Obiceiuri de Anul Nou din 1943, în extemporalul unui elev: „Făceam o gălăgie de ţi se scula păru-n cap”
0
Un extemporal al unui elev din anul 1943, păstrat în arhive, descrie ritualuri şi a credinţe legate de Anul Nou din zona oraşului Cugir.
„Feciorii merg la şezătoare unde sunt adunate fetele şi acolo pârjolesc păr de porc, se vrăjesc… zic ei cum va fi bărbatul sau nevasta fiecăruia…. Se pun sub mai multe farfurii pâine, sare, inel, leu, cărbune, pieptene, acela care găseşte pâinea, leul sau inelul va fi foarte bogat, iar acel ce găseşte sare, cărbune, pieptene, va fi sărac de tot”, scria elevul Mircea Popa, aflat în clasa a I-a.
Fragmentele provin dintr-un document al fondului „Parohia greco-catolică Cugir” de la Arhivele Naţionale Alba:
„Nu ştiu cum sunt alţii de prin alte părţi, dar eu şi cu toţi băieţii de la noi multe mai făceam în seara de Anul Nou. Ne pregăteam dinainte cu trei săptămâni. Cum sosea seara de Anul Nou şi de cum însera, începeam a ieşi cu bice, buciume, clopote şi făceam o gălăgie de ţi se scula părul în cap. Acum de vreo câţiva ani a început a umbla şi pe la noi cu pluguşorul şi cu buhaiul şi frumos mai este când spune versul pluguşorul”, scrie şcolarul.
„Fetele <se urcă> pe gunoi şi în care parte aud câini lătrând, în partea aceea se vor mărita. Mai merg pe la coteţele porcilor, unde strigă la porc, iar dacă grohăie e semn că se vor mărita în anul acela. Şi mai fac fetele încă multe obiceiuri de ale lor. Femeile pârgălesc ovăz şi îl dau la găini ca să ouă tot anul. Flăcăii ieau porţile dela oameni şi le ascund în glumă. Când e pela orele 12 se bagă la biserică unde se face slujba pentru închiderea anului şi pentru începerea noului an. După iese dela biserică se duc fiecare pe la casele lor”, continuă povestea.
„De dimineaţă e vorbă că dacă vine străin întâi la casă şi de parte bărbătească, toate oile vor făta berbeci, iar dacă vine de parte femeiască vor făta mieluţă. Copiii umblă cu sorcova ca să câştige bani, covrigi, nuci şi alte bunătăţi. Iar unde umblă cu pluguşorul se merge şi se stropeşte cu apă şi grâu ori ovăz, în semn că seamănă pe unde au arat. Se bagă apoi la biserică unde se face Liturghia, iar după ce se iese, adică după masă, merge fetele şi flăcăii la joc. Cei care îi cheamă Vasilie se mai cinstesc unul pe altul. Sunt frumoase obiceiurile şi datinile noastre a anului nou, mai ales acele pe care le ştiu bătrânii”, se mai afirmă în documentul de arhivă menţionat.
Se încarcă comentariile...
