Articole scrise de Bianca Dobrescu

„M-au scos la țigară ca să vedem «care-i treaba»”. Mărturia unei tinere despre cum a fost tratată la secția de poliție, relatată inițial de b1tv.ro, a deschis un val de reacții pe Reddit. Sute de comentarii adunate în câteva ore au pus reflectorul pe un sistem care pare să nu funcționeze.

Pe Reddit, utilizatorii au povestit experiențele avute cu livratori români și străini: de la predări corecte și politețe la furturi, amenințări sau probleme de comunicare. Diferențele între aceștia țin mai puțin de naționalitate și mai mult de conduita individuală.

Urșii s-au obișnuit cu prezența oamenilor și rămân ore întregi în zone de picnic și pe trasee aglomerate. În schimb, oamenii oscilează între negarea pericolului și panica exagerată, între ironii și solicitări de măsuri.

Educația românească intră în toamna lui 2025 cu școli comasate, profesori în stradă și sate întregi lăsate fără acces real la învățământ, semn al unui sistem care alunecă tot mai rapid spre colaps.

Pe Reddit, sute de comentarii privind propunerea AUR de intonarea zilnică a imnului și rostirea rugăciunii „Tatăl nostru” în școli scot din ecoul politic o dezbatere mai serioasă despre stat laic, libertatea de conștiință, timpul de învățare și formalismul fără efect.

Un român a decis să trimită personal emailuri tuturor europarlamentarilor din România pe tema Chat Control, controversata legislație europeană privind scanarea comunicațiilor private.

Întrebat dacă a avut motive să-l atace pe livratorul asiatic în București, Cosmin Tudoran a răspuns că a fost manipulat „prin conținutul online, de o terță parte.” Întrebarea este: cum ajung meme-urile și narațiunile conspiraționiste să împingă indignarea din online în violență offline?

Un film de animație cu idoli K-pop transformați în vânători de demoni a devenit cel mai vizionat titlu din istoria Netflix. „KPop Demon Hunters” a stabilit noi recorduri de audiență și s-a transformat într-un fenomen global, cu milioane de vizualizări.

Premierul Ilie Bolojan a pus marți pe masă scenariul reducerilor masive în administrația locală. El spune că o scădere de 25% nu are efect real, pentru că taie doar din posturile vacante sau neînființate, în timp ce abia de la 40% în sus ar începe să dispară locuri de muncă ocupate de oameni.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat organizarea unei dezbateri publice pe tema inițiativei de declarare a Pădurii Băneasa ca arie naturală protejată. Evenimentul va avea loc vineri, 5 septembrie 2025, între orele 14:00 – 16:00, la sediul instituției din Bulevardul Libertății nr. 12.

Deficitul bugetar a ajuns subiect central în România. Cristian Roșu, analist politic, arată pentru Adevărul cine profită pe termen scurt, în timp ce contribuabilii rămân cu nota. Pe Reddit, românii dezbat dacă au simțit vreun beneficiu.

Mai multe primării și-au suspendat activitatea, o parte dintre instanțe și-au oprit ședințele de judecată, iar profesorii ies în stradă. Se blochează România? E o formă legitimă de protest sau doar o frână pentru societate?

În septembrie este așteptată o nouă ediție a programului Rabla, cu o finanțare de 200 milioane lei și vouchere reduse. Executivul promite o eficientizare a fondurilor pentru mediu, însă analiștii avertizează că schema a susținut până acum mai ales importurile de automobile.

De ani de zile, Capitala și localitățile din jur sunt acoperite noaptea de fum negru provenit din arderi ilegale. Locuitorii scriu pe rețele de socializare că dimineața aerul are un iz „dulce-amărui de plastic” sau de „usturoi atomic”.

Un livrator din Bangladesh a fost agresat pe stradă, în București, fiind insultat cu apelativul „invadator”. În paralel, un alt asiatic povestește într-un interviu video cât de mult îi place să trăiască și să lucreze în România. Între cele două perspective a fost deschisă o amplă dezbatere.

Autorizarea de către Primăria Capitalei a unui miting organizat de Noua Dreaptă și SOS România împotriva imigranților „non-europeni” și de „rasă non-albă” a declanșat un val de reacții online. Institutul „Elie Wiesel” cere Primăriei București să revoce autorizarea mitingului.

De la violența stradală la criza de încredere în justiție, cazul readuce la suprafață un tablou complet al României de azi unde agresivitatea, lipsa de empatie și neîncrederea în autorități devin norme de viață.

O șoferiță beată care a ucis un biciclist a primit doi ani și opt luni cu suspendare, iar cazul a stârnit furie publică. În paralel, o decizie mai veche privind condamnarea cu suspendare a unui adult acuzat de abuz sexual asupra unei minore, a reaprins o întrebare recurentă.

Federația Greenfield Băneasa, care reprezintă peste 6.000 de membri, a transmis o scrisoare deschisă către Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, în care atrage atenția asupra modului în care este implementat proiectul de transformare a Pădurii Băneasa în arie protejată.

Extinderea metroului din București readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile teme: exproprierile. Proprietarii spun că sumele oferite de stat sunt prea mici, în timp ce autoritățile invocă grilele notariale și evaluările legale.

Cazul livratorului asiatic, lovit și insultat pe stradă în București de un tânăr român cu replici precum «ești un invadator» și «du-te înapoi în țara ta», a stârnit dezbateri aprinse în societate. Psihologii spun că asemenea agresiuni pornesc din frustrare și din tipare de violență transmise social.

De la interdicția de a-ți recupera permisul de conducere dacă ai datorii la stat, la taxa de 25 de lei pe fiecare colet comandat din afara Uniunii Europene și până la panica legată de POS-urile obligatorii inclusiv la tarabă, Pachetul II de măsuri a aprins forumurile online.

Incidentul în urma căruia un livrator asiatic a fost lovit pe stradă, în București, de un român care l-a insultat cu „ești un invadator” și „mergi în țara ta” a stârnit un val de reacții dure, de la foști miniștri la activiști și organizații civice.

În toamna lui 2025, Uniunea Europeană ar putea adopta o lege care transformă fiecare telefon într-un potențial instrument de supraveghere. Sub pretextul protejării copiilor, Bruxellesul ia în calcul obligarea platformelor să scaneze automat toate mesajele, inclusiv cele criptate end-to-end.

În România, dulapul cu medicamente a devenit noua cămară. Avem farmacii la fiecare colț, frigidere pline cu siropuri și părinți care îți bagă un Nurofen în palmă la prima tuse. Pe Reddit, străinii se miră, psihologii vorbesc de anxietate colectivă, iar statisticile confirmă.

Cât te costă să crești și să întreții un copil în 2025? De la câteva sute de lei pe lună dacă alăptezi și primești haine, până la mii de lei în orașele mari, unde grădinițele, after-school-ul și bonele depășesc salariul mediu.

Un an de școală privată în România poate ajunge să coste cât o mașină nouă: între 10.000 și 12.000 de euro. Pentru unii părinți, aceste sume sunt văzute ca o investiție în viitorul copilului, pentru alții, ca un sacrificiu făcut din dorința de a evita neajunsurile din școala de stat.

Papanașii cu dulceață rămân desertul preferat al românilor, iar mulți cred că doar la restaurant ies pufoși și aurii. Chef Horia Manea demontează acest mit și arată că pot fi preparați la fel de bine acasă, dacă respecți pașii corecți.

Cunoscuta solistă de muzică populară Daniela Ploia trece prin clipe dificile după ce a făcut publice mesajele mai puțin ortodoxe pe care i le-ar fi trimis un medic psihiatru de la Spitalul Clinic de Urgență Timișoara.

Pe hârtie, tinerii din România sunt de centru și de dreapta. În online, vocea lor sună altfel: capitalismul e „evil”, comunismul e reabilitat, iar echilibrul pare o utopie. Cifrele și conversațiile se bat cap în cap, iar fenomenul are rădăcini adânci.

„De ce e atâta răutate în spațiul online românesc?”, un psiholog explică cum anonimatul, lipsa consecințelor și validarea rapidă transformă agresivitatea într-un comportament obișnuit pe internet.

Prima lună după majorarea TVA și a accizelor a adus pentru români o „notă de plată” dură: coșul zilnic de cumpărături mai scump, facturi mai mari și venituri care nu mai acoperă cheltuielile.

Pe Facebook apar tot mai multe pagini care publică povești emoționale despre românii plecați la muncă în străinătate: tatăl care își pierde legătura cu copiii, femeia care nu se mai simte acasă nicăieri. Dincolo de nostalgie, experții atrag atenția că asistăm la un fenomen de pre-propagandă.