Mărturia unui prizonier de război tadjic despre tacticile folosite de armata rusă. Rugămintea adresată armatei ucrainene

Armata ucraineană a oferit postului de televiziune Al Jazeera acces rar la Mohammed, unul dintre zecile de prizonieri de război din Asia Centrală capturați în timp ce luptau de partea Rusiei. Jurnaliștii Al Jazeera nu au văzut indicii că Mohammed ar vorbi sub constrângere, însă un observat că un ofițer a fost prezent la interviu, care a avut loc în închisoare, într-un oraș apropiat de linia frontului.

Armata ucraineană a oferit postului de televiziune Al Jazeera acces rar la Mohammed, unul dintre zec

Mohammed a relatat a semnat un contract pe un an cu armata rusă, fiindu-i promis un bonus de 1,6 milioane de ruble (19.644 USD) și un salariu lunar de 210.000 de ruble (2.580 USD), însă susține că a fost obligat să meargă pe front.

I s-a promis că va fi paznic și va servi departe de linia frontului, iar în schimb va primi un pașaport rusesc în șase luni.

„M-au păcălit”, a spus el.

Câteva săptămâni s-a antrenat în vestul Rusiei, dar instruirea a fost superficială, a spus el. Pușca sa de asalt AK-47 era veche și se bloca frecvent.

„Arma mea n-a funcționat, jur. Serios”, a spus el.

Migranți recrutați cu forța

„În spatele tuturor acestor lucruri se află politica Kremlinului de recrutare a forței de luptă prin orice mijloace și de evitare a mobilizării forțate a rușilor”, a declarat pentru Al Jazeera Alisher Ilkhamov, șeful Central Asia Due Diligence, un think tank cu sediul la Londra.

În centrele de instruire, unde zeci de recruți dormeau în barăci neîncălzite, se aflau și alți musulmani din afara Rusiei – inclusiv cetățeni din Tadjikistan, Uzbekistan, Kârgâzstan și Azerbaidjan.

Unii s-au oferit voluntari, dar majoritatea au fost constrânși în diverse moduri să se înroleze, a spus Mohammed.

El a mai susținut că musulmanii erau persecutați: le era interzis să se roage și erau supuși zilnic unui val de insulte rasiale și religioase din partea ofițerilor de instrucție, care i-ar fi obligat să-și radă barba și să curețe toaletele din cazarmă.

Comparativ, numărul rușilor era mult mai mic și se limita la condamnații care înscris de bună voie în armată în schimbul grațierii prezidențiale, a spus el.

Moscova neagă că ar urmări profiluri rasiale sau religioase pentru potențialii recruți, dar a vorbit totuși de „datoria” migranților economici care au primit sau doresc cetățenia rusă de a-și servi noua țară.

În mai 2023, procurorul șef al Rusiei, Aleksander Bastrykin, a declarat că „în timp ce rușii sunt în prima linie, migranții atacă spatele... Dacă sunt cetățeni ruși, au cetățenie, mergeți în prima linie. Dacă nu vă îndepliniți datoria, întoarceți-vă în patria voastră”.

Un an mai târziu, a făcut observația că recrutarea forțată este „un aspect benefic, care a dus la o stare de lucruri în care migranții au început să părăsească Rusia”.

După antrenament, Mohammed a fost dus într-o regiune din estul Ucrainei, o zonă cu lupte grele. I s-au înmânat o pușcă de asalt, încărcătoare și grenade de mână.

A fost pus în echipă cu un alt combatant străin, care i-a povestit că s-a oferit voluntar în schimbul unui pașaport rusesc.

Tactica grupurilor de asalt

Cei doi au luat parte la ceea ce analiștii spun că este noua strategie a Moscovei de a trimite câte o mână de militari pentru a se infiltra în pozițiile ucrainene, în scopul de a aduna treptat efective mai mari de oameni și muniții înainte de a se încleșta cu forțele ucrainene.

„Aceasta este o tactică a grupurilor de atac extrem de mici; este folosită încă din primăvară, în anumite locații, de la sfârșitul anului trecut”, a declarat pentru Al Jazeera Nikolay Mitrokhin de la Universitatea Bremen din Germania, autorul numeroaselor rapoarte analitice despre războiul ruso-ucrainean.

„Reduce pierderile, mai ales dacă există vegetație” care permite camuflarea trupelor „și sporește brusc mijloacele de distrugere a acestora, de aproximativ zece ori”, a spus el.

Pe front

Ofițerii le-au confiscat telefoanele, documentele și cardurile de debit, spune  Mohamed.

Au primit smartphone-uri ieftine ce aveau instalată o singură aplicație – Alpine Quest, un program care permite utilizatorilor să se deplaseze folosind coordonate codificate, fără acces la web și GPS.

Nu cunoșteau numele satelor și fermelor în care fuseseră însărcinați să se poziționeze de către comandantul lor, care i-a contactat prin radio și al cărui nume sau locație nu l-au aflat niciodată.

În fiecare zi, mergeau ore de-a rândul în grupuri mici. Unul dintre militari purta un rucsac cu un sistem portabil de bruiaj împotriva dronelor ucrainene.

El a spus că a văzut mulți soldați ruși uciși: „Unii nu aveau cap, alții nu aveau brațe”.

Recruții au înaintat cu mare dificultate din cauza foamei și a setei – rațiile livrate cu dronele constând doar dintr-o sticlă mică de apă și două sau trei batoane de ciocolată pe zi.

Când Mohammed a dat peste un soldat rus grav rănit și sângerând, comandantul său l-a avertizat prin radio să nu cumva să se oprească să-l ajute.

Pentru Mohammed, acela a fost momentul unei revelații: viața lui nu însemna nimic și, în plus, e foarte posibil să fie lăsat să moară.

În mijlocul unor lupte intense, Mohammed și partenerului său au primit ordin să se ascundă într-un sat ucrainean abandonat, ars de incendii.

Nemaiavând mâncare de zile întregi, au scotocit prin bucătării și subsoluri, unde nu au găsit altceva decât niște paste, pe care le-au mestecat crude.

În cele din urmă au fost descoperiți de dronele ucrainene.

„Mohammed și-a exprimat dorința de a servi pentru Ucraina”

Mohammed a susținut că, în timpul petrecut în armata rusă, nu a tras și nu a aruncat nicio grenadă. Ucrainenii privesc astfel de afirmații cu mult scepticism.

„În anii mei de serviciu de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, niciun prizonier de război rus nu a recunoscut vreodată că a ucis militari ucraineni, civili. Nici măcar unul”, a declarat pentru Al Jazeera ofițerul ucrainean care îl supraveghea pe Mohammed.

Mohammed „a fost un soldat de asalt. A fost capturat în timp ce ataca pozițiile ucrainene din Donețk”, a precizat acest ofițer.

Prizonierul a admis că s-a temut de detenția ucraineană, după ce a auzit zvonuri că prizonierii ruși au fost torturați și mutilați.

A fost tratat mai bine decât se aștepta, a spus el.

„Jur, îmi dau orice doresc – țigări, mâncare, băutură. Îmi spun: «Ia-le, frățioare»”, a spus el.

De asemenea, a reușit să vorbească pentru prima dată pe tatăl său: „Tata a plâns puțin și a spus: «Contează doar că ești în viață».”

Teama că va ajunge din nou pe front

El se teme de posibilitatea de a fi introdus într-un grup de schimb și a fi aruncat din nou pe front.

„Mă vor readuce în război, 100%, până când voi muri sau îmi voi pierde o mână sau un picior”, a spus el.

Nu se poate întoarce nici în Tadjikistan, unde riscă 12 ani de închisoare pentru că s-a înrolat în armata altei națiuni.

Hochu Jit (Vreau să trăiesc), un grup guvernamental ucrainean care monitorizează și ajută prizonierii de război, a declarat în aprilie că a verificat numele a 931 de cetățeni tadjici cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani care luptă pentru Rusia. 196 dintre aceștia au murit, iar speranța lor de viață pe linia frontului era de 140 de zile.

Mohammed se gândește că singura modalitate de a supraviețui este să se înroleze în armata ucraineană, pentru a obține cetățenia ucraineană și a-și aduce aici și familia din Tadjikistan.

„Când se va termina războiul – dacă se va termina – îi voi spune tatălui meu: Haide, vinde casa, vino în Ucraina, cumpără o casă aici”, a spus el.

Ofițerul care îl supraveghea pe Mohammed a declarat că cererea sa de înrolare este luată în considerare.

Zeci de prizonieri de război ruși s-au oferit voluntari să lupte pentru Ucraina din 2022, iar mulți s-au alăturat celor două unități militare formate din cetățeni ruși.

„Văzând atitudinea militarilor ucraineni față de el și comparând-o cu cea a rușilor, Mohammed și-a exprimat dorința de a servi în forțele ucrainene, pentru a evita să întoarcă în Rusia și să se confrunte cu discriminare rasială și etnică”, a spus ofițerul.