Avertismente fățișe și lingușiri. Cum încearcă Moscova să mențină viu „spiritul summitului din Alaska”

La două luni după ce Donald Trump și Vladimir Putin și-au zâmbit și și-au strâns călduros mâinile la o bază militară din Alaska, în ceea ce părea a fi începutul unei apropieri dintre SUA și Rusia, un important diplomat rus a declarat recent că nu este sigur că „spiritul summitului din Alaska” mai este viabil, relatează Reuters.

Din punctul de vedere al Rusiei, summitul de la Anchorage (15 august) a avut două obiective principale: să-l convingă pe președintele Trump să alieneze Ucraina și Europa pentru a încheia un acord de pace favorabil Moscovei, respectiv să stimuleze o strângere a relațiilor dintre SUA și Rusia.

Ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, a declarat săptămâna aceasta că s-au înregistrat progrese slabe pe ambele fronturi și că s-a pierdut un „impuls puternic” dat de acel summit. Între timp, în timp ce Moscova a semnalat că este pregătită să refacă legăturile, Washingtonul nu i-a venit în întâmpinare, a spus el.

„Avem un anumit edificiu al relațiilor care s-a crăpat și se prăbușește”, a spus Riabkov. „Acum fisurile au ajuns la temelie.”

Declarațiile lui Putin

După aceste comentarii ale lui Riabkov, consilierul Kremlin și purtătorul de cuvânt al lui Putin au subliniat că contactele cu Washingtonul continuă, iar liderul rus s-a arătat mai optimist decât Riabkov când a fost întrebat vineri cu privire la Ucraina și relațiile cu SUA.

„Acestea sunt probleme complexe care necesită un studiu aprofundat. Dar rămânem la baza discuțiilor care a avut loc la Anchorage”, a declarat Putin într-o conferință de presă.

Consilierul său a declarat ulterior pentru ziarul Kommersant că Rusia a fost de acord cu concesii nespecificate la summitul din Alaska sau pașii reciproci pe care ar fi dispusă să îi facă în eventualitatea în care Trump ar obține anumite lucruri de la Ucraina și de la europeni.

O asemenea discrepanță de ton între înalții oficiali este rar la Moscova și evidențiază natura delicată a abordării duble pe care o adoptă Rusia - combinând lingușirile și avertismentele pentru a se adapta la eșecurile diplomatice de după summit.

Trump, frustrat de lipsa progreselor

Trump s-a arătat tot mai frustrat de eșecul său de a intermedia încetarea ostilităților în Ucraina și s-a înfuriat, cel puțin public, în fața inflexibilității Rusiei.

În prezent, pe agendă nu se află nicio întâlnire Trump-Putin și nu a fost stabilită nicio dată pentru următoarele discuții privind îmbunătățirea relațiilor, iar Washingtonul, care nu mai are un ambasador la Moscova din iunie, nu a solicitat acordul Rusiei pentru a trimite un succesor.

Între timp, președintele american a făcut declarații despre o posibilă furnizare de rachete de croazieră Tomahawk Ucrainei, atingând o coardă sensibilă a lui Putin, care a avertizat că o asemenea decizie ar distruge legăturile dintre SUA și Rusia.

După întâlnirea cu Putin și liderii europeni, Trump și-a exprimat dorința ca liderul rus și președintele ucrainean Volodimir Zelenski să poarte discuții directe, dar în acest moment nu pare să existe nicio perspectivă pentru o atare întrevedere, în timp ce ritmul războiului se întețește.

Mai recent, retorica președintelui american s-a schimbat la 180 de grade, Trump sugerând că Ucraina și-ar putea recâștiga toate teritoriile, iar Rusia se dovedește „un tigru de hârtie”, o replică primită cu ironie de Moscova.

Apelul la valori comune

Drept răspuns, Rusia a încercat să facă jocul polițistului bun și rău - oficialii parând uneori să amenințe cu răspunsuri dure la acțiunile SUA, iar alteori subliniind valori comune.

Putin s-a oferit să mențină limitele privind armele nucleare strategice, stabilite în ultimul tratat de control al armelor cu SUA, odată ce acesta expiră anul viitor, dacă Washingtonul face același lucru.

Trump a spus că „e o idee bună”, dar nu a existat niciun răspuns oficial din partea SUA.

La o conferință de politică externă din această lună, Putin a lăudat eforturile lui Trump de a negocia pacea în Ucraina și a făcut o serie de declarații menite să-l mulțumească pe omologul său american.

Putin l-a lăudat pe Michael Gloss, fiul unui oficial CIA ucis în Ucraina luptând de partea Rusiei, afirmând că acesta reprezintă „nucleul mișcării MAGA, care îl susține pe președintele Trump”.

De asemenea, el a condamnat uciderea aliatului lui Trump, Charlie Kirk, spunând că acesta a apărat „valorile tradiționale” pentru care, a spus el, Gloss și soldații ruși din Ucraina își dau viața.

Și Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei și trimis special al lui Putin, scoate adesea în prim-plan adesea opinii și valori comune, într-o încercare de a încălzi relațiile - de pildă, denigrându-i pe adversarii lui Trump și lăudându-l pe trimisul său special, Steve Witkoff.

Consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a mers chiar până acolo încât să dea asigurări că Rusia va susține candidatura lui Trump la Premiul Nobel pentru Pace.

Avertismente fățișe și dezamăgire

În paralel, avertismentele au continuat, iar reacția Rusiei față de insinuările lui Trump că a luat o decizie privind furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei a fost promptă și directă.

Putin a ținut să sublinieze că un astfel de pas ar necesita implicarea directă a personalului militar american, ar distruge relațiile bilaterale și ar deschide o nouă etapă de escaladare.

În acest sens, Andrei Kartapolov, care conduce comisia de apărare a parlamentului rus, a declarat că Moscova va doborî rachetele Tomahawk și va bombarda bazele lor de lansare. În același timp,  va găsi o modalitate dureroasă de a riposta față de decizia Washingtonului

În alte avertismente fățise, Riabkov a anunțat că Rusia ar efectua rapid un test nuclear dacă SUA ar face același lucru și că Moscova se va „descurca” dacă Washingtonul nu acceptă oferta lui Putin de control al armelor nucleare.

Riabkov a retras, de asemenea, o ofertă a Rusiei de a discuta soarta combustibilului nuclear american de la o centrală nucleară controlată de Moscova în sudul Ucrainei și a făcut aluzie la faptul că Rusia se retrage dintr-un acord cu SUA de distrugere a plutoniului.

„După summitul din Alaska, apăruse speranța că Trump era pregătit să continue dialogul cu Rusia și să țină cont de interesele noastre”, a scris Andrei Baranov, comentator pentru ziarul pro-Kremlin Komsomolskaia Pravda.

„Donald ne-a dezamăgit complet cu inconsecvența sa caracteristică.”