Citiți ca să trăiți!

Îndemnul din titlu îi aparține lui Gustave Flaubert și i-a fost adresat într-o scrisoare Mariei-Sophie Leroyer de Chantepie, statornica sa parteneră de corespondență timp de 19 ani, în iunie 1857. Cu siguranță, destinatara l-a și urmat, însă el rămâne și astăzi actual, cu atât mai mult în contextul unei Zile Naționale a Lecturii care pe mulți îi lasă absolut indiferenți.

FOTO Shutterstock

Despre lipsa de apetit a românilor pentru citit s-a tot vorbit, statisticile europene ne situează la coada cozilor și la acest capitol, cifrele pieței autohtone de carte arată descurajant, iar nivelul de exprimare publică este dezolant de rudimentar. Poate că unii se vor grăbi să scuze răspândita sărăcie de limbaj, punând-o pe seama urgenței în comunicare, însă din păcate incapacitatea de a vorbi articulat și argumentat în limba maternă trădează o gândire precară sau poticnită, cu consecințe triste nu doar pentru indivizi, ci și pentru societate, în ansamblu. Și nu e nevoie decât să reflectăm puțin la proporțiile analfabetismului funcțional din țara noastră și la efectele degradării continue a discursului (și comportamentului) pe scena politică…

Dar ce rost mai are cititul în viața omului modern? Pasionatul bibliofil Alberto Manguel susținea, în „Istoria lecturii”, că, la fel ca respirația, cititul este o funcție vitală, indispensabilă pentru a înțelege ori a începe să înțelegem pe ce lume trăim. Scăldându-se, metaforic, în oceanul ideilor și al cuvintelor inspirat scrise de alții, cititorul își dezvoltă limbajul și implicit inteligența, capacitatea de a face conexiuni și de a extrage sens din context, căpătând astfel și abilitatea de a gândi cu mintea sa, ceea ce-l va ajuta să depisteze falsurile și manipulările de care se va lovi inevitabil. „Copilul care învață să citească capătă acces, pe calea cărților, la memoria colectivă” a umanității, de unde poate absorbi informații și învățăminte care să-l formeze ca om, scrie Manguel. În plus, cărțile sunt porți deschise spre alte lumi și alte vieți, în care poți evada ușor, îmbogățindu-te pe nesimțite din fiecare asemenea călătorie imaginară. Nu degeaba se spune că omul care citește trăiește mai multe vieți, pe când cel care nu citește rămâne doar cu una.

Din păcate, nu există o metodă sigură de a-i convinge pe oameni să deschidă o carte. Gustul pentru lectură se insuflă sau se educă, important e să existe în individ un dram de curiozitate, o brumă de răbdare, plăcerea visării cu ochii deschiși și dorința întâlnirii cu gândirea altcuiva. Există în lumea asta mare cel puțin un volum potrivit pentru fiecare, o poveste care să captiveze, să inspire ori poate chiar să schimbe un destin.

Și dacă Oscar Wilde, cu spiritul său caustic, prefera să le recomande contemporanilor mai degrabă ce nu trebuie citit – „să le spui oamenilor ce să citească se poate dovedi inutil sau vătămător, pentru că adevărata apreciere a literaturii este o chestiune de temperament, nu de studiu” – în zilele noastre, profesioniști ai literelor, formatori de opinie, dascăli ori actori politici se străduiesc, dimpotrivă, să aducă argumente în favoarea unor titluri, dar și a lecturii, în general. De pildă, ministrul Educației a pledat pentru cititul în colectiv, pentru cluburi de lectură organizate pentru elevi, întâlniri cu scriitori, traducători şi ilustratori, ateliere de scriere creativă, vizite ori activităţi organizate la bibliotecă sau librărie, expoziţii cu desene ale personajelor preferate, pentru a-i pune repetat pe cei mici în contact plăcut cu literatura și a-i transforma treptat în cititori pasionați. 

Pe de altă parte, în afara argumentelor emoționale și intelectuale în favoarea cititului, mai există și cele de ordin medical. O nostimă declarație parlamentară de zilele trecute anunța tranșant că „lectura nu a omorât pe nimeni, ci a salvat”, dovadă stând studiile efectuate de Universitatea Sussex, care arată ce sănătos este acest obicei: „doar şase minute de lectură pe zi pot reduce nivelul stresului cu până la 68%! Mai mult, cei care au citit măcar o jumătate de oră pe zi o carte au trăit cu cel puţin doi ani mai mult decât cei care au citit reviste sau ziare”, precizează autoarea. Prin urmare, s-ar impune alternarea recomandării tv pentru consumul zilnic a doi litri de apă cu cea privind cititul minimum 30 de minute pe zi.

Iar ca să ducem raționamentul și mai departe, ar trebui să adăugăm că sănătoasa cufundare într-o carte este și o formă de activitate… fizică! Astfel, potrivit unui studiu Harvard Health din martie 2021, o jumătate de oră de lectură ar topi 34-47 de calorii, în funcţie de greutatea corporală a cititorului, mai mult decât statul la coadă, care arde 28-41 de calorii. Iată, așadar, o veste bună pentru sedentari: pe lângă antrenarea minţii, lectura intensă şi regulată contribuie oarecum şi la menţinerea trupului într-o formă bună. Avea dreptate Flaubert: „Citiți ca să trăiți!”