Cum transformă rețelele sociale succesul financiar într-o obsesie. „Trăim o nebunie digitală, unde suntem expuși la imagini cosmetizate ale succesului”

Pentru generațiile crescute cu rețelele sociale, succesul nu mai este doar ceva ce se construiește, ci și ceva ce trebuie afișat. Numărul de urmăritori, vacanțele, restaurantele frecventate sau obiectele de lux pe care le dețin au devenit pentru mulți indicatori ai valorii personale.

Cum transformă rețelele sociale succesul financiar într-o obsesie Sursă foto: Shutterstock

În paralel, cercetările recente sugerează că preocuparea excesivă pentru bani poate avea efecte negative inclusiv asupra relațiilor apropiate. De pildă, un studiu publicat în Journal of Social and Personal Relationships care a analizat 1.153 de cupluri căsătorite a arătat că persoanele care cred că banii aduc fericirea nu se simt aproape niciodată mulțumite de ceea ce au și urmăresc constant acumularea de resurse materiale. În aceste cupluri apar mai frecvent conflicte legate de bani, iar satisfacția maritală este mai redusă.

Banii ca sursă de validare

Denisa Zdrobiș, psihoterapeut sistemic, atrage atenția că problema începe cu mult înainte de primul salariu sau de prima promovare:

„Pe măsură ce societatea se mișcă tot mai repede în ritmul succesului afișat, o ecuație extrem de periculoasă începe să se instaleze în mintea multor oameni: valoarea mea ca om este egală cu suma din contul meu, cu funcția de pe cartea de vizită sau cu bunurile pe care le dețin. Din perspectiva psihoterapiei sistemice, banii nu sunt doar o simplă resursă economică, ci devin un purtător de mesaje emoționale profunde. (..) Când un om începe să își evalueze valoarea personală prin prisma veniturilor, el nu caută doar bani, ci caută cu disperare validare, apartenență și siguranță emoțională.”

Specialista explică faptul că aceste tipuri de comportamente își au adesea originea în copilărie:

„Această asociere rigidă își are adesea rădăcinile în dinamica familiei de origine, unde poate că iubirea, atenția sau mândria părinților au fost condiționate direct de performanță, de note mari sau de standarde materiale înalte. Copilul de atunci învață că este iubit doar pentru ceea ce face sau pentru ceea ce aduce, nu pentru ceea ce este, iar adultul de astăzi continuă acest tipar, sperând că un nou prag financiar îi va aduce, în sfârșit, liniștea interioară de a se simți «suficient de bun»”.

Când niciodată nu este suficient

Potrivit Denisei Zdrobiș, problema apare atunci când succesul financiar nu mai este perceput ca un aspect al vieții, ci devine principalul criteriu după care o persoană se evaluează pe sine:

„Vorbim despre acea stare de alertă permanentă în care nicio sumă de bani nu pare destulă, iar orice mic regres financiar sau pierdere a unui client este trăită ca o prăbușire a identității proprii”.

Această vulnerabilitate nu rămâne fără consecințe: „Persoana devine incapabilă să se relaxeze, își evaluează prietenii sau partenerul prin prisma utilității lor financiare și simte o nevoie compulsivă de a epata, de a arăta că «a reușit». Când identitatea ta este una singură, cea de producător de resurse, ești extrem de vulnerabil”.

Conform spuselor sale, efectele se extind asupra sănătății mintale și a relațiilor apropiate: „Această fragilitate are un impact direct asupra sănătății mintale, generând anxietate cronică, atacuri de panică, epuizare (burnout) și o formă profundă de singurătate.”

Capcana succesului afișat

Pentru mulți oameni, presiunea nu vine doar din comparația cu vecinii sau colegii, ci și din fluxul continuu de imagini de pe rețelele sociale:

„În zilele noastre, rețelele sociale și cultura performanței funcționează ca un amplificator uriaș al acestei presiuni. Trăim o adevărată nebunie digitală, unde suntem expuși nonstop la imagini cosmetizate ale succesului, la vacanțe exclusiviste, haine de brand și vieți aparent lipsite de efort. Social media a distorsionat complet percepția asupra realității, creând iluzia că toată lumea din jur trăiește o viață de lux, iar dacă tu nu o faci, înseamnă că ai eșuat”.

La ora actuală, tot mai mulți oameni ajung să împrumute bani pentru a menține imaginea succesului. „Presiunea de a câștiga tot mai mult și, mai ales, de a afișa acest succes a împins oamenii spre un fenomen îngrijorător: cumpărarea statutului pe datorie. Vedem tot mai des persoane care își fac credite de nevoi personale pentru experiențe scumpe, care merg în vacanțe exotice pe bani împrumutați sau care își cumpără mașini și haine de lux în rate doar pentru a menține o imagine nerealistă în fața celorlalți”, avertizează specialista.

Trei tipuri de oameni care cumpără statut

Prima categorie este formată din persoane care au avut cândva un nivel de trai ridicat și încearcă să îl mențină cu orice preț. „Din frica profundă de a nu fi excluși din grup, de a nu fi judecați sau priviți de sus, ei preferă să se îngroape în datorii decât să își asume vulnerabilitatea de a spune «acum nu îmi permit asta»”, punctează psihoterapeutul.

A doua categorie include oamenii care încearcă să obțină aprecierea celorlalți prin simboluri ale statutului social. „Vor cu tot dinadinsul să impresioneze, să fie văzuți mai sus decât sunt în realitate, sperând că respectul celorlalți le va acoperi golul interior și lipsa cruntă de stimă de sine”, susține Denisa Zdrobiș.

Există și o a treia categorie: „A celor care cred cu tărie că dacă se înconjoară de oameni cu bani și mimează comportamentul lor, cumpărând aceleași experiențe scumpe în rate, vor deveni și ei la fel de prosperi. Este o confuzie dureroasă între decorul vieții și substanța ei.”

Dincolo de bani

Specialiștii spun că antidotul nu este renunțarea la obiectivele financiare, ci construirea unei identități care să nu depindă exclusiv de ele.

„Pentru ca banii să nu devină principalul criteriu după care ne evaluăm pe noi înșine și pe cei dragi, este vital să cultivăm alte surse de identitate și împlinire. Avem nevoie să ne reamintim că suntem ființe multidimensionale”, lămurește psihoterapeutul.

„Împlinirea autentică se hrănește din calitatea legăturilor noastre emoționale, din momentele de conectare caldă în care ne dăm voie să fim vulnerabili și priviți exact așa cum suntem, fără măști sau etichete de preț. Siguranța autentică nu se află în capacitatea de a cumpăra o iluzie a succesului pe datorie, ci în capacitatea de a ne simți în siguranță în propriul corp și în propriile relații, știind că valoarea noastră este intrinsecă și nu va putea fi niciodată măsurată de o notă, de o funcție sau de un cont bancar”, conchide Denisa Zdrobiș.