Ce ar putea face în plus aliații Ucrainei pentru a mări costurile războiului pentru Rusia: „Trebuie să fim mai inteligenți”

La trei ani și jumătate de la invazia rusă în Ucraina, în contextul unui proces de pace înghețat condus de SUA și al impasului pe câmpul de luptă, aliații Kievului pledează pentru a crește presiunea economică asupra Moscovei. Scopul: creșterea costului războiului pentru Kremlin la un nivel care să îl oblige să își schimbe cursul, se arată într-o analiză CNN despre ce ar putea face în plus aliații Ucrainei pentru a pune presiune pe Vladimir Putin.

Portrete ale soldaților ruși la Sankt Petersburg FOTO EPA-EFE

Al 18-lea pachet de sancțiuni al UE, la care se adaugă cele impuse de SUA, Regatul Unit și alte țări au slăbit într-o anumită măsură economia Rusiei, dar nu au clintit hotărârea Moscovei de a continua războiul.

Ce ar fi necesar în acest punct nu ar fi pur și simplu mai multe sancțiuni, ci unele bine calculate, țintite, apreciază experții.

„Trebuie doar să fim mai inteligenți”, apreciază Timothy Ash, cercetător specializat în Rusia la think tank-ul Chatham House (Marea Britanie), care a consiliat mai multe guverne cu privire la impactul sancțiunilor împotriva Moscovei.

În primă instanță, sporirea masivă a cheltuielilor militare a ajutat economia rusă să înregistreze creșteri de peste 4% în 2023 și 2024. Anul acesta însă, guvernul prognozează o creștere de doar 1%. Totodată, se anticipează o inflație de 6-7% până la sfârșitul anului, în timp ce ratele dobânzilor au ajuns la 17%, fiind menite să limiteze creșterea prețurilor.

Veniturile cruciale din petrol și gaze naturale sunt în scădere, iar deficitul bugetar se adâncește. Totuși, cel mai recent plan bugetar pe trei ani, prezentat parlamentului la sfârșitul lunii septembrie, arată că cheltuielile militare vor rămâne de aproximativ patru ori mai mari decât nivelurile de înainte de război. Iar Rusia și le permite mai nou pentru că se bazează și pe contribuabilii ruși.

În ianuarie, Kremlinul a decis să majoreze TVA-ul de la 20% la 22%, veniturile suplimentare fiind „direcționate în principal” către apărare și securitate, potrivit Ministerului Finanțelor.

Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut deschis costul economic al creșterii TVA-ului, declarând în acest sens la începutul acestei luni că măsura „se va reflecta în creșterea economică”.

Decizia Kremlinului este „consistentă cu planificarea pentru un conflict lung și un regim prelungit de cerere privată constrânsă”, a explicat pentru CNN Alexandra Prokopenko, cercetătoare la Centrul Carnegie Rusia Eurasia.

Cum poate fi oprită mașinăria de război a Rusiei

Un tarif de 500% impus oricărei țări care cumpără produsele energetice energie ale Rusiei, propus în cadrul Legii privind sancționare aRusiei – introdusă cu sprijin bipartizan în Congresul SUA, dar care nu a fost încă supusă la vot – ar fi cu siguranță unul dintre acestea, este de părere Ash, cercetător asociat în cadrul programului Rusia și Eurasia al Chatham House. 

„Ar opri cu totul exporturile rusești. Ar prăbuși cu siguranță economia rusă și ar opri mașina de război rusă”, a subliniat el pentru CNN.

Însă nimeni, inclusiv Putin, care a calificat această propunere drept „imposibil de imaginat” săptămâna trecută, nu se așteaptă ca SUA să o implementeze, dat fiind că scoaterea de pe piață a petrolului și gazelor naturale rusești ar duce la creșterea prețurilor la nivel global.

În schimb, Ash sugerează un așa-numit tarif „secundar” cu mult mai mic, de doar 20-30%, care ar permite exporturilor rusești să curgă continuare pe piața globală, dar cu o condiție: veniturile generate să fie folosite pentru finanțarea Ucrainei.

De altfel, utilizarea veniturilor rusești pentru finanțarea Ucrainei se află în centrul discuțiilor actuale din Europa despre o altă măsură economică, una care ar transmite totodată un mesaj clar cu privire la capacitatea Kievului de a rezista în acest război.

Conform mai multor relatări de presă care citează un document intern al Uniunii Europene, UE are în vedere utilizarea activelor înghețate ale Rusiei pentru a furniza Ucrainei un împrumut în valoare 140 de miliarde de euro. Kievul ar fi obligat să ramburseze datoria numai dacă Rusia plătește despăgubiri de război.

Un asemenea pas ar trimite „un semnal foarte puternic Rusiei”, potrivit lui Ash, și anume „că Ucraina este bine finanțată și va putea cumpăra armele necesare pentru a susține un război lung”.

Într-un articol de opinie din Financial Times prin care își arată susținerea față de acest plan cancelarul german Friedrich Merz s-a arătat convins că „Moscova va veni la masa negocierilor pentru a discuta un armistițiu doar atunci când își va da seama că Ucraina are o putere mai mare de rezistență”.

O altă opțiune este de a direcționa noile măsuri către cele mai slabe puncte ale economiei Rusiei, sugerează Alexander Kolyandr, cercetător senior în cadrul Programului de Reziliență Democratică din cadrul Centrului pentru Analiza Politicilor Europene.

Ideea sa se axează pe deficitul cronic de forță de muncă în Rusia, care s-a agravat de la izbucnirea războiului, după ce un număr mare de bărbați apți de muncă au fost fie mobilizați, fie au fugit în străinătate. În prezent, cetățenii ruși se confruntă cu obstacole mai mari în solicitarea de vize de muncă în unele țări europene, în timp ce țările baltice și Polonia le-au interzis deja.

„În loc să se limiteze imigrația profesională din Rusia către Occident, cred că ar trebui încurajat un exod al creierelor”, a spus Kolyandr. O astfel de acțiune ar exacerba criza forței de muncă din Rusia și ar pune o presiune ascendentă asupra salariilor, complicând lupta împotriva inflației, a remarcat el.

Arma puternică de care dispune Ucraina

Pe lângă o nouă abordări în ceea ce privește sancțiunile, aplicarea mai eficientă a sancțiunilor existente este esențială, subliniază experții.

Într-unul din atacurile masive cu rachete și drone asupra Ucrainei, precum cel noaptea de 5 octombrie, Rusia a folosit peste 500 de sisteme de armament ce conțineau peste 100.000 de piese fabricate în străinătate – inclusiv în țări europene, potrivit președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Aceasta se întâmplă în ciuda sancțiunilor occidentale care interzic vânzarea către Rusia a unor componente militare și cu dublă utilizare.

„Acum, în al patrulea an al războiului la scară largă, este pur și simplu ciudat să auzi pe cineva susținând că nu știe cum să oprească fluxul de componente critice”, a spus Zelenski .

Sancțiunile trebuie aplicate în mod corespunzător, potrivit lui Ash. „Există un câștig uriaș pentru aceste persoane, companii și țări care ajută Rusia să încalce sancțiunile”, a spus el.

Dar poate că cea mai eficientă pedeapsă aplicată economiei de război a Rusiei nu este în mâinile aliaților, ci ale Ucrainei.

În ultimele luni, atacurile intensificate ale Kievului cu drone de rază lungă de acțiune asupra rafinăriilor de petrol rusești au dus, conform unei estimări recente a agenției de analiză Siala din Rusia, la distrugerea a 38% din capacitatea de rafinare a petrolului rusesc. În legătură cu aceste informații, Sergey Vakulenko, cercetător senior la Centrul Carnegie Rusia Eurasia, a atras atenția că astfel de estimări nu reflectă neapărat situația curentă a rafinăriilor.

Totuși, atacurile au provocat penurii de benzină în Rusia și au determinat-o să exporte mai mult țiței, ceea ce este în general mai puțin profitabil decât exporturile de produse rafinate.

Ash apreciază că aceste atacuri sunt o armă puternică împotriva economiei Rusiei, din două motive: „Nu numai că provoacă perturbări interne ale economiei prin lipsa de combustibil la pompe, dar limitează și veniturile din exporturi.”

„Acest fapt întărește argumentul pentru furnizarea mai multor arme occidentale cu rază lungă de acțiune către Ucraina, împreună cu mai puține restricții privind utilizarea acestora”, a declarat el pentru CNN.

Având în vedere reacția recentă a lui Putin, e posibil ca Rusia să se teamă de aceste arme mai puternic decât de orice tip de sancțiune economică.

Vinerea trecută, la un forum economic, Putin a fost întrebat ce s-ar întâmpla dacă SUA ar permite livrarea rachetelor Tomahawk cu rază intermediară de acțiune. Sperând probabil ca răspunsul său să descurajeze administrația Trump, a spus direct că asta ar duce la „distrugerea relațiilor dintre SUA și Rusia”.