Oierii, spectatori la propriul protest: cum au transformat agitatorii revolta fermierilor într-o gherilă urbană

Protestul oierilor, anunțat de săptămâni bune, s-a transformat, dintr-un eveniment destinat expunerii nemulțumirilor, într-o manifestație în care au ieșit în față protestatari fără nicio legătură cu oieritul, acuză crescătorii.

Oierii participanți la protest s-au retras la umbră, marți, la orele prânzului Foto: Constanța Ștefan

Oierii nu s-au adunat spontan în fața Guvernului, chiar dacă nimeni nu și-a asumat autorizarea manifestației care se estima că va aduna aproximativ 200.000 de oameni. Se vorbește de un protest masiv pentru data de 15 septembrie de câteva săptămâni bune, tot de atunci crescând, mai mult sau mai puțin la vedere, și agitația în grupurile de pe diverse rețele sociale în care sunt fermieri numeroși, dar și susținători ai mișcării suveraniste. Este motivul pentru care o parte dintre crescătorii de animale au semnalat că lucrurile se vor amesteca, prin urmare se retrag din acest demers.

De altfel, reprezentanții Guvernului au reiterat că nicio asociație reprezentativă a crescătorilor de ovine nu a luat parte la acțiunea din Piața Victoriei, au deplâns escaladarea violențelor și au făcut un apel ferm la calm și la încetarea actelor de huliganism. 

Foto: GEORGE CALIN

„Va fi un talmeș-balmeș în care ciobanii nu vor putea să transmită nimic concret”

Unul dintre cei care au avertizat că protestul oierilor va fi confiscat a fost Iancu Gelu, un tânăr fermier din județul Cluj.

„Mâine, acel protest nu mai este al ciobanilor, ci pentru Turul doi înapoi și pentru alte lucruri care nu au nicio legătură cu crescătorii de ovine și cu agricultura. Va fi un talmeș-balmeș în care ciobanii nu vor putea să transmită nimic concret”, a avertizat fermierul din județul Cluj.

Adunarea fermierilor, care s-au organizat fiecare cum a putut, a mers însă mai departe, astfel că mii de crescători de oi au ajuns marți-dimineață în Capitală, din toate colțurile țării.

La protest au fost chemați nu doar crescători de animale, ci și fermierii din alte sectoare, un astfel de mesaj de mobilizare fiind postat de liderul unei asociații a legumicultorilor din Olt, membru AUR Olt, Florin Ciobanu.

Foto: Facebook

Acesta a repostat pe contul său și un video. Chemarea la protest a fost făcută și prin intermediul acestui video în care apare în imagini Călin Georgescu în timpul unei vizite prin țară, iar pe fundal se aude vocea acestuia care rostește: „Ridicați-vă, aveți atitudine, apărați țara, înainte ca ultima lumină a democraței să se stingă definitiv. Momentul este acum și nu există mâine”. 

Foto: Facebook/Florin Ciobanu

Protestul în sine a fost pașnic până în jurul orei 10:30, când un grup de protestatari a încercat să rupă cordonul de jandarmi. A început agitația și, ceea ce părea doar scenariul „celor care se împotrivesc protestului”, s-a adeverit. Provocările au continuat, din rândul protestatarilor a început să se arunce cu obiecte către jandarmi, foarte numeroși și aceștia, semn că agitația din medul online fost luată în serios. Protestatarii, alții decât adevărații crescători de oi, spun reprezentanții fermierilor, au blocat câteva străzi, oprind autoturismele în trafic și interzicându-le să-și continue drumul.

Revendicările crescătorilor de oi și capre, pe scurt Foto: Facebook/Țara Loviștei

„Noi suntem 4.000 cu totul. 500 nu cred că sunt ciobani, cel puțin 500. Ciobanii noștri s-au retras la umbră acum, așteptăm să vină de la Guvern un răspuns, am depus acolo lista de revendicări”, a precizat Constanța Ștefan, președinta Asociației „Țara Loviștei” și vicepreședinte Pro Agro, pentru „Adevărul”.

De pe margine, ciobanii au văzut în schimb cum își fac loc oameni cu steaguri înalte, cu inscripții fără legătură cu revendicările lor.

„Noi am venit cu mașinile, câte patru-cinci, m-am întâlnit cu ei (n. red. - cu membri ai Asociației Țara Loviștei) la kilometrul 37, le-am asigurat bani de benzină, pentru că oamenii nu au, cu taxele acestea muncim mai mult pe nimic, oile nu mai sunt ale noastre, sunt ale ANSVSA, ale autorităților, la ei se întorc banii”, a mai spus Ștefan.

Din 16 revendicări, două deosebit de importante

Constanța Ștefan a mai precizat că oierii, deși au depus o listă cu 16 revendicări, își doresc să se pună în practică cel puțin două: să se deblocheze exporturile și să nu li se mai omoare animalele.

Evident, la acestea se adaugă și altele, pentru că în vestul țării seceta a pus stăpânire pe tot, iar fermierii sunt obligați să-și hrănească animalele din proviziile pe care le pregătiseră pentru iarnă.

Oierii spun că instigatorii nu sunt din rândurile lor Foto: Constanța Ștefan

„Vine toamna acum, trebuie să vindem reforme, din cauza secetei nu mai avem furaje, oile coboară de la munte, trebuie să plece la câmpie, nu ni se dă voie, e totul blocat, cu ce hrănim animalele? Pentru faptul că ne-au blocat exporturile, pentru faptul că n-avem voie să comercializăm, ar trebui să ne despăgubească, pentru că nu putem noi, oierii, să suportăm ceea ce nu se face în țara asta. Dacă tu îmi interzici ceva, plătește-mi atunci. Dar atâta timp cât vrei ca toată dauna să o suportăm noi, nu se poate așa ceva. Prețurile au scăzut...”, a mai spus Ștefan.

Prețul pentru oi a scăzut sub 12 lei/kg, adică s-a înjumătățit în doar câteva luni. „Cine dă cu 14 lei să fie fericit azi. Nu este ca vegetalul, să nu-ți ceară nimic. Oaia îți cere mâncare, îți cere să o adapi, îți cere medicamente, să o îngrijești, să o păzești, noi cheltuim permanent”, a adăugat Ștefan.

De unde a pornit totul

Problema crescătorilor de animale nu începe însă în septembrie 2026. Rădăcinile sunt în vara lui 2024, când România a confirmat primul focar de pestă a micilor rumegătoare (PMR), într-o fermă din Tulcea cu aproximativ 49.000 de oi. ANSVSA a instituit atunci măsuri de control, inclusiv sacrificarea efectivului afectat. Deși PMR nu se transmite la om, este o boală virală gravă pentru ovine și caprine, care provoacă pagube economice mari.

În 2024 au urmat mai multe focare, inclusiv în Tulcea, Constanța și Timiș, iar sectorul ovin a intrat într-o perioadă de instabilitate. În martie 2025, după apariția unui nou focar de PMR, ANSVSA a restricționat circulația ovinelor și caprinelor din România către alte state UE până în iunie 2025. Motivarea era riscul de răspândire a bolii și incertitudinea privind situația epidemiologică.

În același an a apărut și variola ovină și caprină, confirmată pentru prima dată în România în iunie 2025, la Dobrotești, Teleorman. Aproape 500 de oi au fost sacrificate în acel focar și boala s-a răspândit și în localități vecine.

Foto: Facebook

În iunie 2026 a apărut un nou focar important de PMR, în județul Mureș. Comisia Europeană a intervenit din nou prin măsuri de urgență, schimbând radical situația comercială.

Protestul oierilor a fost pașnic în primele ore Foto: Constanța Ștefan

României i s-a interzis să mai exporte ovine și caprine vii către țări terțe până la 31 decembrie 2026. România mai poate vinde doar carne de oaie și doar în anumite condiții, în condițiile în care performanța țării noastre la export s-a construit în jurul vânzării animalelor vii, inclusiv către piețele arabe.

Protestul nu este primul, în 30 iulie oierii ieșind de asemenea în stradă și cerând soluții concrete pentru a se opri dezastrul.

Astăzi crescătorii nu mai cer doar deblocarea exporturilor, ci și înlăturarea șefilor Autorității Naționale Sanitare-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, pe care îi învinuiesc de proasta gestionare a situației.