Interviu Nicușor Dan, interviu pentru presa germană: „În România, oamenii simt pe multe planuri o profundă nedreptate”
0Președintele Nicușor Dan a acordat un interviu cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), în care a vorbit despre lupta împotriva corupției, relația sa cu Donald Trump și despre anularea alegerilor de anul trecut.

Într-un articol publicat sub titlul „În România oamenii resimt nedreptăți la multe niveluri”, cotidianul german notează că șeful statului român a acordat un interviu cu ocazia vizitei sale la Berlin.
Relațiile româno-americane
Domnule Președinte, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din România, oponenții dumneavoastră naționaliști și eurosceptici au fost susținuți deschis de persoane precum J.D. Vance, Steve Bannon sau Elon Musk. După victoria dumneavoastră, Donald Trump v-a sunat însă imediat și v-a felicitat. El nu a sprijinit acuzațiile contracandidatului dumneavoastră învins, privind presupusa fraudare a alegerilor. Cum ați descrie relațiile româno-americane în prezent?
Au existat câteva luări de poziție din partea unor americani legate de anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie trecut, dar acestea nu au reflectat poziția oficială a Casei Albe, ci doar opiniile unor persoane. Ulterior, câțiva candidați populiști din România au pretins că beneficiază de sprijinul guvernului american, ceea ce nu era adevărat. S-au deplasat în SUA, aveau contracte cu firme de lobby și au reușit să participe la câteva interviuri în podcasturi. Atât. Avem un parteneriat strategic și o bună cooperare militară cu SUA. Este important ca acest lucru să rămână neschimbat.
La Constanța, pe malul Mării Negre, se construiește una dintre cele mai mari baze NATO din Europa. Au influențat îndoielile larg răspândite privind loialitatea SUA față de Alianță planurile pentru această bază?
La ultima reuniune de la Haga, statele membre NATO au decis să-și mărească cheltuielile de apărare. Cred că asta face ca o retragere americană din NATO să fie mai puțin probabilă. Investițiile noastre în baza Mihail Kogălniceanu vor continua conform planului, pentru ca aceasta să poată găzdui trupe din SUA și din alți aliați și parteneri.
Unirea Republicii Moldova cu România
Statele NATO intenționează să crească treptat cheltuielile pentru apărare până la 5%, dintre care 1,5% să fie direcționate spre infrastructura relevantă. Înseamnă asta și investiții ale României în infrastructura spre Republica Moldova, puternic amenințată de Rusia?
Suntem foarte interesați de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Acolo, aproximativ un milion de oameni dețin și cetățenia română. Îi vom sprijini pe mai multe planuri. Există deja legături între rețelele noastre de gaze și electricitate și sunt planificate și alte proiecte de infrastructură pentru viitor.
Nu sunteți considerat populist, dar chiar dumneavoastră ați declarat că, în anumite condiții, ați susține unirea Republicii Moldova cu România. Având în vedere că în Moldova nu există o majoritate pentru acest lucru – care este rostul unor astfel de declarații?
În 1918 a avut loc o unire între România și Moldova, iar în 2018 Parlamentul României a adoptat o rezoluție la centenarul acestui eveniment. Aceasta afirmă: dacă Republica Moldova este pregătită pentru unire, atunci și România va fi pregătită. În Republica Moldova, aproximativ 35% dintre cetățeni susțin unirea. Atâta timp cât o parte semnificativă a populației din țara vecină sprijină actuala formă de stat, România nu va întreprinde nimic. Personal, îmi doresc unirea cu Moldova, dar respect în totalitate voința oamenilor din republica vecină.
Problema deficitului bugetar
Prioritatea principală pentru dumneavoastră și guvernul dumneavoastră este reducerea deficitului bugetar, care, la 9,4%, este de departe cel mai mare din UE. În același timp, vreți să creșteți cheltuielile militare și să țineți în frâu populismul pro-rus și anti-european. Fiind matematician: ați găsit formula pentru „cvadratura cercului”?
Am o înțelegere foarte geometrică a lucrurilor. Problema populismului nu este, sau este doar într-o foarte mică măsură, una ideologică. Este vorba în principal despre încrederea în autorități. Aceasta ține de condițiile economice ale oamenilor și de percepția dacă societatea în care trăiesc este justă. În România, oamenii simt pe multe planuri o profundă nedreptate. Văd corupție, atât mică, cât și mare. Văd că oameni care fac aceeași muncă sunt plătiți diferit. Dar putem face ceva în această privință. Performanța economică a României s-a dublat în ultimii zece ani. Avem fonduri europene, și suntem aproape de a deveni membri ai OCDE în 2026. Sunt, așadar, foarte optimist în privința potențialului economic al României. Cred, de asemenea, că vom obține rezultate în lupta împotriva corupției pe termen mediu, astfel încât să reconstruim încrederea în autorități și să corectăm nedreptățile trecutului. Când am devenit primar al Bucureștiului în 2020, doar 30% dintre bucureșteni aveau încredere în autoritățile locale. După patru ani, acest procent era de 60%. Asta a lăsat puțin spațiu populiștilor. Când am fost reales anul trecut, au candidat împotriva mea și populiști. Au obținut însă doar zece procente din voturi.
Predecesorul dumneavoastră în funcția de președinte, Klaus Iohannis, este acuzat de risipirea banilor publici, de exemplu pentru zboruri de lux în avioane mari în jurul lumii, cu escale neexplicate. Va exista o anchetă privind comportamentul financiar al fostului președinte?
Acest lucru a fost deja investigat de președintele interimar de atunci, actualul prim-ministru Ilija Bolojan. S-a constatat că prețul unor zboruri a fost mult prea mare în raport cu situația economică a României. Tocmai am anunțat că vom reduce bugetul Administrației Prezidențiale cu 20%. Și, apropo, eu câștig acum mai puțin. Ca primar al Bucureștiului, câștigam cu toate sporurile 21.000 de lei (aproximativ 4.100 de euro) pe lună. Acum câștig 15.500 de lei (circa 3.000 de euro).
Pensiile speciale
România a fost mult timp un „magazin de autoservire” pentru elitele politice și administrative, care și-au acordat indemnizații exorbitante, pensii speciale și funcții călduțe. Se poate inversa această stare de lucruri prin mijloace legale, de exemplu în cazul pensiilor?
O întrebare foarte dificilă. Să luăm cazul judecătorilor. În anii 1990, s-a adoptat o lege care permitea judecătorilor să iasă la pensie după doar 25 de ani de serviciu. De ce? Pentru că aveam mulți judecători din perioada comunistă, de care trebuia să scăpăm. Această lege ar fi trebuit modificată ulterior, dar asta nu s-a întâmplat niciodată. Judecătorii primesc la noi pensii mai mari decât ultimul lor salariu. Există, așadar, un stimulent economic pentru a ieși cât mai devreme la pensie. Ceea ce a fost bun în anii ’90 pentru a scăpa de judecătorii comuniști duce azi la plecarea prematură și a judecătorilor buni. Guvernul trebuie să schimbe asta. Este absurd ca oamenii să primească pensii mai mari decât salariile.
Cât de realiste sunt astfel de reforme, având în vedere că Partidul Social Democrat, care a reprezentat mai mult decât orice altă forță politică din România o formă de guvernare cleptocratică în ultimii 30 de ani, face parte din guvern?
Ce pot spune după două luni este că social-democrații au fost până acum extrem de corecți. Desigur, există persoane individuale care spun lucruri public, dar partidul, în negocierile de coaliție și în guvern, s-a comportat foarte corect. Asta e important, pentru că trebuie să depășim perioada marilor deficite și să recâștigăm încrederea piețelor. Pentru asta avem nevoie de un guvern stabil. Avem un acord de coaliție echilibrat între cele patru partide și sunt optimist că toți partenerii vor rămâne în coaliție.
Anularea alegerilor
Una dintre problemele cronice ale României este lipsa controlului politic asupra serviciilor secrete. Poate actualul guvern să limiteze în sfârșit influența acestora?
Potrivit Constituției României, președintele propune șefii serviciilor de informații interne și externe. Intenționez să nominalizez două persoane care nu provin nici din servicii, nici din politică. Sper ca lucrurile să se îmbunătățească în timp. Este vorba despre problema interferenței serviciilor în viața politică.
A existat și o interferență a serviciilor în alegerile prezidențiale anulate din 2024?
Nu s-au implicat suficient!