Zi decisivă pentru România. S&P dă verdictul care poate trimite țara în „junk”. Care sunt riscurile

S&P Global revizuiește vineri, 2 octombrie, ratingul de credit al României, într-un moment în care blocajul politic prelungit amplifică presiunea asupra calificativului suveran.

Foto: Arhivă Adevărul

România pornește de la o poziție vulnerabilă, fiind deja la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, cu rating BBB-. 

Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat joi, ce poate însemna decizia agenției pentru costul la care România se împrumută și prin ce mecanisme s-ar putea transmite efectele în economie, de la finanțarea statului și a companiilor până la creditele și investițiile populației.

Dar și experții internaționali au avertizat că riscul unei retrogradări este mai ridicat ca oricând, în contextul în care ne aflăm pe cea mai joasă treaptă din categoria „investment grade”, cu perspectivă negativă, potrivit Reuters, citată de  News.ro.

Impulsul negativ a fost accentuat miercuri, după ce premierul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în Parlament, prelungind o criză politică ce durează de cinci luni.

Instabilitatea a împins leul la minime istorice și a ridicat randamentele obligațiunilor pe 10 ani cu 60–80 de puncte de bază în ultimele două săptămâni, atingând cele mai ridicate niveluri din ultimul an. În paralel, obligațiunile cu maturități lungi au coborât la cele mai scăzute prețuri din mai 2025.

Pe piețele internaționale, swapurile de credit pe cinci ani indică deja o retrogradare de două trepte, până la „BB”, reflectând îngrijorările investitorilor față de ritmul de creștere al datoriei și de tensiunile politice care au slăbit coaliția pro‑UE. Măsurile de austeritate adoptate pentru a frâna deficitul au alimentat nemulțumiri și au crescut sprijinul pentru opoziția eurosceptică AUR, relatează sursa citată.

Analiștii de la Capital Economics notează că, deși finanțele publice au înregistrat unele îmbunătățiri, acestea nu sunt suficiente pentru a elimina riscul unei retrogradări, potrivit sursei citate.

Guillaume Tresca, strateg la Generali Asset Management, estimează o probabilitate de „una la patru” ca S&P să reducă ratingul României, subliniind că agenția a fost până acum indulgentă cu instabilitatea politică, concentrându-se mai ales pe consolidarea fiscală.

Experții avertizează însă că toleranța agențiilor de rating nu va dura la nesfârșit. O abatere de la traiectoria reducerii deficitului sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa imediat o retrogradare. În plus, eșecul formării unui guvern crește șansele unei alianțe între AUR și PSD, scenariu care îngrijorează investitorii și riscă să afecteze planurile de ajustare fiscală.

România a evitat la limită o retrogradare în iulie, când Fitch a menținut ratingul în categoria investițională. Toate cele trei mari agenții cer adoptarea până la finalul anului a unui buget pe 2027 care să includă reduceri suplimentare ale deficitului. Țara s-a angajat în fața Bruxelles‑ului să revină sub pragul de 3% din PIB până în 2030.

În pofida tensiunilor, deficitul bugetar consolidat a scăzut la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, față de 4,51% anul trecut.

Totuși, Banca Națională a aveertizat că ritmul de acumulare a datoriei este îngrijorător: creșterea anuală este de trei ori mai rapidă decât înainte de pandemie, iar costurile cu dobânzile au ajuns la 3% din PIB.

 Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a atras atenția în mod repetat că România nu își poate permite să încetinească consolidarea fiscală.

„Podul din spatele nostru este distrus, nu avem decât să mergem înainte”, a spus oficialul

Investitorii atrag atenția că, dacă criza politică se prelungește, ratingul României va deveni inevitabil vulnerabil. O retrogradare ar declanșa vânzări forțate de obligațiuni și ar lărgi rapid spread‑urile, complicând suplimentar finanțarea statului.