despre faptul că dacă va fi votată de către cei de la PSD într-un număr semnificativ moțiunea care o vizează pe doamna ministru, atunci USR ia în calcul chiar plecarea de la guvernare. Se pune problema așa?

Kelemen Hunor: Eu nu cred că vom ajunge în această situație. Dar orice vot pe o moțiune simplă sau o moțiune de cenzură, într-adevăr, înseamnă o fractură uriașă în coaliție și e greu să vorbești despre solidaritate în coaliție, despre coeziune în coaliție. Și vom ajunge acolo... că fiecare se simte singur. Sentimentul de singurătate în coaliție. Asata înseamnă că funcționarea coaliției nu mai este la standardele dorite.

Este la standardele dorite în momentul acesta?

Kelemen Hunor: Acum da, acum... cu toate discuțiile și nu vă supărați... sunt patru formațiuni politice plus grupul minorităților naționale de la Cameră. Asta înseamnă cinci oameni la masă. Sigur că apar discuții. Nu se poate să fie toată lumea, nici măcar în China cred că nu se întâmplă așa ceva cu un singur partid. Și acolo există discuții. Deci, într-o democrație cu patru formațiuni politice permanent vor apărea discuții într-o coaliție de guvernare și în coaliție în Parlament, fiindcă și acolo sunt discuții mai puțin vizibile pe proiecte de legi.

Bun, înțelegem că în ședințele coaliției, din care apar tot felul de informații pe surse, inclusiv unele stenograme cu intervențiile celor care au participat, se vedea așa.

Kelemen Hunor: Asta este un sport național, din păcate, acum ce să vă spun.

Dar așa se întâmplă, PSD se ceartă cu USR, domnul Bolojan amenință cu demisia, iar dumneavoastră încercați să îi împăcați.

Kelemen Hunor: Nu, deci Bolojan nu mai amenință cu demisia. Eu cred că și sunt convins că are înțelepciunea necesară Ilie Bolojan. Odată a mers. A doua oară nimeni nu te mai oprește.

A doua oară îți pierzi tu credibilitatea?

Kelemen Hunor: Deci nu merge. Totuși nu suntem la, nu vreau să spun... grădiniță sau școală. Ok, o dată merge din partea premierului, că într-adevăr a fost o chestiune... dar mai departe trebuie să găsești soluții, trebuie să găsești compromis.

A găsit.

Kelemen Hunor: Eu cred că se va găsi. Aici, vorbim de administrația centrală și locală, mai ales administrația locală, sunt convins că se va găsi. Nu merge. Dacă e o coaliție, nu pot să guvernez prin forță. Nu merge. Asta este situația. Și aici sunt împărțite în acest moment, fiindcă eu sunt de acord să reducem 10% din posturile efectiv ocupate. PSD-ul nu vrea, vrea reducerea cheltuielilor. Se poate găsi și un compromis.

Sunteți de acord cu 13.000 de oameni?

Kelemen Hunor: Asta înseamnă 10%, aproape 13.000 de persoane. Da, da, fiindcă dacă te uiți la organigrame, vezi unde sunt suprapopulate și unde sunt în limite acceptabile, fiindcă în acest moment, în Legea 63 din 2010, dacă nu mă înșlel, este stabilit pentru fiecare localitate, pe tipuri de localități, cifra minimă și maximă, numărul de angajați. Unii au mers până când au umplut organigrama, au trecut peste, alții sunt la minim. Deci nu poți să aplici exact pentru fiecare 10%, că cei care au fost corecți rămân fără posibilitatea de a asigura servicii, cei care sunt la maxim  10% încă sunt bine. De aceea noi am spus că trebuie să punem o frână de 20%, pierderea să nu fie mai mare de 20%, nicăieri, și vor fi în jur de o mie...600 de UAT-uri unde nu trebuie să dai afară pe nimeni, fiindcă sunt în regulă. Deci 10% la nivel național nu înseamnă 10% în fiecare unitate administrativ-teritorială, pe de o parte. Pe de altă parte, pot să echilibrez, pot să calibrez și din cheltuielile tăiate, dar nu e ok pentru UAT-uri mai mici. Reședințe de județ, municipiile mari, e ok, acolo se poate calibra, dar nu se poate la localitățile mici. Alte localități, alte UAT-uri, alte județe au externalizat o grămadă de servicii. Te uiți la organigramă, sunt 80-90 de oameni într-un județ și dacă te uiți la externalizare, acolo vezi 200 de oameni. Deci au posibilitatea de a externaliza multe servicii și multe alte activități, fiindcă din veniturile lor, pe chelturile de capital și servicii, se poate plăti aceste externalizări. Localitățile mai mici nu au această posibilitate să externalizeze, deci acolo totul este în structură. Plus, există chestiuni legate de asistență socială, mai ales la județe, deci sunt lucruri extrem de diferite. Aici trebuie să se întâmplă și o standardizare la un moment dat, după ce trecem de acest hop. Și astea sunt discuțiile legate de administrația locală. Nimeni nu spune că nu trebuie rezolvată situația și nu trebuie să reducem cheltuielile acolo și în administrația centrală, bineînțeles, că și asta e o discuție. Și eu aș prefera să începem cu administrația centrală, că merge mai repede, că depinde direct de guvern, de ministru, de autoritățile centrale. Dar scopul de a reduce cheltuielile și cum ajungi la acest deziderat. sigur, abordările sunt diferite. Săptamana viitoare sper că vom reuși să luăm o decizie, fiindcă implementarea deciziei, oricum, necesită timp.

Ne-ați spus că a fost o discuție tensionată ieri în legătură cu alegerile de la Capitală și știm că, într-adevăr, aici sunt niște poziții diferite. Cei de la USR  vor un candidat, PSD vrea să fie un candidat comun al coaliției. S-a ajuns la vreo concluzie? Și de ce s-au certat, sunt alte motive noi de nemulțumire?

Kelemen Hunor: Nu, nu, asta este discuția. Noi nu dansăm pe acest parchet. Noi lăsăm spațiul de dans pentru ei.

Dar susțineți un candidat comun?

Kelemen Hunor: Deocamdată nu există un candidat comun. În primul rând trebuie stabilită data alegerilor și asta dorea USR-ul pe bună dreptate. PSD-ul spune că trebuie stabilită data alegerilor în momentul în care știm dacă mergem împreună sau fiecare merge cu câte un candidat. Și ei spun că dacă voi vă aliați, USR-PNL, asta înseamnă că pe noi ne-ați izolat. Asta înseamnă că  treaba cu coaliția nu mai poate funcționa. Astea sunt abordările, ați văzut și în spațiul public. Nu spun o noutate. Deci, din acest punct de vedere pozițiile sunt cunoscute. Eu nu știu dacă ei vor reuși să găsească un singur candidat sau fiecare va merge cu câte un candidat, dar nici asta nu poate să fie o obligație pentru partide.

A cerut președintele o dată de amânare a alegerilor?

Kelemen Hunor: Nu a cerut el. El ne-a ascultat pe toți, adică mai mult pe cei care se simt implicați. Eu nu prea aveam aici ce să adaug. Din punctul meu de vedere, de preferat este să existe un singur candidat. Dar nu știu dacă asta este și preferința bucureștenilor și de ce spun un singur candidat, dacă se poate găsi un candidat acceptabil de bucureșteni în primul rând și după aceea de partide, că acela va câștiga aur. Deci asta trebuie. Dacă sunt împărțite voturile, șansa să ia Bucureștiul – AUR, e foarte mare. Dar eu nu pot să dau sfaturi nimănui. Nu cunosc foarte bine opțiunile bucureștenilor aici. E foarte important ce vor oamenii. Ce vor bucureștenii. Dacă ei vor mai mulți candidati și să aleagă, atunci politicienii nu au ce să facă. Trebuie să meargă în această direcție. Eu nu am văzut sondaje recente ca să știu care este dorința cetățenilor din București.

Și o ultimă întrebare, cum vă înțelegeți cu Ilie Bolojan și cu Nicușor Dan?

Kelemen Hunor: Bine, nu avem nicio problemă. Discutăm când e nevoie, cu Ilie Bolojan sigur mai des, fiindcă premier și președinte de partid, cu președintele Republicii, când...

Este inflexibil domnul Bolojan?

Kelemen Hunor: Are o experiență în Bihor, unde n-avea nevoie de multe discuții, că singur avea majoritate și ce decidea el ăla era. Ăsta e un alt cartier.

Și cu președintele Nicușor Dan?

Kelemen Hunor: Perfect. Ne înțelegem bine, deci nu e nicio problemă. Discutăm când e cazul.