Cum credem că suntem și cum ne văd alții pe noi

Românii sunt… și aici fiecare are câte un epitet favorit, cel mai des întâlnite fiind autostereotipurile măgulitoare, de genul „primitori”, „cumsecade”, „isteți”. Studiul efectuat de profesorul Daniel David pe tema „Cum credem că suntem” și publicat în volumul „Psihologia poporului român”, conturează însă un portret mai puțin flatant, din care nu lipsesc trăsăturile pozitive – ospitalitatea (în sensul caracterului prietenos), hărnicia și inteligența – care sunt amestecate cu atribute negative: nepăsători (cu sensul de cinici/sceptici), răutăcioși, corupți. Se mai adaugă elemente ca individualismul (cu sensul de egoism), spiritul gregar, indisciplina, religiozitatea declarată și… descurcăreala, în ordine absolut aleatorie.  

Această enumerare conturează imaginea unui popor „cu emoționalitate puternică (adesea cu valență negativă)”, după cum notează autorul citat, care traduce astfel referirile la temperamentul coleric și comportamentul impulsiv/necivilizat, făcute de subiecții cercetării. Iar studiul Frappe Digital din mai anul acesta completează: în privința evaluării optimiste (partea plină a unui pahar), românii sunt penultimii din 6 popoare din zona balcanică extinsă, în urma lor aflându-se doar sârbii. Pe primul loc, cu 91%, s-au situat bulgarii, după ei venind ungurii, croații și grecii.

Perspectiva sceptică se modifică substanțial la judecarea concretă a propriei vieți. Concetățenii noștri se declară parțial și total de acord (55,3%+9,1%) că au un trai lipsit de griji, pe locul al doilea clasându-se bulgarii (53,5%+8,9%), iar pe poziția a treia – sârbii. Și tot noi conducem și la încrederea într-un viitor mai bun (85,2%), cu ungurii suflându-ne în ceafă (84,4%). Cât despre sentimentele de tristețe, lipsă de speranță și de control, românii le manifestă cel mai puțin (23,9%), cam tot atât cât sârbii, la polul opus primii în top fiind grecii (35,8%), urmați de bulgari (30,5%). Dintre popoarele analizate, al nostru a punctat cel mai puțin la afirmația „calitatea vieții mele depinde în mare măsură de ceilalți”. Doar 38,5% dintre români au admis că așa stau lucrurile. Cele mai multe nemulțumiri la acest capitol le-au exprimat sârbii (45,7%) și croații (44,9%).

Cât despre strategia de înfruntare a problemelor, unii mizează pe calmul zâmbitor, iar alții – pe nervi și supărare. La croați, proporția reacțiilor la evenimente este aproximativ egală, pe când umorul le e cel mai la îndemână ungurilor (26,7%), și nu românilor (15,5%), deși noi ne lăudăm de regulă cu știința de a face haz de necaz. Dintre „ai noștri”, sub o treime se declară foarte stresați, iar mai bine de 68% admit că viața este, în general, foarte grea în vremurile actuale. Dar tot atâția au dezvăluit că au râs mult și foarte mult în ultimele 6 luni, cotă care ne situează pe poziția secundă în topul glumeților, după unguri, cei mai posomorâți fiind, paradoxal, grecii, trăitori într-o țară solară, a cărei climă caldă ar trebui – spun specialiștii – să se reflecte în trăsăturile de personalitate ale populației.

Întrebările sondajului au vizat, pe lângă cântărirea vieții personale, și opinii cu proiecție exterioară. Chestionați în legătură cu felul în care au fost afectați de războiul din Ucraina, tot grecii s-au plâns cel mai mult (40%), iar ungurii – cel mai puțin (30,4%). În privința corectitudinii actualelor granițe, aprecierile sunt oarecum surprinzătoare. Croații s-au arătat cei mai împăcați cu configurația hotarelor lor, urmați fiind de români. La noi, aproximativ 42% ar avea obiecții la acest capitol. În schimb, 64,7% dintre sârbi, 54,7% dintre bulgari, 49,7% dintre greci și 46,3% dintre unguri sunt de părere că granițele propriilor țări n-au fost corect stabilite.

Și ajungem și la părerile popoarelor unul despre celălalt. Autorii studiului subliniază că opiniile sunt mai „roze” atunci când cei implicați nu au frontiere comune, ceea ce, până la urmă, ar fi explicabil. Și totuși, românii sunt cel mai bine văzuți în zonă de vecinii de la sud de Dunăre (44% păreri pozitive și doar 6% negative) și de sârbi (40% versus 3%). Cum era de așteptat, ungurii au cea mai proastă părere despre noi (26% negativă, față de numai 12% pozitivă), iar croații ne privesc cu cea mai mare neutralitate (72%).

Când vine rândul nostru să ne exprimăm preferințele, grecii, gazde estivale pentru sute de mii de români an de an, conduc detașat: 52% opinii favorabile, față de 2% critice. Și croații ne sunt agreabili (39% vs. 4%), urmați în top de bulgari (29% vs. 10%). Sârbilor, care ne acordă, cum spuneam, 40% încredere, noi le răspundem cu mai puțină (22% părere bună și 12% proastă). Dar pentru această ingratitudine „plătim” în relația cu ungurii: 22% păreri bune ale noastre față de ei și numai 12% ale lor față de noi, procentul opiniilor negative fiind similar. De altfel, și alte studii citate în volumul lui Daniel David confirmă că noi „îi vedem pe maghiari mai pozitiv decât ne văd ei pe noi”.

Per total, în sondajul Frappe Digital, bulgarii se poziționeză drept cei mai amabili din regiune, 40% dintre ei privind celelalte popoare cu bunăvoință, ei find urmați în clasament de sârbi (34%) și de români (22%). Iar campioni ai magnetismului, dacă-l putem numi așa, sunt grecii (44% păreri pozitive de la toți ceilalți), pe locurile următoare situându-se croații (31%) și ungurii (22%). Românii ocupă poziția a patra, cu 17%, cei mai nepopulari fiind sârbii (11%). Privind în jurul nostru, poate că ar fi bine, așadar, să lăsăm în pace capra vecinului și să redescoperim proverbul „Vecin bun ai nimerit, mare bine-ai dobândit”.