Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie, aducătorul ploii. De ce le este interzis femeilor să se pieptene în această zi de sărbătoare
0Sâmbătă, 20 iulie, creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ilie, aducătorul de ploaie în perioadele secetoase și făcător de minuni. Aproximativ 145.000 de români își serbează astăzi ziua onomastică.
Dintre cei 145.000 de români care se serbează astăzi, 102.481 sunt bărbați și 42.343 sunt femei, potrivit informațiilor publicate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.
Dintre bărbaţii sărbătoriţi la data de 20 iulie cei mai mulţi au prenumele Ilie - 88.501.
La bărbaţi se mai întâlnesc prenumele derivate Eliade - 236 de persoane, Elias - 6.793, Elie - 45, Elis - 975, Ilia - 444, Iliev - 4, Ilieş - 85, Iliuş - 14, Iliuţă - 3.447, Lică - 1.937.
Cele mai multe femei a căror onomastică este sâmbătă poartă numele Ilinca - 28.150.
Mai sunt întâlnite prenumele Eliana - 1.375, Elis - 577, Ilia - 188, Iliana - 3.088, Ilincuţa/Ilincuta - 83, Iliuţa - 394, Lia - 6.904, Lica - 1.584.
Ce nu este bine să faci în ziua de 20 iulie, de Sfântul Ilie
Potrivit zicalelor populare, în ziua în care este sărbătorit Sfântul Ilie, este interzis să te ocupi cu treburi casnice, deoarece în caz contrar riști să atragi pagubă. De asemenea, în această zi, nu se lucrează recoltele, deoarece Sfântul Ilie se poate înfuria și poate trimite grindină și fulgere asupra pământurilor.
În această zi, nu este recomandat să dai ceva cu împrumut, pentru a evita legarea farmecelor și este interzis să te cerți cu o altă persoană, iar dacă ești deja certat cu cineva, este necesar să vă împăcați.
De Sfântul Ilie, este, de asemenea, contraindicat să dormi la prânz, deoarece riști să te simți amorțit tot anul, iar femeilor le este interzis să se pieptene sau să coasă, pentru a evita ghinionul în dragoste.
Tradiții și obiceiuri din popor
În dimineața acestei zile, oamenii adună plante medicinale, în special busuioc, pe care apoi îl usucă. Femeile duc busuiocul la biserică pentru a fi sfințit, iar după ce se întorc acasă, îl ard, folosind cenușa în scopuri terapeutice.
De Sfântul Ilie, românii își amintesc de sufletele celor decedați, în special de copiii morți. Femeile invitau copiii străini sub un măr, pe care îl scuturau, oferindu-le merele căzute drept pomană. Bisericile sunt pline de ofrande pentru pomenirea morților (Moșii de Sf. Ilie), iar în gospodării se organizează praznice.
În această zi, la sate, apicultorii recoltează mierea albinelor. Recoltarea este efectuată exclusiv de bărbați îmbrăcați în haine de sărbătoare, ajutați de un copil, femeilor fiindu-le interzis accesul în stupină. După recoltare, familia și invitații gustă din mierea nouă și beau țuică îndulcită cu miere, o masă festivă menită să asigure prosperitatea apicultorilor.
Sărbătoarea de Sfântul Ilie marchează mijlocul verii pastorale, când ciobanii coboară în sate pentru prima dată de la urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, tinerii ciobani sau chiar cei maturi oferă iubitelor sau soțiilor furci de tors, lucrate cu migală.
Pentru zona Sucevei, este remarcabil bâlciul de Sf. Ilie de la Fălticeni, care, din 1814, în urma unui hrisov emis de Scarlat Vodă Calimach, a devenit al doilea ca mărime din Europa, după cel de la Leipzig. Cu două-trei săptămâni înainte de 20 iulie, pe străzile Fălticeniului se adună o mulțime de oameni, iar negustorii strigă în diverse limbi, precum poloneză, rusă, letonă, cehă, germană, maghiară, turcă sau arabă.
Tot pe 20 iulie se organizează numeroase târguri și petreceri câmpenești, cum ar fi Târgul de fete de pe Muntele Găina din județul Alba, nedeea mocănească „Sf. Ilie la români” în Covasna, „Târgul feciorilor de la Săcele” la Săcele, „Nedeea de la Polovragi” la Polovragi și „Șezătoarea” la Fălticeni.
Pe 21 iulie, a doua zi după Sfântul Ilie, oamenii sărbătoresc pe Ilie-Pălie, vizitiul care conduce carul Sfântului Ilie.
Se încarcă comentariile...
