Analiză Avertismentul unui economist după ce FMI a recomandat creșteri de taxe și impozite: „Vor exista consecințe în plan economic și democratic”
0Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat vineri o serie de recomandări pentru reducerea deficitului bugetar al României. Măsurile propun creșteri de taxe și de impozite. Analistul Bogdan Glăvan avertizează că nu aceasta este soluția pentru situația din prezent.
Potrivit cadrului fiscal, deficitul fiscal ar avea o scădere treptată până la 3% sau mai puțin în 2031, arată Fondul Monetar Internațional (FMI) în cazul recomandărilor înaintate pentru România. Planul fiscal agreat cu Comisia Europeană prevede că România va ajunge la 3% în 2030. În 2024, deficitul s-a ridicat însă la 9,3%, adică mai sus decât preconiza planul cu aproape un procent.
Ministerul Finanțelor explica în aprilie că „deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale „cash” a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei".
"Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, arata instituția.
Acum, statul român își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025.
Ce propune FMI
Măsurile propuse de FMI aduc schimbări majore, de la creșterea TVA la trecerea la sistemul progresiv de impozitare sau chiar schimmbarea modului în care sunt impozitate proprietățile și microîntreprinderile.
Unul dintre punctele cele mai sensibile este renunțarea la cota unică de impozitare, subiect care a făcut obiectul mai multor contradicții în ultimii ani între social-democrați și liberali, care susțin menținerea cotei unice. În planul prevăzut s-ar trece de la la cota unică de impozitare de 10% la un sistem progresiv, cu două cote, de 15% și de 25%. În acest caz ar putea exista o compensare prin reducerea sau chiar eliminarea contribuției la asigurările de sănătate. Instituția mai sugerează și ca fie contribuțiile la pensii să nu mai fie deductibile, fie pensiile să fie impozitate.
FMI recomandă și majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 20% în 2025 și la 21% în anii următori, precum și o eliminare treptată a cotelor reduse pentru anumite produse și servicii și o creștere a accizelor alcool tutun sau combustibili fosili. Excepție fac produsele de bază.
În cazul impozitării proprietăților, FMI propune unificarea impozitul pe clădiri și terenuri și reducerea scutirilor, cu excepția cazurilor sociale. De asemenea, pentru microîntreprinderi, Fondul recomandǎ reducerea drastică a pragului cifrei de afaceri de la 500.000 de euro la 88.500 de euro.
De ce propunerile nu sunt recomandate de economiștii români
Economistul Bogdan Glăvan atrage atenția că recomandările făcute de FMI nu sunt noi și, mai ales, nu sunt aplicabile pe situația actuală a României.
„Raportul se referă exclusiv la impozite. Adică nu se referă la alte aspecte ale economiei româniei, la cheltuielile publice. Se referă exclusiv la așezarea taxelor. Ori ăsta este un minus din start, un minus de principiu al acestui raport. Pentru că nu poți să separi analiza asta în multe bucăți sau să te concentrezi doar pe taxe, fără să iei în considerare contextul României. (…) Nu poți discuta de taxe în izolare față de celelalte aspecte ale societății, economiei și guvernării. Asta o chestiune. Doi la mână, referindu-se strict la taxe, opinia FMI este bine cunoscută de mai mulți ani de zile. (…) FMI are aceeași abordare în toate țările din lume, indiferent de situația lor. Și anume, este un susținător al impozitării progresive. Și e foarte important de spus că FMI nu o vede ca pe o soluție la problema actuală, ci ca o chestiune de principiu a fiscalității”, explică Bogdan Glăvan pentru „Adevărul”.
Potrivit analistului economic, raportul FMI se concentrează mai degrabă pe combaterea inegalității într-un mod general, însă ignoră problemele aplicate ale României și efectele creșterii taxelor: „Nu se discută de ce este nivelul mic al veniturilor fiscale în România. (…) Nu e o soluție la problema noastră. La soluție putem merge doar când înțelegem cauzele. Din punctul meu vedere, ca răspuns la această întrebare, cauzele în încasărilor bugetare mici în România sunt dispariția bazei de impozitare. Pe de o parte faptul că nu mai sunt cetățeni care să plătească taxe. Au plecat foarte mulți din țară. Acest lucru este evident în toate comparațiile internaționale. România este la coada clasamentului mondial al personelor angajate raportat la populație. Avem un număr foarte mic în România raportat la populație. Avem un număr mic de persoane care întreprind ceva, că sunt liberi profesioniști, că sunt antreprenori, că sunt salriați, raportat la populație. Și atunci, normal că s-au strâns puțin bani, pentru că nu există cetățeni care să plătească taxe”.
„Un alt motiv este economia subterană, care este importantă în România. E mai importantă decât în alte țări, decât în țările dezvoltate. Asta este clar. Iar noi știm cu toții acest lucru. Și aici are două componente. Are mica evaziune și marea evaziune. Evaziune măruntă, pe sume mici, și evaziunea pe sume mari. Și cele două sunt legate de corupția ridicată din România, un lucru bine-cunoscut, și de neîncrederea oamenilor în stat. (…) Cum încurajezi românii să nu mai facă evaziune? Cum încurajezi românii să se întoarcă în țară, să se angajeze oficial și nu la negru? Mărind taxele? E absurd”, mai explică Bogdan Glăvan.
„Nu poț să formulezi politici fără să ții cont de preferințele societății”- Bogdan Glăvan, profesor de economie
Urmărirea raportului ar produce efectul scontat doar pe o perioadă scurtă de timp, astfel că nu ar rezolva problemele de fond ale României și nici nu ar duce la îndeplinirea planului agreat cu Comisia Europeană, acela de a ajunge la un deficit de 3% până în 2030: „Acest raport al FMI, dacă este urmat nu vom rezolva cauzele de fond ale dificultăților statului. Sigur că orice creștere de impozit aduce niște bani la buget. (…) O perioadă, o lună, o săptămână, șase luni, o să strângem niște bani”.
Economistul mai subliniază că un astfel de scenariu ar produce consecințe pe mai multe planuri. „Vor exista consecințe în plan economic și în plan democratic. Ale bruscării oricărei politici fiscale și economice în România. Pentru că politicele fiscale și economice trebuie să aibă un suport democratic. Și ele n-au în acest moment. Adică ce se pregătești acum nu are suport democratic. Că n-a votat nimeni să fie un impozitare progresivă sau să fie neprogresivă. Comisiunea Europeană a venit și a spus faceți reforma pensiilor speciale, faceți reforma aia. Astea veneau în întâmpinarea dorinței populare. Se pupau cu dorința populară. (…) Nu poț să formulezi politici care să fie aplicate fără să ții cont de preferințele societății”, mai arată Bogdan Glăvan.
Se încarcă comentariile...
