De ce protestează oierii din România. Din liderii absoluți ai pieței europene, asistați de urgență ai Bruxelles-ului

Aproximativ 5.000 de oieri au anunțat că protestează, joi, 30 iulie 2026, în Capitală, nemulțumiți de criza fără precedent privind exporturile. „Vrem un plan clar, pe care să-l stabilim împreună și să-l respectăm cu toții”. Au adunat o listă lungă de nemulțumiri.

Nu doar exportul, ci și mișcarea animalelor a fost interzisă în toată țara FOTO: arhiva/Alina Mitran

În doar doi ani, oierii din România au trecut de la statutul de lideri absoluți ai pieței europene, la cel de asistați de urgență ai Bruxelles-ului, exporturile de animale vii fiind blocate total, atât către țările terțe cât și către Europa. În plus, restricții dure au fost impuse și la livrarea de carne în carcasă, ceea ce lasă, practic, fermierii români fără nicio soluție, având în vedere că în România consumul de carne de oaie este redus.

România deținea detașat supremația pe piețele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, asigurând peste 70% din necesarul de ovine vii în țări precum Iordania, Arabia Saudită sau Libia.

Cum s-a ajuns la situația disperată

Cu doi ani în urmă, în România era semnalat primul focar de pestă a micilor rumegătoare (PMR), inițial la o fermă comercială, un centru de colectare pentru export, din  județul Tulcea, unde se aflau aproape 50.000 de oi. Suspiciunea a fost atunci că focarul a apărut ca urmare a comerțului ilegal sau introducerea de animale din țările vecine non-UE, unde boala evolua deja. Virusul s-a propagat treptat din Dobrogea spre restul țării, stingându-se și reizbucnind în valuri succesive. S-a întâmplat asta din cauza gestionării deficitare, controalele autorităților nereușind să stăvilească mișcarea de animale făcută fără respectarea condițiilor de bio-securitate.

Comerțul „la negru”, fără documente sanitar-veterinare sau crotalii, a favorizat răspândirea virusului.

În iunie 2026, după o perioadă de relativă acalmie, virusul a apărut agresiv în focare noi în județul Mureș, o zonă considerată până atunci sigură și un nod important pentru crescătorii de ovine din Transilvania. Din acest punct au luat problema în mâini autoritățile europene, care, constatând că România nu a reușit să izoleze complet virusul la nivel regional în doi ani de la prima apariție, prin urmare sistemul național de trasabilitate este necredibil, au decis să aplice măsura radicală de suspendare totală a exporturilor pentru toată România.

Există chiar, în țară, o teorie conform căreia la mijloc este un război comercial pe scară mare, din scoaterea României din joc câștigând țări precum Spania și Franța, pregătite să preia contractele de milioane de euro ale românilor.

Ce reproșează Comisia Europeană României

Principalul reproș adus autorităților române de Comisia Europeană este incapacitatea de a opri piața neagră și mișcările clandestine de animale.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a precizat marți, 28 iulie 2026, într-o conferință de presă, că se pregătește un proiect de lege pentru combaterea pestei micilor rumegătoare, ca răspuns al solicitării Comisiei Europene adresat României de a veni cu un plan credibil, aplicabil și sigur pentru a limita și a eradica, în timp, această boală. În aceeași situație, a mai precizat ministrul, este și problema variolei. Proiectul de lege urmează să îi fie prezentat și comisarului european Olivér Várhelyi, cel care răspunde de sănătatea animalelor și siguranța din sectorul zootehnic.

„Calculăm inclusiv impactul bugetar pentru programul de reducere a riscului de transmitere și, pe termen lung, de eradicare a bolii, la pesta micilor rumegătoare. Va fi un program costisitor, pentru că tot ce înseamnă mișcarea animalelor în România, sectorul de ovine, trebuie să intre pe un alt făgaș”, a precizat ministrul  Tánczos Barna.

Riscul este evident că nu poate fi eliminat 100%, însă „trebuie să arătăm că suntem o țară care are în continuare și dreptul și posibilitatea să exporte animale vii și carcasă”.

S-au acumulat problemele, a constatat ministrul interimar, cel puțin pe partea de mișcare a animalelor pentru sacrificare și export, iar discuțiile inițiale cu EU-VET, care s-au concentrat pe un plan de vaccinare, nu mai sunt suficiente.

În urma unei noi discuții a ministrului român cu comisarul european, purtate pe tema credibilității sistemului veterinar din România în ceea ce privește mișcarea ovinelor, care ridică „foarte multe semne de întrebare din partea Comisiei”, s-a promis regândirea planului.

„I-am promis că vom regândi planul pe care l-am elaborat. Așteptările Comisiei sunt mult mai mari – un sistem credibil de trasabilitate, de siguranță sanitar-veteriară -, motiv pentru care am venit în țară, iar la sfârșitul săptămânii să fie gata un alt plan, făcut de experți de la ANSVSA, care să fie prezentat și fermierilor, federației și asociaților din oierit, Colegiului Medicilor Veterinari, și împreună să ne asumăm un plan în următorii ani”, a mai spus ministrul.

Noul sistem ar urma să fi cu mult mai strict decât cel actual în privința identificării, încă din momentul nașterii, a animalelor. Noile proceduri trebuie să dea siguranța că la centrele de valorificare ajung doar animale sănătoase, a spus ministrul interimar al Agriculturii.

Ce cer fermierii

Crescătorii de oi care în acest moment sunt disperați, pentru că nici nu-și pot trimite animalele la export, nici nu li se cumpără la abatoare și nici nu mai au prea multe resurse să le întrețină până când va fi rezolvată situația, vin, joi, să-și strige disperarea în fața sediului Guvernului și în fața ANSVSA. Mai mult, o parte dintre structurile care au anunțat că își trimit reprezentanți la protest cer destituirea șefului ANSVSA, pe care-l învinuiesc de gestionarea proastă a situației.

„România este într-o situație în care în mod sistemic lucrurile n-au funcționat. Este o situație de fapt, eu nu caut niciodată vinovați și nu mă uit în urmă. (...) Este nevoie de o consultare mai largă pentru acest plan, nu mai este suficient ca un plan scris în birou, de 3-4 experți de la ANSVSA, să fie trimis la Autoritate. De aceea trebuie de fiecare dată consultat Colegiul Medicilor Veterinari, de aceea trebuie consultat și discutat planul cu oierii care va trebui să implementeze, inclusiv la nivelul fermei, acele noi metode de identificare și asigurare a trasabilității pentru animale”, a spus ministrul. Tánczos Barna este convins că sistemul nu stă într-un singur om, a spus acesta, întrebat despre solicitarea fermierilor de destituire a șefului ANSVSA, însă la fel de convins este că „schimbarea unui om nu va schimba un sistem”. „Eu mă concentrez pe ce avem de livrat. Nu eu l-am numit pe domnul Bociu și nu-l voi demite eu. În cazul în care se ia o altă decizie, domnul Bociu probabil va fi revocat și vine altul”, a mai spus Barna.

Soluțiile în discuție

La acest moment se discută mai multe variante care în final să ducă la deblocarea exporturilor. Una dintre acestea este teritorializarea și vaccinarea în zonele cu risc, urmând ca restul țării să rămână liberă de pesta micilor rumegătoare. Un astfel de plan ar trebui să aibă aprobarea Comisiei Europene și va necesita inclusiv o modificare legislativă la nivel european. Există precedent, a mai spus ministrul, prin urmare soluția nu este imposibilă, însă implementarea va împinge termenul deblocării exporturilor, sau cel puțin punerea în discuție a acestei măsuri, până aproape de sfârșitul anului.

„Dacă România merge pe vaccinare pentru deblocarea exporturilor este nevoie de schimbarea regulamentului. S-a mai făcut și pentru alt stat membru, nu este imposibil, durează trei luni de zile. Dacă ne mișcăm foarte repede, în octombrie-noiembrie putem să avem un orizont, în cazul în care vaccinăm. Dacă noul sistem de trasabilitate și de identificare a animalelor și de eliminare a celor bolnave dă roade, avem același orizont”, a precizat ministrul. Indiferent de variantă, România va trebui să fie convingătoare, or pentru acest lucru toți cei implicați trebuie să se așeze la masă, a susținut ministrul Agriculturii.

Premierul și ministrul Finanțelor au fost avertizați că sunt măsuri care presupun costuri, dar sunt absolut necesare, a mai spus ministrul. Pe de altă parte, fermierii care suferă pierderi din cauza blocării exporturilor ar urma să fie despăgubiți de statul român, probabil și cu ajutor european. „Aș vrea ca ANSVSA să meargă (n. red. - la Bruxelles) prima dată cu planuri, nu cu cererea de bani. În paralel, încep calculele cu privire la pierderile de export”, a mai spus ministrul. Acesta a mai menționat că în discuțiile pe care le-a avut cu reprezentanții crescătorilor de oi, „fermierii au cerut soluții, nu au cerut neapărat bani”.

Fermierii vor soluții

Asociațiile de crescători de ovine din România au făcut front comun pentru a cere salvarea sectorului de la colaps. Organizațiile de profil au transmis Guvernului și ANSVSA o listă dură de revendicări de urgență.

Au nevoie de „subvenție de supraviețuire”, susțin aceștia, și de credite garantate de stat pentru a preveni falimentul fermelor mari și medii intrate în incapacitate de plată.

Mai vor sancționarea drastică a samsarilor și stoparea imediată a comerțului clandestin, acuzând ANSVSA că a tolerat piața neagră, care a dus la răspândirea virusului. Vor rute securizate pentru ca animalele din zonele neafectate să poată fi transportate direct la abatoare autorizate pentru exportul de carne în carcasă, evitând astfel blocajul total.

Din Constanța și Tulcea, două zone pentru care s-a propus vaccinarea - iar dacă se aplică această soluție, acestor fermieri li se va interzice exportul pe termen lung - se cer garanții că fermierii vor primi sume compensatorii.

„Situația este confuză, incertă. (...) Am avut mai multe întâlniri, dar de fiecare dată discuțiile au rămas cumva în aer, în sensul că se va discuta cu Comisia, se vor propune unele măsuri, se va spune dacă vor fi de acord și se va stabili. Și practic nu există un plan exact, concret, după care să reacționăm. Vrem un plan clar, pe care să-l stabilim împreună și să-l respectăm cu toții”, a spus președintele Asociației Oierilor din România, Voica Maniu, pentru „Adevărul”. Reprezentantul AOR susține că structura asociativă nu este de acord cu revendicări de schimbare a șefilor de instituții, pentru că nu le consideră o soluție, însă semnalul trebuie tras și actorii implicați trebuie să ajungă la aceeași masă, pentru că este nevoie de soluții, nu de alte complicații.

„Participarea la protest nu reprezintă o schimbare a direcției asumate de organizația noastră. Uniunea Oierilor urmărește, în primul rând, rezolvarea problemelor prin dialog, negociere și reprezentare instituțională, atât în relația cu autoritățile naționale, cât și cu instituțiile europene. Considerăm că dificultățile sectorului trebuie soluționate prin cooperare și prin măsuri tehnice, economice și sanitar-veterinare aplicabile. Protestul nu trebuie să înlocuiască dialogul și nici să transforme problemele fermierilor într-un conflict permanent cu instituțiile statului. Situația actuală este însă una excepțională. Blocarea exporturilor, pierderile economice acumulate și lipsa unei perspective clare privind reluarea comerțului pun în pericol continuitatea fermelor și veniturile familiilor care depind de creșterea animalelor. În aceste condiții, participarea noastră este justificată de gravitatea situației și de solicitările venite din partea fermierilor pe care îi reprezentăm. Nu putem rămâne în afara unei acțiuni prin care crescătorii cer măsuri urgente pentru protejarea activității lor. Uniunea Oierilor participă la protest pentru a transmite un mesaj clar: sectorul ovin are nevoie de soluții, termene și responsabilități concrete”, au transmis reprezentanții AOR și prin intermediul unui comunicat de presă.

Vocea fermierilor trebuie să ajungă și la Bruxelles, au mai precizat fermierii, pentru că o parte din deciziile care influențează sectorul se adoptă acolo

„Decidenții europeni trebuie să cunoască efectele reale pe care măsurile adoptate le produc în ferme, în comunitățile rurale și în economia locală. Înaintea aplicării unor restricții cu impact major, trebuie analizate consecințele economice și sociale, iar organizațiile reprezentative ale fermierilor trebuie consultate în mod real. Solicităm Guvernului României să susțină la Bruxelles nu doar o poziție administrativă, ci și realitatea concretă a crescătorilor români. Solicităm, de asemenea, participarea reprezentanților sectorului la întâlnirile și grupurile de lucru în care sunt discutate măsurile ce afectează fermele de ovine. Fermierii nu trebuie informați doar după adoptarea deciziilor. Ei trebuie ascultați înainte ca aceste decizii să fie luate. Vocea sectorului ovin românesc trebuie să fie prezentă acolo unde se stabilesc regulile care îi influențează viitorul”, a mai transmis AOR.