Obiceiuri de naştere în Maramureş. Ce interdicţii aveau femeile însărcinate pentru a avea copii sănătoşi

0
0
ritual MM
Imagine din Muzeul Ţărăncii din Dragomireşti, Maramureş   Foto: Angela Sabău

Naşterea unui copil în vechiul sat românesc era considerată o binecuvântare, însă pentru mamă era o perioadă dificilă. Naşterea în sine era un moment complicat, însă toată perioada sarcinii era marcată de reguli şi interdicţii, pentru a asigura aducerea pe lume a unui copil sănătos.

Obiceiurile de naştere în Ţara Lăpuşului din Maramureş sunt foarte bine păstrate, până relativ recent fiind încă practicate o serie de ritualuri pe care viitoarele mame le respectau cu stricteţe.

Pentru femeile însărcinate, însă, nu era o perioadă uşoară. În primul rând, ele trebuiau să respecte o serie de reguli, cu scopul de a avea copii sănătoşi. „Momentul naşterii este unul important pentru familie, fiind încărcat cu practici ce au ca rol integrarea nou-născutului într-un destin individual. Obiceiurile s-au conservat foarte bine în Ţara Lăpuşului”, spune etnologul Pamfil Bilţiu în Studii de Etnologie, volumul IV.

Pentru ţăranul din vechiul sat românesc, venirea pe lume a unor copii era o binecuvântare, dar şi o obligaţie morală şi socială. Exista, deci, un interes special pentru a favoriza naşterea unui copil în noua familie, astfel că încă de la nuntă se săvârşeau ritualuri menite să grăbească sau să întârzie – din anumite motive - venirea pe lume a unor moştenitori. 

„Mireasa care vrea să aibă copii numai după doi-trei ani, când vine de la cununie, trebuie să se aşeze pe palma dreaptă numa pe două-trei degete  sau, înainte de a se aşeza, îşi descoperă capul, luându-şi chiscinăul (baticul) şi punând-o pe atâtea blide din casă, câţi ani nu vrea să aibă copii”, mai arată etnograful.

Pe de altă parte, dacă o femeie căsătorită deja de mai multă vreme nu reuşea să rămână însărcinată, se apela la diferite practici magice pentru a aduce pe lume un cocon (copil, n.r.). Cele mai cunoscute practici erau „scalda cu prund” sau „scalda cu sare”. În prezent sunt binecunoscute beneficiile băilor în apă sărată, pentru afecţiunile ginecologice. Chiar dacă atunci nu erau explicabile aceste efecte, ele erau cunoscute. De asemenea, femeile mai apelau la descântece şi beau ceaiuri din plante, pe care le cunoşteau bătrânele satului, pentru proprietăţile lor de a favoriza apariţia unei sarcini.   

Interdicţii pentru femeia însărcinată

Odată cu sarcina, veneau o serie de restricţii pentru viitoarea mamă. Vechile credinţe populare aveau în centru diferite analogii, între sănătatea copilului şi diferite acţiuni ale gravidei. Astfel, femeia „groasă”, cum era numită în vechiul sat românesc, avea intrdicţie să se uite la persoane ce aveau diferite deficienţe. Exista credinţa, prin analogie, că fătul purtat în pântec se va naşte cu acea deficienţă, dacă mama „se mira” pe el.

Pamfil Biltiu, etnograf    Foto: arhiva personală

biltiu pamfil

De asemenea, femeia însărcinată nu avea voie să mănânce fructe care au crescut îngemănate.  

„Moaşele povesteau de mult că de îi groasă şi mănâncă o prună geamănă ori o cireaşă „înjemănată” făcea doi gemeni şi se temeau femeile să mănânce astfel de fructe”  - Pamfil Bilţiu, etnograf

Pe de altă parte, mai arată el, pentru a-şi proteja sarcina, femeile gravide aveau interdicţie să ridice greutăţi. Se credea că din cauza efortului „se duce pruncul”, adică femeia va pierde sarcina.

Dar şi alimentaţia avea o mare importanţă în viaţa unei gravide. „Femeia groasă nu trebuia să mănânce ce nu îi plăcea, trebuia să mănânce mult lapte şi poame, atunci face cocon dolofan. Când vedea pe cineva mâncând ceva ce-i plăcea, trebuia să mănânce şi ea, ca să nu piardă coconul”, mai citează el vechile credinţe.

Vechi credinţe populare: Dacă se năştea noaptea „i-a si viaţa neagră”

Vechi credinţe arătau că era important şi momentul naşterii celui mic. Dacă se năştea ziua, se credea că „i-a si viaţa albă”, adică bună. În schimb, dacă se năştea noaptea, se credea că „i-a si viaţa neagră”, adică va avea o viaţă grea.

De asemenea, dacă se năştea plângând, se mai spunea că va fi „horitor” sau „petrecăreţ”, sau că „nu o să-i tacă gura, aşa cum nu i-o tăcut nicicând s-o născut”.

Dacă era o naştere grea, credinţa populară era că şi viaţa viitorului adult va fi la fel de grea.

De asemenea, mai aveau loc practici pentru ghicirea sexului la copil. Uneori foloseau simptome medicale pentru a anticipa dacă va fi băiat sau fată, repsectiv apariţia unor pete pe faţă indicau că va veni pe lume o fetiţă. De asemenea, se mai credea că femeile foarte frumoase aduc pe lume băieţi, în timp ce femeile mai puţin înzestrate de la natură deveneau mame de fete.

Dar şi unele gesturi ale gravidei aveau menirea de a anticipa sexul copilului. 

„Dacă o femeie gravidă stătea jos, iar când se ridica, se sprijinea pe mâna dreaptă, făcea fecior. Dacă se proptea pe mâna stângă, se zicea că va face fată” - Pamfil Bilţiu, etnograf

În alte zone se mai folosea fuşteii de la războiul de ţesut pentru a ghici sexul copilului. Gravida îl punea între genunchi, apoi mergea afară, la poartă. Era importantă prima persoană care trecea pe drum, pentru că urma să prezică sexul copilului. Astfel, dacă trecea o femeie, urma să se nască o fată, iar dacă pe drum trecea un bărbat, urma să se nască un băieţel. 

Vă recomandăm să mai citiţi şi:

Război în Ucraina. SUA pregăteşte un ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 820 de milioane de dolari. Bombardamente în Nikolaev

Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană



Ultima oră

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite