Analiză Un oficial european spune că România s-ar putea descurca fără noi taxe: „Nu sunt sigur că vor fi necesare”

Comisia Europeană a adoptat miercuri pachetul de primăvară al semestrului european 2026, document care include o evaluare detaliată a modului în care România și-a îndeplinit obligațiile fiscale în cadrul procedurii de deficit excesiv, precum și o serie de recomandări adresate autorităților de la București. Un oficial al executivului comunitar a declarat pentru „Adevărul” că, în pofida necesității reducerii deficitului bugetar, Guvernul nu este obligat să recurgă la noi majorări de taxe.

Ursula von der Leyen și Ilie Bolojan. FOTO: Facebook

Comisia Europeană a identificat o serie de vulnerabilități sistemice și a formulat recomandări clare pentru perioada 2026-2027. Unul dintre obiectivele principale vizează respectarea de către autoritățile române a plafoanelor privind creșterea cheltuielilor nete, în vederea corectării deficitului excesiv.

Potrivit datelor oficiale publicate de Eurostat, deficitul bugetar al României s-a redus de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, evoluție atribuită măsurilor de consolidare fiscală adoptate în cursul anului trecut. Pentru următorii doi ani, estimările indică o continuare a ajustării, cu un deficit proiectat la 6,2% din PIB în 2026 și 5,8% în 2027. Cu toate acestea, experții Comisiei Europene avertizează că aceste prognoze sunt însoțite de un grad ridicat de incertitudine, pe fondul contextului politic intern și al riscurilor asociate implementării măsurilor fiscale asumate.

Datoria publică a României va ajunge la 63,4% din PIB în 2027

O altă provocare majoră evidențiată în documentul Comisiei Europene este creșterea accelerată a datoriei publice. Aceasta a urcat de la 54,8% din PIB la sfârșitul anului 2024 la 59,3% din PIB la finalul anului 2025, iar estimările indică menținerea trendului ascendent, cu un nivel prognozat de 63,4% din PIB în 2027.

Pentru a limita această evoluție, Comisia solicită măsuri ferme menite să asigure sustenabilitatea finanțelor publice. Printre acestea se numără implementarea integrală a reformelor privind sistemul public de pensii și pensiile speciale, precum și reforma salarizării în sectorul bugetar. În același timp, Bruxelles-ul insistă asupra creșterii gradului de colectare a veniturilor fiscale, cu accent pe reducerea decalajelor semnificative de încasare în cazul TVA și al impozitului pe profit.

În domeniul apărării, un sector aflat sub o atenție sporită după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, Comisia Europeană solicită continuarea eforturilor de consolidare a capacităților militare. România a alocat pentru apărare echivalentul a 1,5% din PIB în 2025, iar estimările Bruxelles-ului indică o creștere a acestui nivel la 1,7% în 2026 și 1,8% în 2027. În contextul unui mediu de securitate tot mai volatil, executivul european subliniază necesitatea întăririi capacităților de apărare, dar insistă totodată asupra utilizării eficiente a resurselor și a adaptării treptate a bugetului public pentru a susține pe termen lung costurile structurale mai ridicate ale acestui sector.

Administrația publică și mediul de afaceri se află, la rândul lor, în centrul observațiilor formulate de Comisia Europeană. Potrivit raportului, capacitatea administrativă și instituțională redusă continuă să afecteze climatul investițional și încrederea investitorilor, inclusiv pe piața de capital, unde predictibilitatea reglementărilor reprezintă un factor esențial. Documentul evidențiază deficiențe persistente în procesul de consultare publică, adesea perceput ca formal, precum și probleme legate de stabilitatea cadrului legislativ. Comisia atrage atenția că utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență afectează predictibilitatea decizională și securitatea juridică. În plus, gradul de digitalizare a serviciilor publice rămâne mult sub media europeană, indicatorul aferent serviciilor destinate întreprinderilor fiind de numai 55%, comparativ cu media UE de 86%. Pentru remedierea acestor probleme, experții europeni recomandă consolidarea transparenței procesului decizional și întărirea guvernanței corporative în companiile de stat.

Sectorul energetic și cel social ocupă, de asemenea, un loc central în recomandările formulate pentru România. În domeniul energiei, Comisia subliniază necesitatea accelerării procesului de decarbonizare a unui sistem care rămâne dependent într-o măsură semnificativă de combustibilii fosili. Pe plan social, România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, cu efecte deosebit de grave în rândul copiilor. În acest context, Bruxelles-ul solicită extinderea măsurilor de protecție socială, îmbunătățirea accesului la serviciile de asistență medicală primară și adoptarea unor politici mai eficiente pentru reducerea abandonului școlar timpuriu și combaterea deficitului de competențe de pe piața muncii.

Oficial al Comisiei Europene: Nivelul impozitării proprietății în România este foarte scăzut

În ceea ce privește presiunea fiscală generală, un subiect de interes major atât pentru investitori, cât și pentru populație, reprezentantul Comisiei Europene a oferit explicații detaliate privind majorările de taxe adoptate în cursul acestui an.

„Este adevărat că a existat o creștere a impozitului pe proprietate, una destul de semnificativă, a impozitării proprietății în acest an. Acest lucru s-a întâmplat deoarece nivelul impozitării proprietății în România este foarte scăzut. Practic, după orice standard, dacă comparăm ceea ce colectează România din taxe pe proprietate ca pondere în PIB, nivelul este extrem de redus, aproximativ o treime din media colectată de celelalte state membre ale Uniunii Europene”, a declarat un oficial al Comisiei Europene pentru „Adevărul”.

În acest context, perspectiva pentru perioada următoare este una care sugerează un grad de predictibilitate fiscală, fără semnale imediate privind noi creșteri de taxe.

„Așadar, a existat o majorare semnificativă. Nu sunt sigur că vor fi necesare noi creșteri de taxe în 2027. Acest lucru este valabil atât pentru impozitarea proprietății, cât și pentru alte taxe. După cum am menționat, în 2025 a fost depus un efort foarte important prin toate aceste măsuri. Nu a fost vorba doar despre impozitarea proprietății; a existat și majorarea impozitului pe dividende, creșterea TVA și, de asemenea, stabilizarea salariilor din sectorul public și a pensiilor. Toate aceste măsuri au contribuit la o schimbare semnificativă a evoluțiilor fiscale”, a precizat expertul de la Bruxelles.

Procesul de consolidare bugetară este prezentat ca unul care necesită disciplină constantă, structurată în trei direcții principale. Prima vizează continuarea unei execuții bugetare riguroase în 2026. A doua se referă la îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat.

„Este vorba pur și simplu despre a ne asigura că taxele care trebuie plătite sunt într-adevăr plătite. Aceasta este, în esență, responsabilitatea administrației fiscale. După cum știți, în PNRR avem o reformă foarte importantă a administrației fiscale, a ANAF, în special pentru reducerea decalajului de TVA și creșterea colectării TVA. Performanța României poate fi îmbunătățită semnificativ în această privință”, a explicat reprezentantul european.

A treia direcție privește nivelul investițiilor publice, într-un context în care finanțarea europeană a avut un rol esențial în ultimii ani, dar urmează o etapă de ajustare odată cu încheierea PNRR.

„A treia prioritate este să ne asigurăm că investițiile publice rămân la un nivel suficient de ridicat, dar poate nu la fel de ridicat ca în ultimii ani. Am văzut un sprijin considerabil din partea fondurilor europene, în special prin PNRR, pentru investițiile publice. Iar pe măsură ce PNRR se va încheia în 2027, va fi important să existe o reducere treptată, dar semnificativă, a investițiilor publice, pentru a ne asigura că finanțele publice rămân pe traiectoria recomandată de Consiliu. Este încă puțin prea devreme pentru a spune dacă vor fi necesare noi majorări de taxe. Opinia mea este că, dacă cele trei priorități pe care le-am menționat vor fi urmate, atunci este posibil să nu fie nevoie de acest lucru”, a punctat demnitarul.

În ceea ce privește evoluția deficitului și mecanismul de supraveghere europeană, oficialul a subliniat că datele din prima parte a din 2026 sunt încurajatoare, dar nu pot fi extrapolate liniar până la finele anului.

„Totuși, aș dori să atrag atenția asupra faptului că evoluția deficitului nu este liniară pe parcursul anului. În mod tradițional, lunile în care deficitul crește cel mai mult sunt ultimele trei luni ale anului. Prin urmare, nu putem lua pur și simplu datele din primele patru luni și să le extrapolăm liniar pentru întregul an. Acest lucru nu ar fi corect. Există o anumită sezonalitate în aceste date lunare”, a avertizat acesta.