Obiceiuri de Anul Nou. Etnograf: „Agricultura era principalul subiect pus în valoare”

FOTO Shutterstock

Etnografa Angela Paveliuc-Olariu ne dezvăluie poveştile din spatele unora dintre cele mai frumoase tradiţii de Anul Nou, exact aşa cum le-a descoperit în casele românilor de odinioară.

În vârstă de 83 de ani, etnografa Angela Paveliuc-Olariu a adunat, vreme de şase decenii, informaţii inedite despre una dintre cele mai de preţ bogăţii ale României: tradiţia. Ne poartă prin casele românilor de odinioară, pentru care Anul Nou venea cu diverse obiceiuri, multe dintre ele uitate astăzi. 

În urmă cu zeci de ani, în toate casele românilor era aşteptată trecerea de la un an la altul, cu dorinţa ca anul următor să fie mai darnic din toate punctele de vedere. Agricultura era principalul subiect pus în valoare în această perioadă. 

„Sigur că la Anul Nou aveau o importanţă deosebită urătorii. Aveau urări grozave şi texte interesante pentru fiecare casă în parte. Aveau un repertoriu cât mai bogat, cât mai axat pe fiecare muncă în parte: arat, semănat. Agricultura era principalul subiect pus în valoare prin aceste urări. Toată lumea credea în magia cuvintelor, mai ales în perioada în care se spunea că cerurile erau deschise”, ne spune etnografa Angela Paveliuc-Olariu. 

Pentru fetele nemăritate, Anul Nou avea o semnificaţie aparte. În noaptea dintre ani, fetele nemăritate aveau grijă să ia de acasă cel mai frumos colac pe care să-l dea primului băiat care o va lua la joc în noaptea aceea. 

„Acel colac reprezenta o mulţumire pentru faptul că a fost preţuită şi ajutată să treacă de la statutul unei fete foarte tinere la statutul unei fete bune de măritat. Colacii erau pregătiţi cu mare grijă”, îşi aminteşte etnografa. 

Sărbătorile de iarnă ale românilor se încheie pe 6 ianuarie, de Bobotează. Această sărbătoare culminează cu sfinţirea apei, moment important, aşteptat de întreaga comunitate. 

„Aghiasma Mare era păstrată în recipiente deosebite şi folosite pe parcursul întregului an pentru a ajuta la vindecarea anumitor boli, pentru a înlătura anumite forţe dăunătoare omului. În general, dacă ne referim la perioada Sărbătorilor de iarnă, trebuie să înţelegem că este o perioadă de o mare profunzime, o perioadă în care se îmbină în mod cu totul fericit sacrul cu profanul”, conchide Angela Paveliuc-Olariu, etnograf. 

Vă recomandăm să citiţi şi:

Previziuni. Cum se anunţă anul 2022 în plan geopolitic şi economic INFOGRAFIE

Cazuri care le dau de furcă medicilor în prima zi din an. „A băut un litru de ţuică în 5 minute, «să se dreag㻓