Cei mai implicați dintre eurocetățeni

Valul de propuneri de zile libere revărsat dinspre Parlament asupra românilor s-ar putea îmbogăți în curând cu încă una, 9 mai. Asta cu condiția ca ideea lansată în august trecut pe Forumul Inițiativei Cetățenești Europene, sub titlul „UE are nevoie de mai mulți oameni cu mentalitate europeană!”, să convingă mai întâi 7 cetățeni din 7 țări diferite, ca nucleu organizator, iar apoi să strângă – în decurs de un an – cel puțin un milion de semnături, tot din șapte țări ale Uniunii. Îndemnând la transformarea Zilei Europei într-o sărbătoare legală în toate statele membre UE, pentru a promova o mai mare solidaritate la nivel continental, autorul inițiativei, Istvan Hidvegi, se declară convins că, dacă oamenii ar putea petrece timp de calitate cu familiile și prietenii lor în acea zi și li s-ar permite să împărtășească această experiență între ei pe tot continentul, asta ar întări sentimentul apartenenței la „familia comunitară” și ar contribui la dobândirea unei mentalități europene.

Din păcate, deși are peste 270 de vizualizări, generoasa idee a primit doar două voturi, ceea ce face puțin probabilă transformarea ei într-o inițiativă înregistrată. Cum nici propunerea altui cetățean, cu nume cu rezonanțe românești, Augustin Dănilă, n-a avut mare ecou, în ciuda țelului curajos asumat în septembrie trecut: „Europa verde pentru toată lumea”. Doar puțin peste 130 de vizualizări și un singur vot a atras acest demers.

În schimb, în urmă cu doar câteva zile, pe 11 ianuarie mai precis, un alt român cu atitudine civică, Marius Pițigoi, a propus „Introducerea noțiunii de precedent judiciar în toate statele UE”, o idee ambițioasă, care a stârnit deja interesul câtorva forumiști europeni. În argumentația sa, autorul arată că există numeroase exemple de procese cu același obiect, când același pârât, chiar și cu aceiași avocați, e judecat diferit de către diferite instanțe. „Această stare de fapt – susține cetățeanul – încalcă în mod evident art. 20 (Egalitatea în fața legii) și art. 47 (Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil) din Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Dacă aceeași lege este interpretată diferit de către diferite instanțe, nu numai că legea nu este aceeași pentru toți, dar nici procesul nu este echitabil.” Prin urmare, ar fi necesară o directivă europeană prin care noțiunea de precedent judiciar să fie aplicată efectiv, chiar dacă, evident, sistemele și tradițiile juridice diferă de la un stat la altul.

Entuziasmată de idee, o comentatoare a mers chiar mai departe și a propus ca procesele europene să fie pur și simplu gratuite, pentru că mulți oameni nu-și permit oricum să se adreseze justiției, iar cei care au bani pentru avocați experimentați pleacă din start cu un avantaj față de preopinenți. Desigur, e doar o discuție pe un forum, dar merită consemnată pentru… ineditul ei.

Succinta enumerare a câtorva inițiative cetățenești aflate în stadiu de enunț ar putea crea impresia că românii sunt printre campionii civismului european. Ei, aș! Statistica realizată de Bruxelles arată țara noastră la coada clasamentului, cu un total de semnături date pentru diverse inițiative, în perioada ianuarie 2020-mai 2022, reprezentând 0,04% din populație! Înaintea noastră sunt Lituania, Polonia, Austria și Italia, toate sub 0,3%, Bulgaria situându-se pe locul 8 (!) în UE, cu 0,5%, iar campioană fiind Malta, cu 1,2%. Cele șase inițiative cetățenești europene (ICE) încununate până acum de succes au primit din România doar 380.086 semnături, cifră similară cu a Franței și a Poloniei, dar mult sub a Ungariei – 627.262 și incomparabilă cu a Italiei – 1.614.380 și a Germaniei – 2.694.746 semnături.

De altfel, din cele șase inițiative care au trecut din faza cetățenească în cea instituțională, primind răspuns favorabil, doar două au găsit sprijin consistent la noi: „Minority SafePack – un milion de semnături pentru susținerea diversității în Europa”, care pledează pentru protecția persoanelor ce aparțin minorităților naționale și lingvistice și pentru diversitatea culturală și lingvistică (254.871 semnături adunate de la noi și încă 527.686 din Ungaria, acestea fiind și cele mai mari scoruri), respectiv „Unul dintre noi” – care cere UE să interzică şi să pună capăt finanţării activităților ce implică distrugerea embrionilor umani, în special în domeniul cercetării, al ajutorului pentru dezvoltare şi al sănătăţii publice (peste 110.000 de români au zis Da acestui demers). Celelalte inițiative, cu componentă mai degrabă ecologică, ne-au sensibilizat concetățenii într-o măsură mult mai mică.

Cât despre vârsta combatanților din „armata ICE”, interesant de semnalat este că ponderea cea mai mare în rândul organizatorilor încununați cu succes au avut-o, la egalitate, segmentele de vârstă 31-40 ani și 51-60 ani, ambele cu câte 12 pesoane. Le-au urmat sexagenarii – 7 persoane, europenii de vârstă mijlocie (41-50 ani) – 6 persoane și seniorii din categoria 71-80 ani – 4 persoane. De unde se vede cât adevăr e în proverbul românesc „Dă-mi, Doamne, puterea tânărului și mintea bătrânului."