Război în Ucraina

Rusia a transmis Ucrainei un set de condiții extrem de dure pentru a accepta un armistițiu global, potrivit unui memorandum publicat de agențiile de presă ruse și transmis Kievului în cadrul negocierilor desfășurate luni la Istanbul.

Ucraina a propus Rusiei luni, la reuniunea de la Istanbul, o întâlnire tripartită între preşedinţii Ucrainei, SUA şi Rusiei - Volodimir Zelenski, Donald Trump şi, respectiv, Vladimir Putin - între 20 şi 30 iunie pentru a impulsiona negocierile de pace.

Vulnerabilităţile serviciilor secrete ruse şi ale „invincibilei” armate a Rusiei au ieşit la iveală mai mult ca oricând în atacul ucrainian cu drone mici, încărcate în camioane, care au atacat cinci baze militare de aviaţie ruseşti, distrugând peste 40 de avioane militare de luptă extrem de scumpe.

În urma discuțiilor de pace care au avut loc luni la Istanbul și care au durat aproximativ o oră, Rusia a propus un armistițiu de două, trei zile în anumite părți ale frontului, astfel încât să poată returna Ucrainei cadavrele a 6.000 de soldați.

A doua rundă de discuţii de pace între Ucraina şi Rusia s-a încheiat după mai puțin de o oră luni, la Istanbul, au declarat oficiali turci.

Atacul spectaculos al Ucrainei asupra bombardierelor strategice ale Rusiei, în ajunul unei noi runde a discuțiilor de pace, luni la Istanbul, este de natură să evidențieze și mai pregnant liniile roșii ale ambelor părți în timp ce inițiativa de pace a lui Donald Trump pare să se șubrezească.

Președintele Volodimir Zelenski l-a invitat pe Nicușor Dan în ţara sa, declarând că „România este foarte importantă”. Luni, 2 iunie, are loc Summitul B9 şi Ţările Nordice la Vilnius, Lituania.

Au apărut primele imagini din satelit cu urmările atacului major cu drone ucrainene asupra bazei aeriene Belaia din regiunea Irkuțk, dezvăluind daune semnificative produse flotei de bombardiere strategice a Moscovei, a postat luni pe X consultantul în informații geospațiale Chris Biggers.

Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Ucraina „nu are atuuri în acest război”. Ei bine, Kievul a jucat o carte foarte puternică duminică, 1 iunie.

Cinci aerodromuri au fost atacate duminică, în cadrul Operațiunii Pânză de Păianjen, cea mai îndrăzneață misiune derulată de serviciul ucrainean de securitate (SSU) pe teritoriul rusesc în peste trei ani de război. Potrivit SSU, Rusia a pierdut peste un sfert din flota sa de bombardiere strategice.

Elon Musk, patronul rețelei de socializare X, a declarat că dronele sunt viitorul războiului, ca răspuns la postarea antreprenorului Sean Maguire, care vorbea despre un atac ucrainean cu drone asupra avioanelor militare rusești de la bazele aeriene din Federația Rusă.

Președintele României, Nicușor Dan, efectuează luni prima sa deplasare externă în calitate de șef al statului, participând la Summitul Formatului București 9 (B9) și la reuniunea cu Țările Nordice, desfășurate la Vilnius, Lituania. El a mers la Vilnius cu un avion de transport militar.

Bombardamentele şi atacurile aeriene ruseşti au ucis cinci persoane în afara oraşului Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, în timp ce un atac cu drone asupra regiunii nord-estice Sumî a rănit cel puţin şase persoane, inclusiv doi copii.

Oficialii ruși și ucraineni urmează să se înâlnească din nou, luni, 2 iunie, la Istanbul pentru a purta discuții de pace. După prima rundă de negocieri, din 16 mai, a avut loc cel mai mare schimb de prizonieri de război.

Peste un an și jumătate de planificare, zeci de agenți sub acoperire și o logistică demnă de un manual de operațiuni speciale.

Presiunea tot mai mare exercitată de dronele ucrainene asupra infrastructurii și pozițiilor militare ruse a determinat Moscova să caute soluții alternative de apărare.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a lăudat operațiunea „Pânza de Păianjen” în urma căreia peste 40 de bombardiere rusești au fost distruse, spunând că acțiunea a fost pregătită timp de un an și jumătate și că „va rămâne în cărțile de istorie”.

Pe 1 iunie, la orele amiezii, mai multe baze aeriene din Federația Rusă au fost ținta unei operațiuni de amploare derulate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).

Două explozii produse în apropierea infrastructurii feroviare din regiunile Briansk și Kursk, în vestul Rusiei, au fost calificate oficial drept atacuri teroriste, potrivit unui comunicat emis de Comitetul de Anchetă al Federației Ruse.

Într-un moment delicat pentru statul ucrainean, marcat de incertitudini militare și presiuni internaționale, primarul Kievului, Vitali Kliciko, lansează cel mai dur atac public la adresa președintelui Volodimir Zelenski.

Într-un război care a redesenat granițele Europei și a reconfigurat strategia de securitate continentală, puține figuri din aparatul militar ucrainean au atras atenția și au influențat direcția conflictului precum generalul Kirilo Budanov.

Deciziile militare nu sunt întotdeauna dictate de performanță tehnică, ci mai degrabă de ceea ce vrea — sau nu vrea — un stat să sacrifice.

Rusia a lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă un atac masiv asupra Ucrainei, utilizând 114 drone și rachete, cu doar câteva zile înaintea unor discuții de pace anunțate de Moscova pentru luni, la Istanbul – discuții la care Kievul nu a confirmat încă participarea, scrie Kyiv Post.

În timp ce Kremlinul se pregătește pentru o nouă rundă de negocieri „de pace” la Istanbul, la Washington se pregătește o ofensivă de altă natură: una economică.

Când Moscova vorbește despre pace, e de regulă semnul că pregătește următoarea ofensivă.

În fața unui conflict prelungit în Ucraina și a pierderilor grele suferite de ambele părți, întrebarea care domină cercurile strategice occidentale nu mai este dacă Rusia ar putea ataca un stat membru NATO, ci unde și când.

Într-un conflict care a transformat Ucraina într-un laborator de testare pentru tehnologiile militare ale secolului XXI, un nou capitol se scrie acum: drone autonome, capabile să execute lovituri de precizie fără intervenție umană, la sute de kilometri în interiorul teritoriului controlat de Rusia.

Un incident tensionat a avut loc în vestul Ucrainei, unde aproximativ 100 de localnici au blocat un vehicul de recrutare al armatei, înţepându-i roţile, pe fondul nemulțumirilor legate de mobilizarea forțată.

Kremlinul a anunțat vineri, 30 mai, condiția principală pusă de Vladimir Putin pentru a participa la negocieri directe cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele SUA, Donald Trump.

În fața agresiunii ruse și a unei Americi tot mai ezitante în angajamentele sale de securitate, Uniunea Europeană vorbește din ce în ce mai des despre nevoia unei apărări comune.

O declarație oficială a Serviciului de Informații Externe (SVR) al Rusiei, conform căreia „Industria militară sârbă înjunghie Rusia pe la spate”, reprezintă cel mai direct și crud atac al Moscovei asupra Belgradului din istoria modernă.

Trimisul președintelui american Donald Trump în Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că îngrijorarea Rusiei față de extinderea NATO către est este justificată, iar Statele Unite nu doresc ca Ucraina să adere la alianța militară condusă de SUA.

Rusia a lansat în noaptea de 29 spre 30 mai unul dintre cele mai ample atacuri aeriene din ultimele luni, vizând sudul și estul Ucrainei.