Articole scrise de Bianca Dobrescu

Mii de tineri se pregătesc pentru festivalurile verii. Dar vorbim doar despre muzică, distracție și socializare? Îngrijorările părinților legate de consumul de droguri în astfel de contexte devin tot mai justificate, atrage atenția psihologul Mihai Copăceanu.

România a îndeplinit criteriile pentru zona euro în urmă cu aproape un deceniu, dar a ratat momentul. În timp ce Bulgaria face pași decisivi, autoritățile de la București ocolesc subiectul. Economiștii vorbesc despre lipsă de voință politică și teamă de disciplină fiscală.

Tot mai mulți români își schimbă comportamentul financiar. „Șocurile” din ultimii ani i-au forțat să fie mai atenți la cheltuieli, să evite împrumuturile rapide și să caute soluții de economisire. Diferențele dintre urban și rural rămân însă mari.

Labubu, jucăria cu design atipic creată de artistul Kasing Lung, a devenit un fenomen global. Unele ediții limitate se vând cu zeci de mii de dolari, iar interesul uriaș e alimentat de raritate, blind-box-uri și o comunitate digitală avidă de „unboxing-uri”.

De la 1 august, TVA-ul pentru cărți urcă de la 5% la 11%. Măsura, gândită pentru a aduce mai mulți bani la buget, riscă să lovească o piață fragilă și să scadă accesul la lectură pentru publicul cu venituri medii.

Pentru antreprenori, impactul noilor măsuri fiscale anunțate de Guvern nu ține doar de cifre, ci de lipsa de încredere în eficiența statului.

Impactul noilor măsuri fiscal-bugetare este mai amplu decât o arată cifrele oficiale. Pentru antreprenorii din domenii esențiale precum siguranța la incendiu, efectele se propagă pe mai multe niveluri, de la aprovizionare și producție, până la relația cu clienții și statul.

Scutecele de unică folosință ajung la groapa de gunoi și rămân acolo sute de ani. Un start-up din Texas vrea să schimbe asta cu un aliat neașteptat: ciupercile care „mănâncă” plasticul.

Este perioada vacanțelor și tot mai multe accidente se petrec pe șoselele din România. Expertul în conducere defensivă Titi Aur le recomandă șoferilor, printre altele, să respecte regula celor 2 secunde și să păstreze distanța față de mașina din față.

WhatsApp se află din nou sub reflector, după ce Congresul american a decis interzicerea aplicației pe dispozitivele oficiale, invocând motive de securitate cibernetică. În România, apare întrebarea firească: este nevoie de o reglementare clară privind aplicațiile utilizate în instituțițiile publice?

Ore suplimentare, norme mărite și risc de concedieri. În timp ce inflația scade veniturile reale, profesorii se tem că statul taie tocmai din ce ține școala în viață: oameni, timp și sens.

Accesul gratuit la apă potabilă devine vizibil și în România. O hartă lansată recent indică spațiile: restaurante, cafenele, instituții publice, în care poți primi un pahar cu apă de la robinet, fără să comanzi altceva. Proiectul aduce în prim-plan o obligație legală aplicabilă din aprilie 2024.

Iarna următoare va fi extrem de grea pentru pensionari, având în vedere scumpirea medicamentelor, alimentelor, lemnelor de foc, agentului termic, apei și canalizării.

Geoffrey Hinton, poreclit „Nașul Inteligenței Artificiale”, spune că AI-ul „îi va înlocui pe toți” în mai multe domenii, însă unele sunt mai sigure decât altele. Cine ar trebui să fie îngrijorat?

Pentru 7 din 10 tineri români cu vârste între 18 și 25 de ani, TikTok rămâne platforma preferată. Doar 37% au cont pe LinkedIn. Într-o economie care se bazează pe contribuții și continuitate, lipsa conectării la piața muncii devine o vulnerabilitate de sistem?

Pentru 86% dintre utilizatorii din România, smartwatchurile au adus schimbări reale în comportament. Dar în timp ce promisiunea unei vieți mai sănătoase se confirmă în cifre, apar și întrebări legate de echilibru, autonomie și presiunea de a fi mereu „în formă”.

Pentru o mare parte dintre români, ieșitul la restaurant a devenit deja o excepție, nu un obicei. De la 1 august, ar putea deveni și un efort. Creșterea TVA-ului la 19% pentru restaurante și cafenele riscă să ducă nota de plată peste pragul suportabil pentru clienți.

Fără educație alimentară, infrastructură de procesare și o strategie publică coerentă, brânzeturile românești rămân invizibile pe piața globală. Nu din lipsă de calitate, ci pentru că statul nu construiește un cadru în care aceste produse să crească, să fie recunoscute și susținute.

Din 1 iulie, tot mai multe firme mici din România riscă să plătească facturi aproape duble la electricitate. Statul promite sprijin prin fonduri nerambursabile de până la 90%, însă în practică, exact IMM-urile riscă să nu se califice.

După electrocasnice și încărcătoare standardizate, Bruxelles-ul își mută atenția și în zona smartphone-urilor. Din iunie 2025, toate telefoanele și tabletele vândute în Uniunea Europeană vor afișa o etichetă energetică vizibilă, cu informații despre consum, autonomie, durabilitate și reparabilitate.

De la sisteme AI care dezvoltă strategii de manipulare, până la roboți care funcționează complet offline, fără cloud sau rețea, inteligența artificială pare că nu mai e doar o unealtă. Devine un partener sau un rival?

De la terapii cu gonguri și masaje personalizate până la spa-uri în mijlocul pădurii și abonamente corporate pentru angajați, bunăstarea a devenit o miză economică. Însă creșterea nu este liniară, lipsa de educație în rândul consumatorilor și provocările fiscale pun presiune pe un ecosistem fragil.

În timp ce Emmanuel Macron propune interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale în întreaga Uniune Europeană, un studiu recent realizat în Australia arată că moderația, nu interdicția, este cheia. Iar vocile experților din psihologie, educație și cultură o confirmă.

Mii de grupuri de Facebook din întreaga lume au fost suspendate în ultimele zile din cauza unei „erori tehnice”, recunoscută oficial de Meta. Dar, în spatele acestui bug, apare întrebarea: cât control are, de fapt, AI asupra vieților noastre digitale?

Șase state europene și-au depus candidatura pentru o miză de 20 de miliarde de euro, alocată prin programul InvestAI. În joc sunt 3–5 AI Gigafactories europene, centre de supercomputing cu peste 100.000 de acceleratoare fiecare. România propune Black Sea AI Gigafactory.

WhatsApp intenționează să lanseze un nou model de publicitate în lunile următoare. În România, experții atrag atenția că intimitatea digitală valorează deja sute de mii de euro pe zi, într-un sistem în care veniturile circulă prin platforme globale fără raportare locală clară și fără reglementări.

După 1989, în România, organizațiile non-guvernamentale au prins avânt, ajungând, în 2025, să genereze venituri de peste 21 de miliarde de lei și să angajeze peste 127.000 de persoane. În multe cazuri, preiau sarcini care ar trebui gestionate de instituțiile publice.

Una dintre cele mai mari breșe de securitate din istorie a fost dezvăluită de Cybernews: peste 16 miliarde de parole au fost expuse online, cel mai probabil prin atacuri informatice cu programe de tip infostealer. Printre platformele vizate se numără Facebook, Google și Apple. Ce-i de făcut?

Tot mai mulți tineri renunță la joburi cu program fix și aleg să lucreze pe cont propriu. Freelancingul oferă promisiunea libertății, dar adesea vine cu un preț ascuns: instabilitate financiară și presiune psihologică. Cât costă, de fapt, această alegere?

Chatboții dotați cu inteligență artificială pot afecta inteligența utilizatorilor, încetinind dezvoltarea gândirii critice, a memoriei și a limbajului, arată un studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT), citat de The Telegraph.

În 2025, achiziția unui apartament cu două camere într-un oraș mare presupune mai mult decât un salariu peste medie. Este nevoie de venituri stabile, de capacitatea de a susține o rată lunară pe termen lung și de încadrarea în limita legală de îndatorare: 40% din venitul net în lei.

Tot mai mulți români înlocuiesc, în zilele noastre, gătitul acasă cu soluții rapide: comenzi prin aplicații, meal kit-uri sau preparate gata de consum. Dar la ce cost? Și, există alternative mai sănătoase?

Sub pretextul unei oferte avantajoase, reducerile din fast fashion alimentează un consum impulsiv, care ne golește portofelul.