Drumul mătăsii româneşti, de la frunză la bluză. Artizanii României: „Ca să faci o ie îţi trebuie un an“ FOTO VIDEO
0
Miracolul de a duce mai departe tradiţia românească este dezvăluit de comunitatea „La Blouse Roumaine” cu ajutorul a 12 artizani de poveste.
La finele anului trecut, comunitatea online „La Blouse Roumaine” lansa o nouă platformă de content – „Artizanii României”, destinată recuperării şi readucerii în actualitate a meşteşugurilor tradiţionale româneşti.
#ArtizaniiRomâniei este practic o platformă dezvoltată dedicată oamenilor care fac lumea mai frumoasă cu mâinile lor.
O platformă ce şi-a propus să găzduiască 12 episoade, fiecare despre povestea extraordinară a unui artist a cărui pasiune împletită cu voinţă a asigurat supravieţuirea unei tradiţii de creaţie, a unui meşteşug ale cărui origini se pierd în negura timpului.
Totul porneşte printr-o călătorie a celor de la „La Blouse Roumaine” şi a partenerilor, care începe pe drumul mătăsii naturale româneşti. Caravana a poposit până acum la doi dintre maeştri.
GALERIE FOTO CU MINUNILE DIN ATELIERUL BORANGIC NICULESCU DIN STOENEŞTI - VÂLCEA
Eroina primului episod, punctul de start al campaniei „Artizanii României”, este Cristina Niculescu, din comuna Stoeneşti - Vâlcea, femeia care a reuşit cu ajutorul familiei, după o muncă neîntreruptă de două decenii, să salveze tradiţia borangicului. Supravieţuirea acestui produs românesc mitic, surprins în nenumărate opere populare, este fascinantă.
Miracolul de la Stoeneşti - unicul loc unde se realizează ii de la fir la produsul final
Cristina Niculescu este artizan, ţesător, designer şi antreprenor român, fondatoarea singurul loc din România în care se realizează ii de la fir la produsul final, de unde se poate cumpăra o ţesătură sută la sută românească. La Vâlcea se desfăşoară întregul proces de producţie: începând de la cultivarea duzilor şi continuând cu creşterea viermilor de mătase, toarcere, filare, după care firele sunt trase în urzeală pe războaie de ţesut manuale, până la realizarea produsului final - ia, bluza tradiţională românească.
În atelierul de la Stoeneşti materialele sunt transformate şi în costume populare, în marame, rochii sau cămăşi, în covoare, perdele, ştergare sau eşarfe din borangic şi nu numai, împodobite cu broderii, creaţii unice, inspirate din cultura românească veche.
Singura familie de sericicultori din România
De la Vâlcea pleacă mai departe povestea borangicului, mătasea naturală românească, graţie unei familii care s-a încăpăţânat să meargă împotriva curentului. Cristina şi soţul ei Constantin Niculescu sunt practic singura familie de sericicultori din România care ţes borangic de la viermii de mătase din „ogradă“, purtând o tradiţie veche de secole. Astfel, Stoeneşti - Vâlcea rămâne locul în care se ţes cele mai frumoase poveşti din borangic.
Familia Niculescu încearcă, în atelierul lor, să învie si să păstreze tradiţiile şi dragostea pentru portul popular prin arta ţesutului tradiţional.
Artizanul care visează să clădească primul „Muzeu al Borangicului”
„Tradiţia ne ajută să mergem mai departe ca popor”, susţine Cristina Niculescu în documentar.
Magia prin care se naşte cea mai fină ţesătură manuală din borangic a învăţat-o de la mama sa, cea mai bună ţesătoare din secţie la vremea ei. „Dacă atunci când eram copil mi se părea greu să ţes, acum îi mulţumesc şi mă bucur pentru asta... n-aş fi ceea ce sunt dacă nu făceam atunci iniţierea”, recunoaşte creatoarea.
„Sunt unul dintre artizanii României care a moştenit o tradiţie transmisă din generaţie în generaţie”, menţionează cu mândrie fondatoarea Atelierului Borangic Niculescu.
Aceasta mai mărturiseşte că dacă ţesutul în sine poate dura între o săptămână şi o lună, pregătirea de dinainte a războiului de ţesut este extrem de importantă.
„Trebuie să ai fir, să urzeşti, să năvădeşti, să vopseşti dacă este cazul... să faci iţele, să aşezi războiul. Ca să poţi să ai firul, trebuie să creşti viermii de mătase, ca să creşti viermii trebuie să ai plantaţie de dud. Eu spun aşa: ca să faci o ie îţi cam trebuie un an”, mai spune Cristina Niculescu în documentarul „Artizanii României”.
Arta ţesutului, o necunoscută pentru cei mai mulţi dintre noi, se transformă astfel într-o artă a relaxării. „Produsele lucrate de noi sunt în strânsă legătură cu mediul înconjurător. Eu aveam o vorbă: de la frunză, la bluză, astfel este făcută ia de borangic... Suntem în strânsă legătură cu natura. M-aş bucura ca mulţi dintre noi să conştientizăm aceste lucruri, să ne îmbrăcăm sănătos, să ne hrănim sănătos, pentru că avem de unde şi cu ce. Şi mai avem şi oameni care se ambiţionează să facă astfel de produse în ţara noastră”.
Cristina Niculescu visează ca alături de familia cu care a clădit un brand să pună bazele primului Muzeu al Borangicului, în Oltenia de Sub Munte.
Vă mai recomandăm şi:
Ultima familie din România care mai produce borangic din viermi de mătase
Se încarcă comentariile...
