Articole scrise de Mădălina Firănescu

Nobilă în esența ei, deși atribuită greșit lui Ghandi, fraza privind felul în care nivelul de civilizație al unui popor este trădat de tratamentul pe care acesta îl aplică animalelor s-ar putea extinde lejer și la alte ființe vulnerabile.

Vestea că, într-o Europă a (teoretic) democrației și prosperității, peste 8% din populație nu și-a permis anul trecut să mănânce carne, pește sau echivalentul vegetarian o dată la două zile, adică să se hrănească decent, a trecut aproape neobservată.

fără imagine Românii sunt… și aici fiecare are câte un epitet favorit, cel mai des întâlnite fiind autostereotipurile măgulitoare, de genul „primitori”, „cumsecade”, „isteți”.

fără imagine Copiii pierduți ai României, așa s-ar putea intitula un film documentar despre zecile de mii de elevi care n-au mai ajuns să-și finalizeze gimnaziul sau liceul ori care, în școală fiind, stau cu gândul la plecarea din țară.

fără imagine Leșinul ultrasimțitoarelor dame din înalta societate ori cu aspirații într-acolo se trata, în alte vremuri, cu săruri ținute la nas.

Folosită multă vreme cu sens peiorativ în spațiul românesc, expresia „la mâna a doua” a căpătat în ultimii ani și valențe pozitive, în contextul orientării multor concetățeni spre achiziții mai convenabile ca preț ori mai sustenabile.

Un mic și inofensiv cuvânt, trei litere acolo, stârnește adevărate furtuni când este adus în atenția publică sub formă de deziderat: gen.

fără imagine Un atlet nu poate alerga cu bani în buzunar, ci cu speranță în inimă și visuri în minte, spunea cândva idealistul campion Emil Zátopek.

O mână de francezi dintr-o localitate nordică pe cale să fie înghițită de mare, Grande-Synthe, jubilează fiindcă instanța administrativă supremă din țara lor, Consiliul de stat, tocmai a somat pentru a treia oară guvernul să ia mai repede măsuri

fără imagine Țară a dezechilibrelor de tot felul, de la cele demografice la cele de dezvoltare sau școlarizare, România nu reușește să puncteze coerent la capitolul echitate, în ciuda multor documente programatice care-și fixează acest obiectiv.

Hemoragia de creiere și brațe de muncă pe care România o cunoaște de ani buni intră într-o fază periculoasă.

fără imagine S-au dus vremurile în care glasuri de prichindei răsunau în căminele celor mai mulți români! „O droaie de copii există în orice casă, «câți dă Dumnezeu», iar familiile în care Dumnezeu dă numai un copil sau doi sunt mai degrabă rare”.

O urcare de patru poziții în clasamentul celor mai fericite țări din lume, până pe locul 24, față de raportul precedent este o surpriză pentru România, dacă ne gândim la ce vedem zilnic și la felul cum este reflectată în spațiul mediatic starea de spirit a concetățenilor noștri.

Fugită dintr-o Moscovă care-i devenise cămin și care îi oferise și șansa consacrării literare, scriitoarea armeană Narine Abgarian, inclusă în 2020 de The Guardian în lista celor mai buni șase autori contemporani europeni, mărturisea că a fost șocată de invadarea Ucrainei.

Într-o mare de râsete anterioare, palma aplicată brusc de Manuel pe obrazul Camillei amuțește sala. Suntem la o comedie romantică de succes, „Fă-mi loc!”, însă gestul brutal pare nelalocul lui.

Viața de... blocatar, străină unora dintre cei care ar vrea s-o reglementeze, a ajuns în atenția parlamentarilor, săptămâna trecută, nu doar în contextul discuțiilor despre cutremure, evaluări și consolidări de clădiri.

Judecând după programul relaxat de lucru al unor instituții chiar de prim-plan, ca și după entuziasmul cu care curg din cercuri decizionale propuneri de libere, punți și alte prilejuri ocazionale de odihnă, ai zice că nu munca, ci relașul are nevoie de stimulare în spațiul autohton.

fără imagine Dacă l-ați văzut pe președintele țării, la prima oră, printre piețari sau fermieri, înseamnă că fie sunteți români și ați visat absurd, fie sunteți francezi.

Între multele feluri de educație pe care școala este chemată să le asigure elevilor nu-și află locul fix cea de care societatea, dar și individul, indiferent de vârstă, ar avea nevoie stringentă.

Îndemnul din titlu îi aparține lui Gustave Flaubert și i-a fost adresat într-o scrisoare Mariei-Sophie Leroyer de Chantepie, statornica sa parteneră de corespondență timp de 19 ani, în iunie 1857.

fără imagine Din timp în timp, subiectul uniformei școlare obligatorii își face loc în dezbaterea publică, mai frecvent pe filieră parlamentară, dar nu exclusiv.

O țară în care violența e prezentă zilnic în prim-plan și se manifestă de pe băncile școlii și până-n Parlament nu se poate minuna că niște venetici apologeți ai masculinității de cavernă au atâta priză la publicul tânăr.

Văduvită de o bună parte din forța sa vitală – acei oameni în floarea vârstei, plecați să-și câștige pâinea ori să-și croiască alt destin prin străinătate – România trăiește drama depopulării unor regiuni.

fără imagine Valul de propuneri de zile libere revărsat dinspre Parlament asupra românilor s-ar putea îmbogăți în curând cu încă una, 9 mai.

fără imagine „Noi analizăm lumea, iar Animalele o simt, înțelegi?", spune Janina Duszejko, excentrica protagonistă (unii ar zice chiar țicnită) a romanului „Poartă-ți plugul peste oasele morților”

Rememorarea anuală a dramaticelor evenimente din decembrie 1989, încă nelămurite pe deplin, lasă adesea în umbră contextul în care s-a declanșat revolta populară, care a dus la dărâmarea regimului comunist.

fără imagine Proiectul de lege care simplifică și completează condițiile de intrare în breasla detectivilor particulari tocmai se află în dezbatere publică.

Dacă ar mai fi trăit, Simone de Beauvoir, autoarea îndrăzneței reflecții „Nu te naști femeie, ci devii”, ar fi fost mândră de suratele ei din Iran

Prudență, rezervă, politețe rece, tensiune mocnită, cam aceștia au fost termenii în care s-a comentat în avans întâlnirea capitală de ieri, dintre președinții Joe Biden și Xi Jinping, în marja summit-ului G20 din Indonezia. Unii analiști s-au încumetat să anticipeze un dialog strict informativ și lă

Sărbătorile de iarnă ar putea dura în România din 23 decembrie până după Sf. Ion, dacă generoasele intenții ale unor aleși ai țării se vor concretiza și suplimenta.

fără imagine Amintirea nefericirii trăite în școală (70% dintre elevi aveau astfel de sentimente în 2016, potrivit ministrului de la acea vreme, care vorbea chiar de traume și militărie) îi face pe români să fugă din răsputeri de învățătură, după ce încheie cursurile gimnaziale, liceale ori universitare.

Nici că se putea moment mai nefavorabil decât cel de față, pentru punerea în dezbatere a Strategiei naționale pentru sport!

fără imagine Prilej de ironii pe scară largă când a fost pusă în dezbatere de minister, în luna aprilie, strategia naţională „Părinţi educaţi, copii fericiţi”, care prevede, între altele, instruirea părinților despre ce înseamnă să crești sănătos un copil pare că devine tot mai mult o necesitate.