Oierii ies din nou în stradă: „Noi, ciobanii, decontăm totul”. Exporturile de oi și capre, blocate până la sfârșitul anului

Mii de crescători de oi și capre așteaptă cu sufletul la gură vești după fiecare rundă de discuții între reprezentanții statului român și decidenții de la Bruxelles care au interzis țării noastre exportul de animale vii până la sfârșitul anului, din cauza focarelor de boală.

Crescătorii de oi și capre se pregătesc de un nou protest, după cel din 30 iulie Foto: SURSA: Constanța Ștefan

Fiecare nouă întâlnire de la Bruxelles este privită cu speranță de tot mai puțini oieri și cu disperare de cei care numără zilele cât mai pot susține cheltuielile în fermă. Sfârșitul lunii august-începutul lunii septembrie era, în mod tradițional, o perioadă propice vânzării animalelor către achizitori.

Crescătorii au nevoie ca de aer de acest lucru, după o vară extrem de secetoasă în vestul țării și destul de problematică și în rest. Interdicțiile de mișcare au complicat și mai tare situația, astfel că de săptămâni sau chiar luni bune se consumă din nutrețul pregătit, în condiții normale, pentru iarnă și pentru animalele care mai rămâneau în fermă. Acum, fermierii români nu mai pot să vândă decât către abatoare – care nu au cerere pe piața internă, carnea de oaie nefiind printre preferatele românilor -, nu pot nici să iasă cu animalele la păscut, astfel cheltuielile crescând considerabil, iar peste toate, focarele de boală se înmulțesc aproape de la o zi la alta.

Fermierii înțeleg rostul regulilor și pericolul încălcării acestora, însă de disperare ar vinde în orice condiții, astfel explicându-se tranzacțiile cu sau fără acte care încă au loc, în ciuda interdicțiilor de mișcare.

Vine sau nu ridicarea restricțiilor

Comisia Europeană a extins în iunie 2026 interdicția privind deplasarea ovinelor și caprinelor din România către alte state UE și către țări terțe, până la 31 decembrie 2026. Oierii, disperați că vor rămâne cu sute de oi pe care sperau să le vândă către achizitori, s-au mobilizat și, la sfârșitul lunii iulie, au venit peste guvernanți, în Capitală, să le ceară să adopte măsuri ferme și să convingă autoritățile europene că pot controla focarele de boală.

Riscul de răspândire a bolilor care au dus la interzicerea exporturilor s-a dovedit însă mare, iar capacitatea de a interveni a autorităților - limitată, astfel că în august au fost raportate noi focare de variolă ovină și caprină, inclusiv în Constanța, Tulcea, Vâlcea și Gorj. Astfel s-a ajuns la o nouă notificare din partea Comisiei Europene, care a modificat măsurile pe 20 august.

Deși România încearcă să convingă Bruxellesul că restricția totală privind exporturile este disproporționată și că poate fi aplicată regionalizat, apar noi focare care complică argumentația românească.

Autoritățile române încearcă să intervină ferm, după ani în care, acuză fermierii, supravegherea și controlul au lăsat mult de dorit.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a demarat un screening național, instituția anunțând încă din iunie planul de urgență bazat pe screening, controale stricte și, eventual, vaccinare strategică, pentru a putea cere Comisiei Europene regionalizarea restricțiilor. România cere acum instituțiilor europene nu neapărat ridicarea imediată a tuturor interdicțiilor, ci aplicarea regională a restricțiilor, devenind evident că este aproape imposibilă împiedicarea apariției de noi focare.

Pe 20 august, Comisia Europeană a actualizat măsurile privind variola ovină și caprină. Documentul arată că România notificase în august cinci focare noi, în Constanța, Tulcea, Vâlcea și Gorj, în afara unor zone deja restricționate. La finele lunii august 2026, deci cu doar câteva zile în urmă, ANSVSA a mobilizat peste 100 de medici veterinari în Tulcea, după confirmarea a patru focare noi, pentru monitorizarea a 355.212 animale (301.270 de ovine și 53.942 de caprine). Autoritățile române încearcă astfel să demonstreze europenilor că pot controla focarele existente și că pot împiedica apariția și răspândirea unor noi focare.

Controalele privind efectivele de ovine și caprine au fost extinse în toată țara, inclusiv pentru verificarea concordanței dintre animalele existente efectiv în ferme și cele din evidențele oficiale. Trasablitatea este, de altfel, una dintre condițiile esențiale pentru reluarea comerțului.

În paralel, există presiune pentru un sistem mai riguros de identificare și trasabilitate a animalelor. Crescătorii spun însă că pentru măsuri și mai curajoase este nevoie de decidenți cu puteri depline, nu de ocupanții funcțiilor dintr-un guvern interimar.

Deși termenul actual al restricției este 31 decembrie 2026, crescătorii de animale încă mai speră într-o decizie privind reluarea exporturilor înainte de această dată. Comisia însă poate modifica măsurile înainte de acest termen doar dacă situația epidemiologică și măsurile de control justifică acest lucru.

„Vaccinare totală, dar ce garanții am că în noiembrie se dă drumul la export?”

România a pregătit mai multe scenarii pe care să le prezinte Comisiei Europene, unul dintre acestea, discutat chiar la ultima întâlnire, fiind vaccinarea tuturor animalelor. Constanța Ștefan, președinta Asociației Țara Loviștei și vicepreședinte Pro Agro, spune că aceasta este „o soluție otrăvită”, cu atât mai mult cu cât României oricum nu i se oferă nicio garanție.

„Da, vaccinare totală, dar spune-mi garanțiile! Ce garanții am că în noiembrie se dă drumul la export? Ce garanții am că mi se dau despăgubiri? Pentru că implică foarte multe vaccinarea totală. Pur și simplu omorâm oieritul, omorâm abatoarele, fabricile de lapte, totul. Animalele vaccinate nu mai pot fi mișcate din exploatația de bază decât către abatoare. Dar nu mai cumpără nimeni carnea de oaie decât procesată termic, nu carcasă. Pentru că regulamentul nu dă voie decât procesat termic. E o situație foarte urâtă. (...) Să-mi spună că în două luni, din octombrie, îmi deschide exportul, pentru țările terțe, măcar. Atunci eu știu că-mi vând animalele și nu trebuie să le țin pe iarnă, nu trebuie să le furajez, să le asigur apă, îngrijire, tot ce trebuie”, a reacționat Constanța Ștefan.

Cât despre neregulile majore identificate în cadrul acțiunii ANSVSA la ferma comercială din Tulcea, Ștefan spune că sunt aspecte arhicunoscute și reclamate de către asociațiile de fermieri, dar neluate în seamă de autorități. Cum au ajuns în ferma comercială animale necrotaliate, când teoretic acestea nu pot părăsi ferma înainte de a fi identificate, trebuie să fie o întrebare pentru responsabilii din ANSVSA, crede Ștefan.

„Samsarii adună totul, cu sau fără acte, aduc acolo, dar cum crotaliază mai departe? Înseamnă că sistemul acesta al ANSVS nu e bun. Sistemul pe care îl administrează ei trebuie schimbat. În curtea lor e problema, nu la medicii concesionari, nu la fermieri, până la urmă.

Cu toate că și aici trebuie responsabilitate mult mai mare și să respectăm regulile, că de aceea sunt reguli. Nu poți să crotaliezi mielul la urcarea în mașină, îl crotaliezi cu 3 săptămâni înainte, așa cum spune Planul Strategic, îl vaccinezi și după 3 săptămâni îl vinzi. Că dacă s-ar respecta regulile, trasabilitatea, nu am avea probleme”, a precizat Ștefan.

Crescătorii insistă în continuare că varianta cea mai potrivită ar fi ridicarea restricțiilor privind exportul pentru zonele în care nu sunt focare de boală, așa cum se întâmplă în alte țări. Constanța Ștefan dă exemplul Greciei, unde ar fi de asemenea active 35 de focare de boală.

„Probabil sistemul lor este altfel, ANSVSA-ul lor. Sistemul de sănătate sanitar-veterinar probabil este organizat altfel, probabil sunt oameni care prezintă încredere la Bruxelles, e mai multă seriozitate și responsabilitate. Probabil acolo ciobanii nu sunt legați de glie de medicul veterinar. Că mă îngrădești pe mine, ca medic veterinar, dacă turma mea pleacă în județul alăturat că nu are ce să mai mănânce aici, dar pleacă într-o zonă liberă de boli, îmi interzici mie ca medic să mă duc acolo și să am grijă de turma care e înscrisă la mine? Ca pe vremea iobagilor, nu ai voie să ieși de aici. Trebuie să-și facă cont, să treacă la alt medic, pentru o lună de zile”, a ridicat președinta Asociației Țara Loviștei, din nou, o problemă majoră cu care se confruntă proprietarii de turme.

Pentru modificarea regulilor astfel încât medicul concesionar din localitatea în care ferma își are sediul de bază să poată să urmărească statusul de sănătate al turmei și în alte localități fermierii s-ar bucura și de susținerea mediilor concesionari, susține Constanța Ștefan.

„Medicii sunt dispuși să meargă, pentru că el trebuie să urmărească statusul de sănătate al fermei. Poate vine o perioadă de vaccinare cât timp e plecată turma și nu se știe dacă medicul celălalt o face sau nu. Când vin înapoi animalele a trecut perioada. (...) I-a transformat pe medicii veterinari în hârțogari. Acum, și dacă a căzut o crotalie unui animal trebuie să ceară aprobare de la DSV să comande duplicatul. Câte hârtii să mai facă și oamenii aceștia?”, a adăugat Ștefan.

Până de curând, medicul concesionar putea să comande aceste duplicate fără să anunțe DSVSA, a mai precizat Ștefan.

„Să urmărească și ei paginile de socializare și să le facă flagrant”

Multe dintre regulile impuse de către ANSVSA presupun enorm de multă birocrație, fără ca de fapt să aducă un mai bun control în domeniul sănătății animalelor. Este motivul pentru care se și produc încălcări ale multor reguli, a mai spus reprezentanta fermierilor.

„Multe modificări noi le-am propus încă din 2012 și nimeni nu vrea să schimbe. De ce mă legi de medicul veterinar? Cu contractele acestea de concesiune a dispărut și asistența sanitar-veterinară în fermă și prevenția și totul. Pe mine lasă-mă, ca la medicul uman, să fac un contract cu medicul care lucrează pe ferma mea, să-i plătesc pentru tot ce face, dar să știu că am cu cine să lucrez. Pentru că niciun medic nu vine acolo unde este un concesionar”, a mai semnalat președinta Asociației Țara Loviștei.

Că regulile sunt pe hârtie, însă nu există preocupare pentru monitorizarea respectării lor, se observă din ceea ce încă se întâmplă în piață, chiar și în contextul epidemiologic cel puțin delicat în care se află țara. Pe rețelele sociale încă se promovează anunțuri privind achiziția de animale, chiar dacă exporturile sunt interzise iar abatoarele achiziționează cantități foarte mici.

„Sunt anunțuri că se cumpără, cu și fără acte. Astea trebuie să dispară. Trebuie urmăriți. Să urmărească și ei paginile de socializare și să le facă flagrant, să-i învețe minte. Pentru că, până la urmă, îl înțeleg și pe cioban. Spune - am găsit pe cineva să mi le ia, decât să moară în curte, că n-am ce să le mai dau de mâncare, că e secetă, că n-am voie să fac mișcări, că-mi trebuie aprobare de la DSV dacă le vând la abator și mă sucește și mă învârtește... - Ești disperat și le dai și fără acte, să scapi de ele”, a explicat Ștefan în ce situație sunt astăzi mulți crescători, deși pentru abatorizare animalele pot fi scoase din fermă legal.

„Noi, ciobanii, decontăm totul, nu guvernul, nu ANSVSA-ul”

Având în vedere contextul epidemiologic, fermierii reclamă inclusiv reticența reprezentanților autorității sanitar-veterinare de a elibera documente legale, ceea ce îi împinge pe crescători către soluții pe lângă lege. „Le e frică să mai ia o decizie, le e frică și de umbra lor. Oameni din ăștia nu trebuie să ne conducă. Iar tu, fermier, ești disperat și le dai și fără acte, să scapi de ele. Și nu e bine”, a mai precizat Ștefan.

Animalele care rămân astfel în baza de date, în schimb nu se mai regăsesc în fermă, sunt ulterior eliminate din evidențe în baza unei declarații pe proprie răspundere făcute de fermier. „Se dau amenzi. Și nu e corect să faci așa, dar te împing ei, prin măsurile pe care le iau, să scapi de animale oricum, numai să scapi”, a completat Ștefan.

Prețul pentru ovine a scăzut dramatic. Se vând cu 10 lei/kg, 11-12 și, rar, cu 14 lei/kg când sunt achiziționate pentru abatorizare. „Vorbim de miei, de tineret, la reforme nu știm ce va fi. Nu avem voie nicăieri. Și dacă vaccinăm, vin o mie și una de restricții. Carnea și laptele se pot vinde numai procesate termic, în afară nu ai voie să le dai, în țară nu putem să asigurăm consumul pentru toată reforma, pentru că se consumă puțin, la export, la țările terțe, nu ne dă voie. Nu știm ce va fi, e urât”, a mai spus Constanța Ștefan.

Deși sunt în discuție măsuri extrem de dure, cum este cazul vaccinării totale, chiar și acestea ar putea fi acceptate de către crescători, însă se cer garanții ferme și termene clare.

„Nu avem nici o garanție. Ne spui că vom da derogare. Când, vreau să știu derogarea de când mi-o dai?! Nu spui - vom da - și după îmi spui că mai e ceva ce nu-ți place și trebuie să mai stăm trei luni, șase luni. (...) Fermierii vor să scape de animale, că le e frică și de boală și de orice. Nu au bani de furaje, trebuie să facă ceva. Sunt fermieri care de-abia așteaptă să poată să dea tot, să renunțe pur și simplu. Dar totdeauna e de vină fermierul, totdeauna e de vină medicul concesionar. Nu, nu sunt ei de vină. Sistemul e de vină, autoritățile sunt de vină, noi suntem cei care decontăm financiar toată această situație extrem de complicată. Noi, ciobanii, decontăm totul, nu guvernul, nu ANSVSA-ul. Guvernul a tăiat fondurile și la ANSVSA, nu au avut bani în 2025 de inspecții, nu au avut bani de monitorizare, de screening”, a mai precizat Constanța Ștefan.

Nemulțumirea în rândul crescătorilor de oi și capre este extremă, iar în prezent aceștia pregătesc un nou protest, care ar urma să aibă loc pe 15 septembrie, în București.