La bloc

Viața de... blocatar, străină unora dintre cei care ar vrea s-o reglementeze, a ajuns în atenția parlamentarilor, săptămâna trecută, nu doar în contextul discuțiilor despre cutremure, evaluări și consolidări de clădiri.

FOTO Shutterstock

Nu mai puțin de șase proiecte de lege au dat buzna pe ordinea de zi a Comisiei pentru administrație din Camera Deputaților, unele rătăcite din 2019, altele – un pic mai proaspete, de prin 2021, dar toate menite (teoretic) să facă traiul „la comun” mai liniștit și mai civilizat.

Din cele șase acte normative, unul singur a fost adoptat prin vot de Senat și a și primit aviz favorabil de la Guvern, mai exact cel care prevede că, până la împlinirea vârstei de 3 ani, copiii sunt exceptați de la plata cheltuielilor repartizate după numărul de persoane. Argumentul inițiatorului a fost că a mai existat o lege în același sens, dar a fost în vigoare doar o scurtă perioadă, și că nu e normal ca un prichindel să fie trecut la plata întreținerii, câtă vreme nu folosește liftul sau lumina de pe scară decât în prezența unui adult. Iar pledoaria a convins, după cum se vede.

Tot un singur proiect a fost respins la vot în Senat, primind și un refuz din partea Guvernului. E vorba de propunerea ca pentru întreținerea ascensorului să nu se mai plătească în funcție de suprafața apartamentului deținut, ci în funcție de numărul de persoane dintr-un apartament (la fel ca la plata pentru utilizarea ascensorului). Autorul demersului legislativ și-a susținut ideea astfel: în baza actualei formule de calcul, un proprietar singur care stă la 3 camere – de pildă o persoană vârstnică, rămase văduvă și cu copiii plecați la casele lor – plătește mai mult pentru lift, deși îl folosește mai rar decât o familie cu doi copii dintr-un apartament vecin, cu 2 camere, care plătește mai puțin. În replică, Guvernul a precizat că niciun proprietar din condominiu nu se poate sustrage de la plata cheltuielilor comune (aici intrând și întreținerea ascensorului). Altminteri, un locatar de la parter ar putea refuza să contribuie la cheltuielile de reabilitare a terasei, nefiind afectat direct de degradarea ei. Iar utilizarea liftului e altceva decât întreținerea lui, prima fiind într-adevăr legată de numărul de persoane, pe când cealaltă – de cota-parte indiviză din proprietatea comună. Prin urmare, indiferent cât de rar urcă un locatar în ascensor, el va rămâne coproprietar asupra acestuia, în cotă-parte indiviză calculată în raport cu suprafața utilă a apartamentului său.

Cât despre celelalte inițiative legislative privitoare la viața la bloc, toate au trecut de Senat prin procedura depășirii termenului de adoptare, lovindu-se și ele pe rând de opoziția Guvernului. Ba chiar unul dintre proiecte a fost de două ori respins, sub semnătura a doi premieri diferiți: Orban și Cîțu. Lunga listă de reproșuri venite dinspre Palatul Victoria a inclus: abrogarea procedurii de atestare a administratorului; eliminarea controlului asupra administratorului și a cenzorului din partea administrației publice locale; eliminarea interdicției ca administratorul să utilizeze în vreun fel fondurile asociației fără hotărârea scrisă a adunării generale sau fără decizia comitetului executiv, după caz (ceea ce ar presupune că administratorul poate folosi banii discreționar); limitarea informării proprietarilor despre calculul contribuției la cheltuielile asociației; posibilitatea ca hotărârile adunării generale să nu se mai semneze de către toți membrii participanți, ci doar de cel puțin 2 plus comitetul executiv, ulterior (sic!) adunării.

Însă de departe cele mai controversate idei din actul normativ îi vizează direct pe locatari. Astfel, proprietarii ar urma să fie obligați să transmită o copie după actul de proprietate președintelui asociației, dar și să-l anunțe pe acesta despre orice schimbare intervenită în structura și numărul membrilor familiei (deces, căsătorii, nașteri, persoane luate în spațiu), ca și despre locatari/comodatari ca urmare a închirierii/împrumutării locuinței. În plus, doritorii să își renoveze apartamentul trebuie să transmită președintelui asociației sau administratorului proiectele de modificare a suprafețelor construite sau utile, cu cel puțin 10 zile înainte de începerea lucrărilor. Scopul acestor reglementări s-a vrut unul nobil, de prevenire a unor situații abuzive, destul de des întâlnite și provocatoare de conflicte și reclamații la bloc, însă rezultatul păcătuiește prin caracterul intruziv.

Dintre celelalte trei proiecte scoase la lumină din străfundurile Parlamentului, unul vizează obligarea asociațiilor de proprietari să construiască, dacă e nevoie, rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități, cu bani din fondul pentru handicap alocat de la bugetul de stat (Consiliul Economic și Social insistând să fie prevăzută și bară de susținere), iar altul –  introducerea posibilității de a se retrage acordul dat de asociație agenților economici care-și desfășoară activitatea în bloc, în cazul tulburării liniștii publice ori dacă se schimbă obiectul de activitate. Ultimul demers legislativ aduce o serie de modificări, între care eliminarea posibilității de control la asociație din partea primăriei, scoaterea condiției ca administratorii să fie atestați, obligarea proprietarilor să notifice președintele privind orice schimbare intervenită în privința celor care locuiesc, inclusiv chiriașii, permiterea pătrunderii în locuință fără preavizul de 5 zile în cazul urgențelor precum inundațiile și interzicerea alegerii/numirii în funcții a locatarilor cu datorii la întreținere. Din toată lista, unele propuneri sună promițător în contextul problemelor de care se lovesc proprietarii și asociațiile, însă e cert că altele merită (și probabil că vor fi) respinse… în bloc!