Cultură

Cinema Europa anunță lansarea programului „Săptămâni Tematice”, o serie de proiecții speciale desfășurate din ianuarie până în mai, dedicate unor universuri cinematografice emblematice și filmelor care funcționează cel mai bine ca experiență colectivă.

Un scriitor francez a scris un roman de 300 de pagini fără litera „e”. Povestea lui Georges Perec nu e despre snobism literar, ci despre ce rămâne când ceva esențial dispare.

Patricia Brad, actriță a Teatrului Național din Cluj-Napoca, transformă experiența de scenă și de pedagogie într-un volum despre felul în care ești cu adevărat acolo, conectat la ce se întâmplă.

Rebeliunea legionară, violența antisemită și intervenția hotărâtă a Armatei au pus capăt Statului Național-Legionar, într-un episod sângeros decis nu doar pe străzile Bucureștiului, ci și sub privirea atentă a Berlinului.

Între pasiune și supraviețuire financiară, munca în cultură se desfășoară adesea fără plase de siguranță. Un studiu recent arată că, deși tot mai mulți lucrători culturali au contracte și venituri ceva mai mari decât în trecut, câștigurile rămân sub media națională, iar stabilitatea este fragilă.

Diana Timari și Eduard Iacovache, doi actori surzi, vorbesc despre drumul lor în teatru, despre limitele impuse de lipsa de accesibilitate și despre nevoia ca artiștii cu astfel de deficiențe să fie văzuți și înțeleși dincolo de etichete.

Mateiu Caragiale și-a căutat toată viața înaintași aristocrați, celebri, dar nu a realizat că adevărata avere era lângă el: tatăl său. Și-a desenat blazoane și embleme aristocrate, dar nu a realizat că opera tatălui său este mai valoroasă decât orice stindard nobiliar.

Gala Internațională de Balet „Balanchine’s Legacy”, care va avea loc pe 11 februarie 2026, la Sala Palatului, anunță prezența-surpriză în distribuția galei a doi prim-balerini de la celebrul Teatru La Scala din Milano, legendarii Virna Toppi și Nicola Del Freo.

Ce se întâmplă într-un tramvai spune mai multe despre societate decât pare la prima vedere. Dincolo de aglomerație și de nervi, transportul public devine un spațiu-cheie pentru a înțelege regulile, fricile și strategiile noastre de conviețuire urbană.

La un an de la furtul Tezaurului Dacic dintr-un muzeu din Țările de Jos, ancheta continuă, dar obiectele lipsesc în continuare. În România, regulile de protejare a patrimoniului au rămas neschimbate, iar cazul expune un sistem învechit, blocat în birocrație și inerție.

România va fi invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028, o oportunitate majoră de promovare a literaturii române și de a oferi vizibilitate scriitorilor autohtoni în fața marilor grupuri editoriale de pe toate continentele.

Brașovul devine capitala dansului latino din România, odată cu cea de-a 17-a ediție a Congresului Național de Salsa. Evenimentul va avea loc între 22 și 26 ianuarie 2026 și reunește școli de dans din întreaga țară, instructori și dansatori pasionați.

În timp ce lumea a comemorat, pe 12 ianuarie 2026, o jumătate de veac de la moartea ei, Agatha Christie nu a fost niciodată mai prezentă. Trenurile rămân, încă, blocate în zăpezi, vapoarele traversează Nilul, iar misterele ei rămân nedeslușite.

În anii ’30, un grup de tineri intelectuali români, printre care Mircea Eliade, Emil Cioran și Nae Ionescu, visa să schimbe lumea prin idei, cultură și dialog, dar mai ales să pună România pe harta internațională a culturii.

„Harta Literară“ transformă lectura într-o formă de explorare urbană. Proiectul reunește locuri din cărți, autori și fragmente care recompun Bucureștiul prin literatură – de la Calea Victoriei la Ferentari, de la Cișmigiu la Berceni.

Actorul și teologul Răzvan Ionescu s-a stins din viață.

Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca respinge informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora spectacolul „Regele Moare”, în regia lui Tompa Gábor, ar fi fost scos din programul Teatrului Național din Budapesta din motive politice sau artistice.

Bucureștiul devine, pe 11 februarie, gazda unui eveniment cultural de anvergură internațională: Gala de Balet „Balanchine’s Legacy”, dedicată în exclusivitate operei legendarului coregraf George Balanchine. Evenimentul va avea loc la Sala Palatului.

Constantin Ciolacu și-a trăit toată viața în pustiul Bărăganului și a văzut cum oamenii smulși din căminul lor de regimul comunist își clădesc cu mâinile goale case din chirpici.

Serialul „Stranger Things“, un tribut adus filmelor din anii ’80, a cucerit întreaga Planetă, devenind un simbol al prieteniei, al vulnerabilității și curajului, cu monștri veniți dintr-o lume paralelă și copii forțați să crească mult prea repede.

Copilăria cu parfum de epocă victoriană, alături de tatăl său fierar și potcovar și de romii cu cai și căruțe i-au influențat viața și mai ales cariera cineastului britanic Steven Knight, după cum mărturisește într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“

În 1968, un grup de studenți de la Arte a confecționat o stea pentru a-și colinda profesorii. Atunci, gestul a fost considerat subversiv de regimul comunist. Peste 50 de ani, obiectul reapare ca simbol al libertății creative.

Crăciunul pe rit vechi n-a însemnat doar colinde și bucate alese pe masă. În istoria lipovenilor sau a ucrainenilor au fost sărbători presărate cu drame, cu urgii ale naturii, dar și cu magie.

La aniversarea sa din 4 ianuarie, poeta rămâne una dintre cele mai vii prezențe ale literaturii române contemporane.

Chris Simion-Mercurian a început să pună cărămidă peste cărămidă și, cu ajutorul a peste 14.000 de oameni, a ridicat de la 0 primul teatru construit de comunitate din istoria României, primul după 80 de ani construit din inițiativă privată.

2025 a adus o cultură efervescentă: festivaluri pline, nume internaționale, orașe-scenă și public record. Sub succes, sistemul a rămas fragil, sub presiune financiară. Anul a fost marcat și de furtul a patru obiecte din Tezaur, dintr-un muzeu din Țările de Jos.

Maestrul Cristian Mandeal a explicat motivul pentru care, la finalul Concertului Symphonic Christmas, și-a anunțat retragerea pe termen nelimitat de la pupitrul orchestrei, vorbind despre o atmosferă instituțională devenită „toxică” și despre contracte semnate „pe bucățele”.

O colecție rară de șase discuri, lansată pentru a marca ce ar fi fost cea de-a 80-a aniversare a pianistului Radu Lupu, a stârnit admirația criticilor muzicali britanici.

Împăratul basmelor n-a existat. A existat doar un copil care a ascultat povești ale poporului român despre zmei și balauri, despre împărați și împărătese, despre balauri și muma pădurii, despre Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana.

Dramaturgul Radu F. Alexandru s-a stins din viață vineri, 26 decembrie, la 82 de ani. Teatrul Național București (TNB), a transmis că scriitorul „lasă în urmă o prodigioasă creaţie dramaturgică şi cinematografică”.

Pentru mulți adulți, Crăciunul rămâne un spațiu al memoriei. Șase artiști povestesc despre copilărie, tradiții, așteptare și obiecte mici păstrate din brad. Amintiri despre mirosuri, gesturi și lucruri fragile care leagă Crăciunul de atunci de cel de acum.

Crăciunul aduce, pe lângă timp de calitate alături de familii, și un pic de timp liber pentru răsfățurile de toate felurile, cum ar fi vizionarea unui film. Prezentăm câteva propuneri demne de luat în seamă pentru a petrece în familie timp de calitate.

Dezrobirea romilor nu a început în momentul în care au fost adoptate legile în Țara Românească și Moldova. Goi, fără să știe carte, obligați să stea mulți ani în locul în care i-a prins dezrobirea, de grumazul lor au fost prinse alte lanțuri, mai grele.

Un scriitor francez a scris un roman de 300 de pagini fără litera „e”. Povestea lui Georges Perec nu e despre snobism literar, ci despre ce rămâne când ceva esențial dispare.

Cinema Europa anunță lansarea programului „Săptămâni Tematice”, o serie de proiecții speciale desfășurate din ianuarie până în mai, dedicate unor universuri cinematografice emblematice și filmelor care funcționează cel mai bine ca experiență colectivă.

Patricia Brad, actriță a Teatrului Național din Cluj-Napoca, transformă experiența de scenă și de pedagogie într-un volum despre felul în care ești cu adevărat acolo, conectat la ce se întâmplă.

Rebeliunea legionară, violența antisemită și intervenția hotărâtă a Armatei au pus capăt Statului Național-Legionar, într-un episod sângeros decis nu doar pe străzile Bucureștiului, ci și sub privirea atentă a Berlinului.