Educația „salvează” deficitul bugetar!

Într-o societate marcată de inegalități sociale și provocări economice, educația rămâne fundamentul dezvoltării durabile și al coeziunii sociale. Bursele, ca instrumente de sprijin financiar și de recunoaștere a meritelor, joacă un rol esențial în reducerea decalajelor și în promovarea accesului echitabil la învățământ.

FOTO Inquam Photos/Octav Ganea

În contexte de criză economică, tentația de a reduce fondurile alocate educației, inclusiv burselor, poate părea o soluție de moment. Totuși, astfel de măsuri riscă să compromită viitorul generațiilor și să accentueze vulnerabilitățile celor mai defavorizați.

Bursele: un sprijin esențial pentru echitate în educație

Bursele – de merit, sociale sau tehnologice – sunt mai mult decât un stimulent financiar; ele reprezintă o punte către oportunități pentru tinerii care, fără acest ajutor, ar putea abandona școala. În România, unde inegalitățile socioeconomice influențează puternic parcursul educațional, bursele au un impact semnificativ. De exemplu, bursa socială acoperă necesități de bază, precum mâncarea sau materialele școlare, pentru elevii din familii cu venituri reduse. Bursele tehnologice încurajează formarea profesională, esențială pentru piața muncii, iar cele pentru nevoi speciale asigură incluziunea elevilor cu dizabilități.

Aceste forme de sprijin sunt cruciale pentru reducerea abandonului școlar, care afectează disproporționat categoriile vulnerabile. Datele arată că elevii din mediul rural și din familii sărace sunt cei mai expuși riscului de a părăsi școala, din cauza costurilor asociate educației. O bursă poate face diferența, permițând unui elev să-și continue studiile sau unui student să-și plătească cazarea. Prin susținerea acestor tineri, bursele contribuie la crearea unei societăți mai echitabile, în care succesul nu este dictat de venitul familiei.

Bursele sociale și tehnologice sunt piloni esențiali ai sistemului educațional, adresând direct nevoilor categoriilor vulnerabile și cerințelor pieței muncii. Bursele sociale, care în anul școlar 2024-2025 sprijină peste 400.000 de elevi, sunt vitale pentru elevii din familii cu venituri reduse, în special din mediul rural. Acestea acoperă costuri esențiale și fără acest sprijin, mulți elevi ar renunța la studii, perpetuând ciclul sărăciei.

Bursele profesionale, acordate elevilor din învățământul profesional și dual, au devenit un motor al formării profesionale. În 2024-2025, peste 90.000 de elevi beneficiază de aceste burse. Acest sprijin nu doar că motivează tinerii să învețe o meserie, ci le oferă și stabilitate financiară în timpul studiilor. Învățământul dual, susținut de aceste burse, a cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani. Industrii precum industria auto, IT-ul și construcțiile au raportat o îmbunătățire a recrutării datorită absolvenților din aceste programe.

Protejarea categoriilor vulnerabile: o prioritate morală și strategică

Într-un sistem educațional marcat de inegalități structurale, sprijinul pentru categoriile vulnerabile nu este doar o chestiune de justiție socială, ci și o investiție strategică. Studiile arată că inegalitățile din educație sunt perpetuate de diferențele de resurse ale familiilor, iar școlile, în loc să le diminueze, uneori le amplifică. Bursele sunt un antidot parțial la aceste inegalități, oferind sprijin financiar și motivațional celor care pornesc cu un dezavantaj.

Tăierea fondurilor pentru burse, așa cum se discută în spațiul public, ar lovi cel mai dur în elevii și studenții din medii defavorizate. De exemplu, o reducere de 40% a fondului de burse ar putea forța mulți tineri să renunțe la studii din cauza costurilor de trai, care au crescut semnificativ. Aceasta ar agrava abandonul școlar și universitar, cu consecințe pe termen lung: o forță de muncă mai puțin calificată, costuri sociale mai mari și o accentuare a inegalităților. Protejarea burselor pentru categoriile vulnerabile nu este opțională – este o responsabilitate care trebuie asumată pentru a asigura un viitor mai stabil și mai incluziv.

Dialog și consultare: calea spre decizii responsabile

Orice măsură care afectează educația, inclusiv ajustările la fondurile de burse, trebuie să fie precedată de un dialog transparent cu toți cei implicați: elevi, studenți, profesori și părinți. Măsurile în educație nu trebuie luate fără consultare și analize serioase. Protestele recente ale studenților, care au cerut protejarea burselor, sunt un semnal clar că tinerii nu vor accepta decizii luate fără consultarea lor. Lipsa dialogului riscă să erodeze încrederea în instituții și să ducă la măsuri care nu reflectă nevoile reale ale beneficiarilor.

Consultarea publică nu este doar un exercițiu formal, ci o modalitate de a construi politici educaționale coerente și echitabile. De exemplu, o analiză a nevoilor elevilor din medii defavorizate ar putea arăta că o redistribuire a burselor ar putea avea efecte pozitive pe termen lung pentru economie și societate. Dialogul cu profesorii ar putea evidenția modalități de a recompensa progresul, nu doar excelența academică, pentru a motiva mai mulți elevi. Implicarea societății civile și a experților în educație ar putea aduce soluții inovatoare pentru finanțarea educației fără a afecta categoriile vulnerabile.

Educația, un pilon al economiei, nu o povară

Crizele economice pun presiune pe bugetele publice, dar educația nu ar trebui să fie prima sacrificată. Investiția în educație are un impact direct asupra economiei. O populație educată înseamnă o forță de muncă calificată, capabilă să inoveze și să contribuie la dezvoltarea țării. Potrivit economistului Eric Hanushek, o creștere a calității educației poate duce la o majorare semnificativă a PIB-ului pe termen lung. În schimb, tăierile din educație reduc accesul la formare profesională și agravează lipsa de personal calificat, o problemă cu care România se confruntă deja.

Învățământul profesional și dual, de exemplu, este o soluție pentru a răspunde cererii de pe piața muncii. Bursele tehnologice pentru elevii din aceste programe nu doar că îi motivează să învețe o meserie, ci contribuie și la reducerea decalajelor economice. Dacă eliminăm acest sprijin, riscăm să descurajăm tinerii care vor să muncească onest și să își construiască un viitor stabil. În loc să tăiem de aici, ar trebui să investim mai mult în astfel de programe, care conectează educația direct cu economia.

De unde să facem economii?

Dacă educația este o prioritate, economiile ar trebui făcute în alte sectoare. Reducerea cheltuielilor administrative ale statului sau regândirea finanțării unor servicii publice pot asigura fonduri fără a afecta domenii esențiale. De asemenea, o colectare mai eficientă a taxelor ar putea aduce resurse suplimentare pentru educație. Aceste măsuri, însă, trebuie discutate în cadrul unui dialog deschis, care să includă experți, cetățeni și reprezentanți ai sistemului educațional.

Un viitor mai bun începe cu educația

Educația nu este un lux, ci o necesitate. Bursele, fie ele de merit, sociale sau tehnologice, sunt un instrument care face educația mai accesibilă și mai echitabilă, în special pentru categoriile vulnerabile. În loc să le reducem numărul, ar trebui să găsim modalități de a le extinde către toți cei care au nevoie, astfel încât fiecare copil să aibă șansa de a-și atinge potențialul. Crizele vin și trec, dar efectele deciziilor pe care le luăm astăzi se vor resimți timp de decenii. Prin dialog, transparență și decizii responsabile, putem construi un sistem educațional care să stimuleze progresul.