obiceiuri - ultimele știri

Termenul „Brain Fog”, tradus prin ceață cerebrală/mentală, este caracterizat prin dificultăți de concentrare, atenție sau gândire încețoșată. Potrivit medicilor, tot felul de lucruri pot duce la apariția ceții pe creier, de la modificări hormonale la nopți nedormite.

Americanii sunt recunoscuți pentru stilul lor de viață grăbit și haotic, în timp ce, în Europa, lucrurile stau puțin altfel.

Obiceiurile străvechi, credințele populare și poveștile locale transformă Boboteaza într-un simbol al identității românești care aduce împreună comunități din toate colțurile țării, păstrând vie legătura dintre sacru și profan chiar și în era tehnologiei.

Sfântul Nicolae, ocrotitorul copiilor, al celor săraci, al fetelor nemăritate, al celor acuzaţi pe nedrept, dar şi al marinarilor şi al brutarilor, sărbătorit în fiecare an la 6 decembrie, deschide sezonul sărbătorilor de iarnă la noi.

Accidentul Vascular Cerebral( AVC) este una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel mondial. Conform statisticilor, unul din patru adulți suferă un accident vascular de-a lungul vieții. Medicii spun că accidentele vasculare cerebrale pot fi controlate și chiar prevenite.

Creștin-ortodocșii îl celebrează pe 26 octombrie pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir, de care sunt legate o serie de tradiții, legende și credințe populare.

Se apropie sezonul răcelilor și al gripei, perioadă în care spitalele și cabinetele medicale vor fi extrem de aglomerate. Nici medicii nu sunt imuni, dar știu mai bine cum să se protejeze.

Acoperământul Maicii Domnului se sărbătorește la 1 octombrie în amintirea unei minuni care a avut loc în secolul al X-lea în Biserica Maicii Domnului din Constantinopol. Care este semnificația zilei și ce rugăciuni trebuie să spunem.

În fiecare an, Biserica Ortodoxă face trei mari pomeniri ale sufletelor celor trecuţi în nefiinţă: vara, toamna şi iarna. „Moşii de toamnă” sunt pomeniți în fiecare an în prima sâmbătă din noiembrie.

Sâmbătă, 20 iulie, creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ilie, aducătorul de ploaie în perioadele secetoase și făcător de minuni. Aproximativ 145.000 de români își serbează astăzi ziua onomastică.

Pe 24 iunie, când în calendarul creștin-ortodox, dar și în cel catolic, este prăznuită Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, în calendarul popular sunt celebrate Sânzienele, o sărbătoare păgână.

Timpul petrecut în închisoare își lasă amprenta asupra oamenilor.

Prima duminică de după Paște este închinată Sfântului Apostol Toma. Aceasta este, de asemenea, și singura duminică din întregul an bisericesc dedicată unui Apostol al Mântuitorului.

Se pare că secretul pentru a avea o dimineață grozavă începe cu o seară înainte, potrivit experților. De fapt, doar câteva obiceiuri dinainte de culcare pot face toată diferența pentru ziua următoare.

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este un moment încărcat de semnificații religioase pentru creștini, marcând ultima săptămână dinaintea Duminicii Învierii Domnului. În această perioadă. Tradițiile și obiceiurile, transmise din generație în generație sunt respectate cu sfințenie.

24 februarie este data la care, de ceva timp, ne amintim că noi, românii, avem o sărbătoare populară dedicată dragostei - Dragobetele - mai veche decât „Valentine’s Day” și plină de conotații profunde, obiceiuri și superstiții.

Pe măsură ce data de 14 februarie se apropie, inimile îndrăgostiților din întreaga lume încep să bată mai tare, pregătindu-se pentru celebrarea iubirii într-un mod unic. Modul în care se săbrătorește Valentine's Day variază, în funcție de tradițiile și obiceiurile locale.

Pe 17 ianuarie, în fiecare an, este prăznuit Sfântul Antonie cel Mare, considerat sfântul care îi scapă pe credincioși de farmece și blesteme, dar şi cel care le ajută pe fete să-şi găsească bărbatul.

Prin ţinutul Neamţului, la poale de Ceahlău, în preajma Anului Nou, dar mai ales pe 31 decembrie, diverse obiceiuri de iarnă se păstrează încă nealterate, aducând în prezent vechi datini

Principalul guru al longevității, Dan Buettner spune că fericirea poate fi legată de lucrurile mărunte - cum ar fi ceea ce mănânci la micul dejun sau numărul de ore pe care le dormi în fiecare noapte.

Creştinii ordodocşi îl prăznuiesc, joi, 30 noiembrie, pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, sărbătoare de care sunt legate mai multe obiceiuri și tradiții, dar și multe superstiții.

O partidă bună de sex ne poate îmbunătăți starea de spirit și chiar starea de sănătate. Uneori însă, lucrurile nu merg așa cum ar trebui, iar dezamăgirile pot începe chiar din cauza anumitor obiceiuri nocive, din viața de zi cu zi.

Când vine vorba de sănătatea dentară și orală, știm cu toții că trebuie să ne spălăm pe dinți de cel puțin două ori, să folosim ața dentară de câteva ori pe zi și să vizităm dentistul în mod regulat. Totuși, puțini sunt cei care ne spun ce nu ar trebui să facem.

Cheia pentru a te menține în formă, odată cu trecerea anilor, nu constă doar în exerciții fizice. Antrenarea creierului și anumite obiceiuri zilnice, dezvoltate în timp, sunt, de asemenea, factori esențiali.

Se pare că nu trece aproape nicio zi fără să nu fie raportat un alt turist care încalcă obiceiurile locale din Bali.

Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică îl sărbătoresc pe 23 aprilie pe Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Obiceiurile și tradițiile bine înrădăcinate sunt specifice acestei zile de care sunt legate și câteva superstiții.

Un obicei cu adevărat special, unul dintre puținele obiceiuri de Paște care se mai păstrează, îi aduce în duminica Floriilor pe mirii și pe miresele din anul precedent în fața preotului, pentru a-și mărturisi păcatele și a cere iertare.

Pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Apostol, întâiul mucenic şi arhidiacon Ştefan. Câteva obiceiuri și superstiții sunt legate de această zi.

Naşterea unui copil în vechiul sat românesc era considerată o binecuvântare, însă pentru mamă era o perioadă dificilă. Naşterea în sine era un moment complicat, însă toată perioada sarcinii era marcată de reguli şi interdicţii, pentru a asigura aduce...

Zona Moldova este cea care şi-a conservat cel mai bine tradiţiile în ce priveşte ritualul organizării petrecerii de nuntă. Asta nu înseamnă că noile obiceiuri matrimoniale nu au pătruns şi aici.

Sărbătoarea Sânzienelor este una precreştină şi este dintre cele mai bogate în obiceiuri şi tradiţii, păstrate din vechime. Este o sărbătoare solstiţială, după cum spun etnografii şi plantelor care poartă acest nume le sunt atribuite puteri magice în...

Multe obiceiuri străvechi s-au păstrat în Maramureş, însă altele au dispărut total, datorită schimbărilor din societate, evoluţiei tehnologice sau demografice. Despre „fârtăţie” se mai vorbeşte doar în cărţile scrise de cei care au făcut cercetări et...

Sarea era utilizată din vechime în diferite practici magice sau chiar descântece sau vrăjitorie. În Maramureş, vechile credinţe se leagă foarte strâns de acest element, care este învestit cu puteri magice, în anumite condiţii.

Obiceiurile de înmormântare, deşi au fost cel mai bine conservate, s-au pierdut în proporţie de 80 la sută, potrivit unui etnograf din Maramureş. Explicaţia este simplă, şi anume adaptarea României la cerinţele Uniunii Europene.

Cine moare în prima zi de Paşte merge direct în Rai, iar în această zi, numită Lunea Alba precum şi în ziua următoare, nu se lucrează (exceptând spălatul rufelor), altfel e risc de boală-rea (epilepsie). Sunt doar două dintre credinţele populare lega...

În lumea satului de odinioară, tradiţiile populare erau respectate cu sfinţenie de marea sărbătoare a Paştilor, în a doua şi a treia zi fiind urmate diverse obiceiuri.

După întreaga perioadă aspră a Postului Mare, satul românesc prindea viaţă şi sărbătorea, la unison, Învierea Domnului. Angela Paveliuc-Olariu povesteşte cu drag şi dor despre însemnătatea Paştelui de odinioară, când oamenii se primeneau şi se bucura...

Acum vreo 100 de ani, prin satele străjuite de Ceahlău, pe valea Bistriţei, Paştile era „Sărbătoarea sărbătorilor“, fiind consemnate obiceiuri ţinute de toată suflarea.

În România rurală, datinile şi obiceiurile de Paşti sunt păstrate cu sfinţenie şi transmise generaţiilor viitoare. Săptămâna dinaintea Paştilor, pentru oamenii satul românesc este o perioadă de curăţire a caselor şi gospodăriilor, de înnoire a veşmin...

În satele din Maramureş încă se mai păstreză multe din vechile obiceiuri şi tradiţii legate de sărbătoarea Paştelui, cea mai mare sărbătoare creştină din an. Unele pensiuni cu specific local oferă turiştilor astfel de experienţe.

Sursă imagini EBS co kr

Galerie foto adevarul.ro: România, prezentată ca un basm într-un reportaj al televiziunii publice sud coreene EBS

Prima îmbăiere a nou-născutului era una ritualică în satele din Maramureş. Pentru prima baie trebuiau îndeplinite o serie de reguli bine păstrate de-a lungul secolelor.

Miracolul de a duce mai departe tradiţia românească este dezvăluit de comunitatea „La Blouse Roumaine” cu ajutorul a 12 artizani de poveste.

Galerie foto adevarul.ro: Minunile ţesute în Atelierul Borangic Niculescu, unic în România, sută la sută româneşti, din mătase naturală

Între 14 şi 18 ianuarie, în satele de odinioară se sărbătoreau „Circovii de iarnă”, divinităţi ale iernii care aduceau pe pământ geruri cumplite, viscol puternic şi pagubă în gospodăriile celor duşmănoşi şi blasfemitori.

Un extemporal al unui elev din anul 1943, păstrat în arhive, descrie ritualuri şi a credinţe legate de Anul Nou din zona oraşului Cugir.

Etnografa Angela Paveliuc-Olariu ne dezvăluie poveştile din spatele unora dintre cele mai frumoase tradiţii de Anul Nou, exact aşa cum le-a descoperit în casele românilor de odinioară.

În zona Moldovei, o prăjitură vestită era preparată doar în perioada Crăciunului, chiar şi gurmandul Ion Creangă pomenind-o în scrierile sale

Ţinutul de la poalele masivului Ceahlău este unul în care credinţele şi obiceiurile din perioada Sărbătorilor de iarnă s-au transmis din generaţie în generaţie

Bulevardul Unirii din Focşani va fi închis circulaţiei pe tronsonul dintre intersecţia cu Strada Unirea Principatelor până la intersecţia cu Strada Ştefan cel Mare.

Sfântul Apostol Andrei, cel care a creştinat poporul român, este sărbătorit în fiecare an pe 30 noiembrie. Aceasta este una dintre cele mai importante sărbători româneşti, dar şi creştine, de care sunt legate multe tradiţii, obiceiuri şi superstiţii.

Cunoscutele farmece şi descântece populare româneşti nu sunt simple cimilituri, ci în trecut erau considerate arme redutabile ale ţăranului român în lupta lui cu duşmani mai mult sau mai puţin închipuiţi.

Plajele fine ale Eladei şi azuriul apei reprezintă, de mulţi ani, un magnet şi pentru turiştii români. Şi cum mulţi dintre noi iau cu asalt, în fiecare vară, Grecia, hotnews.ro a realizat un ghid despre gesturi sau lucruri pe care trebuie să le evită...

Înălţarea Domnului Iisus Hristos la Cer se sărbătoreşte întotdeauna într-o zi de joi, la 40 de zile de la Înviere. În 2021, ortodocşii celebrează Înălţarea în 10 iunie. Iată ce tradiţii şi obiceiuri se respectă în ziua de Ispas.

Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc pe 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama să, Elena, cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului.

După Săptămâna Luminată urmează Săptămâna Neagră, în prima zi sărbătorindu-se Paştele Blajinilor, cunoscut şi sub denumirea de Lunea Morţilor sau Paştele Rohmanilor.

Etnografa Angela Paveliuc-Olariu dezvăluie poveştile din spatele unora dintre cele mai frumoase tradiţii de Paşte ale românilor, cum ar fi minuţioasa curăţire a gospodăriilor şi migăloasa încondeiere a ouălor.

Joia Mare sau Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea ...

De Adolf Hitler a auzit toată lumea. S-ar putea spune că se ştie aproape totul despre dictatorul german. Cu toate acestea, mereu ies la iveală lucruri inedite despre viaţa şi obiceiurile lui Hitler. Inclusiv faptul că nu se numea de fapt Hitler, că e...