deficit bugetar - ultimele știri
Ziarul, citând date de la Institutul de Cercetări Economice din München, raportează că multe dintre țările UE cu cele mai mari deficite, inclusiv Belgia, Spania și Italia, au în același timp unele dintre cele mai ridicate niveluri de datorii și deficite bugetare din Europa.
Investiţiile publice ar trebui să fie considerabil peste deficitul bugetar, într-o situaţie cât de cât optimă, având în vedere banii europeni de care România dispune, consideră Daniel Dăianu.
fără imagine
Am avut dreptate când spuneam că avem un buget nefuncţional. Încasările au fost supraevaluate, iar cheltuielile subevaluate.
Economia României este amenințată de deficitele excesive, iar singura soluție la îndemâna Guvernului, pe termen scurt, este creșterea taxelor și a impozitelor. Aceasta e concluzia unei echipe de profesori ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj.
fără imagine
Cam asta este explicaţia discuţiilor nesfârşite despre organizarea alegerilor anul acesta. Cererile ambelor partide sunt incompatibile, s-au purtat discuţii nesfârşite care astăzi e posibil să se încheie. Cu despărţire „amiabilă”!
România a încheiat anul 2023 cu un deficit bugetar de 5,68% din Produsul Intern Brut, cu 0,08% mai mic decât în 2022, cuantumul fiind însă mai mare anul trecut față de precedentul.
Deficitul bugetar al Turciei a crescut cu aproape 900% în 2023, un an marcat de alegeri prezidenţiale şi două cutremure devastatoare. Rezultatul a fost salutat de guvernul de la Ankara.
Deficitul bugetar al Rusiei a fost de 1,9% din Produsul Intern Brut în 2023, a anunţat joi Ministerul de Finanţe, o performanţă uşor mai bună decât în 2022, dar sub ținta inițială a Guvernului.
România ar putea încheia anul 2023 cu un deficit bugetar sub 5,7%, a anunţat, luni, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, într-o conferinţă de presă.
fără imagine
Sunt multe şi dificile. După tonul triumfalist la aderarea parţială la spaţiul Schengen sunt convins că nici nu bănuie ce o aşteaptă.
fără imagine
Opiniile experţilor independenți politic spun că bugetul pe 2024 este prost construit. Şi este vorba aici de specialişti de la BNR, de la Consiliul Fiscal, profesori universitari în economie.
fără imagine
Euforie în tabăra guvernamentală. Azi va fi votat bugetul pe 2024 fără probleme, având în vedere majoritatea parlamentară ultrasuficientă.
fără imagine
Pus în transparenţă abia astăzi, deşi mâine ar urma să fie adoptat în şedinţa de guvern, bugetul pe 2024 naşte mari semne de întrebare.
fără imagine
Bugetul pe 2024, momentul adevărului pentru guvernul Ciolacu. Toată șefimea de la Finanţe, de la PSD şi PNL este convocată în acest weekend pentru definitivarea bugetului pe anul viitor.
fără imagine
Nu-l mai înţelege nimeni pe Marcel Ciolacu. Aruncă nişte promisiuni şi cifre în materie de salarii şi alocări bugetare de zici că a descoperit peşterile Ali Baba.
fără imagine
Construcţia bugetului pe 2024 reprezintă momentul adevărului pentru guvernarea PSD-PNL.
fără imagine
Premierul Ciolacu trăieşte într-o realitate paralelă. Ignoră situaţia spitalelor, a DSP-urilor, a unor instituţii esenţiale pentru viaţa românilor
fără imagine
Nimeni nu ar dori să fie în pielea premierului. Toată lumea bugetară îi cere bani, el se jură că are, dar „portofelul” FGR (Fondul de rezervă al guvernului) este aproape gol.
fără imagine
Legea pensiilor a fost evenimentul care a rupt lanțul de iubire PSD-PNL. Legea a fost lansată de ministrul Muncii, PSD-ista Simona Bucura Oprescu.
Premierul Ciolacu se amăgeşte. Legea pensiilor a fost adoptată în guvern, dar decizia finală o ia Parlamentul.
fără imagine
Direcţia a fost dată, ca de obicei, de preşedintele Iohannis, când a declarat că legea cu măsuri fiscale asumată de guvernul Ciolacu nu a fost bine primită de mediul de afaceri.
fără imagine
„România se îndreaptă spre prăpastie”. Este remarca plină de adevăr a premierului Ciolacu la început de mandat.
România nu va avea un deficit bugetar mai mare de 6% a declarat premierul Marcel Ciolacu, după reuniunea liderilor PES de la Bruxelles. În același timp, premierul a transmis și până când va fi transmisă cererea de plată numărul 3 din PNRR.
fără imagine
Este vorba de salariile de la ASF, Autoritatea de Supraveghere Fiscală. Erau secrete, dar Claudiu Năsui de la USR a dat instituţia în judecată şi a câştigat procesul, pe motiv că sunt informaţii de interes public.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a confirmat luni că anul acesta nu se vor mai realiza rectificări bugetare, fapt ce reprezintă nu s-a mai întâmplat de la Revoluție până acum.
fără imagine
Ultima ştire se referă la o OUG care va fi emisă de guvernul României privind îngheţarea cheltuielilor publice neesenţiale în perioada noiembrie-decembrie 2023.
fără imagine
Magistraţii cer de la ministerul Finanţelor nu mai puţin de 16 miliarde lei pentru achitarea unor suplimente la salarii pe ultimii şase ani şi penalizările de întârziere aferente.
fără imagine
Asta a ajuns statul de drept din România. Obiect al trocurilor între instituţiile sale, între politicienii care le conduc. Şi nu e prima dată, aşa se întâmplă mereu.
Acțiunile Guvernelor au ca scop maximizarea bunăstării la nivel de individ și societate. De regulă, guvernele sunt formate din partide, care au și funcția de maximizare de voturi.
Potrivit premierului ucrainean, datorită sprijinului partenerilor internaționali, Ucraina a reușit în prezent să-și stabilizeze situația economică.
fără imagine
Greu de spus, pentru că guvernul nu oferă populaţiei informaţii detaliate pe această temă. Se pot trage concluzii din informaţii disparate, puse cap la cap într-o schemă logică.
fără imagine
Legile importante promovate de guvern, cu asumarea răspunderii sau nu, sunt stopate la CCR pentru că nu respectă Constituţia României.
fără imagine
Au apărut stenograme din ultima şedinţă a Coaliţiei. Ministrul Finanţelor, Marcel Boloș e disperat, nu doarme de trei nopţi.
fără imagine
Apar semnale în presă că nu este posibil ca juriştii lui Ciolacu să nu-l fi informat cu privire la gravele probleme de neconstituţionalitate pe care le are legea mamut pe care şi-a asumat răspunderea guvernul.
Ministrul Transporturilor susține că pentru domeniul pe care-l coordonează fondurile europene sunt esențiale, dat fiind că toate proiectele sunt pe bani de la UE. Prin urmare, dacă Româia nu se încadrează în deficit și fondurile se suspendă apar problemele.
Încurcate sunt evoluţiile deficitului bugetar! Informaţia din titlu este dată de ministrul Boloș, înainte de apariţia execuţiei bugetare la 31 august.
Nu sunt mulţumit de forma finală a legii Ciolacu din multe motive. În primul rând că bugetarii contribuie la astuparea găurii de deficit cu 3 miliarde lei, iar privaţii cu peste 20 de miliarde.
Acesta va fi rezultatul legii privind astuparea găurii bugetare. În loc să reducă masiv numărul de instituţii şi de bugetari, dintre care 30% taie frunze la câini, Ciolacu s-a repezit pe privaţi şi le-a pus impozite şi taxe, deşi se jurase că nu le va creşte.
fără imagine
Premierul Ciolacu ne prezintă concluzia numeroaselor discuţii, analize şi consultări cu instituţii româneşti şi străine.
fără imagine
De câteva luni guvernul Ciolacu este în chinurile facerii, pentru astuparea găurii bugetare. Au fost programate OUG-uri, apoi lege şi OUG, acum doar lege pe care îşi va asuma răspunderea în parlament.
Echipele de experţi ale ministerului de Finanţe şi ai CE sunt în discuţii la Bruxelles, şi nu cad de acord asupra măsurilor pe care guvernul Ciolacu intenţionează să le ia.
Rusia îşi menţine planurile de a reduce deficitul bugetar în următorii ani, în timp ce se asigură că apărarea naţională şi forţele armate, rămân bine finanţate, a declarat ministrul rus al Finanţelor.
fără imagine
Puteţi să vă minunaţi! Printre cei 16.000 de ordonatori de credite ai României se află şi această instituţie. Plătită din banii noştri, ai contribuabilor, prin taxe şi impozite. Bani pe care îi luăm, uneori, de la gura copiilor, sau din medicamentele pensionarilor!
Şmecheria este veche. Tăriceanu a lăsat în urma guvernării sale 2 miliarde de euro arierate. Nu avea bani să le plătească. Le-a plătit guvernul următor, neglijând investiţiile.
Profesorul Silviu Cerna, fost membru în Consiliul de Administrație al BNR și unul dintre cei mai respectați economiști români, a explicat pentru „Adevărul” de ce sunt modificate atât de des taxele în România.
fără imagine
„Junk state” este ultima clasă din ratingul de ţară dat de agenţiile de rating, situaţie în care ţara respectivă nu este recomandată investitorilor.
În încercarea de a convinge Bruxelles-ul cu privire la o încadrare într-un deficit bugetar mai mare decât cel asumat inițial pentru a nu pierde banii din PNRR, Guvernul își va asuma răspunderea pentru măsurile fiscal-bugetare propuse în cadrul discuțiilor cu experții europeni.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană, că aceasta va propune Consiliului o modificare a planului privind descreșterea deficitului la 3%, așa cum este în plan pentru anul viitor.
Ministerul Finanțelor a raportat, marţi, un deficit bugetar de 2,43% din Produsul Intern Brut, după primele șapte luni ale anului, în creștere față de un deficit de 2,34% după primele şase luni.
fără imagine
Marcel Boloș, premierul Ciolacu şi alţi miniştri s-au dus cu căciula în mână la Bruxelles să ceară CE să fie de acord cu un deficit de 5,5% anul acesta în România, fără să ne sancţioneze cu blocarea banilor din PNRR.
Potrivit unui sondaj, realizat de Bloomberg News, deficitul bugetar al Ungariei va depăși ținta stabilită de Guvern în acest an, ca urmare a declinului economic care creează dificultăți în implementarea politicii fiscale.
Am trăit s-o văd şi pe asta! Un premier socialist, Marcel Ciolacu, îşi propune să oprească debandada bugetară creată de trei premieri PNL-isti, zişi de „dreapta”: Orban, Cîțu şi Ciucă.
Ținta de deficit bugetar de 4,4% din PIB la finele anului 2023 nu mai este posibilă, chiar dacă va fi adoptat un pachet de măsuri fiscale în luna august, se arată într-un raport publicat de BNR.
fără imagine
Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, Legea 69/2010, îl obligă pe premierul Ciolacu să publice, până la 31 iulie a fiecărui an, un raport semestrial asupra situaţiei economice şi bugetare a ţării.