Analiză Ce se întâmplă cu banii românilor dacă S&P retrogradează România. Cum se poate transmite decizia în rate, credite și investiții

S&P urmează să publice pe 2 octombrie o nouă evaluare a României, într-un moment în care țara se află pe ultima treaptă a categoriei investment grade, iar costurile cu dobânzile datoriei publice continuă să crească. Analiștii consultați de „Adevărul” explică ce poate însemna decizia agenției pentru costul la care România se împrumută și prin ce mecanisme s-ar putea transmite efectele în economie, de la finanțarea statului și a companiilor până la creditele și investițiile populației.

S&P va decide vineri asupra ratingului României Foto: arhivă

Analistul de date Silviu Gresoi atrage atenția că România pornește de la o poziție vulnerabilă, fiind deja la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, cu rating BBB-. În opinia sa, menținerea calificativului ar evita o presiune suplimentară asupra economiei, dar nu ar rezolva problemele structurale ale finanțelor publice.

„România se află deja la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, cu rating BBB-. Menținerea acestuia ar evita o presiune suplimentară asupra economiei, dar nu ar rezolva problemele structurale. În primele șapte luni din 2026, statul a plătit peste 40 de miliarde de lei doar pe dobânzi, cu 26,5% mai mult decât anul trecut. O retrogradare ar putea scumpi și mai mult împrumuturile, ar pune presiune pe leu și, gradual, pe costul creditării populației și companiilor. Problema nu este doar cât ne împrumutăm, ci cât ajungem să plătim pentru fiecare leu împrumutat”, a declarat Silviu Gresoi pentru „Adevărul”.

La rândul său, Adrian Negrescu avertizează că statul cheltuiește mai mult decât încasează, iar diferența este acoperită prin împrumuturi care devin tot mai scumpe.

„România trăiește pe datorie. În fiecare lună, statul cheltuie mai mult decât încasează și acoperă diferența cu bani împrumutați. În septembrie, Ministerul Finanțelor a planificat să ia de la bănci 7,2 miliarde de lei. Nu e un caz izolat. Așa funcționează bugetul de ani de zile.

Problema e că banii ăștia devin tot mai scumpi. La începutul lunii, statul se împrumuta pe 10 ani cu 7,09%. Trei săptămâni mai târziu, dobânzile au crescut vizibil. La o licitație, a cerut 500 de milioane de lei și a primit doar 290, la o dobândă de 7,42%. La alta, a cerut 800 de milioane și a luat 520. Băncile erau dispuse să dea mai mult, dar la prețuri pe care ministerul nu le-a acceptat. România plătește acum cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană la împrumuturile pe doi ani. Asigurarea împotriva riscului de nerambursare e cea mai scumpă dintre țările considerate încă sigure. Piețele ne tratează deja ca pe o țară cu probleme, deși nota oficială nu a coborât încă”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

România este la limita categoriei investment grade

România are în prezent ratingul BBB- de la S&P și Fitch și Baa3 de la Moody's. Toate cele trei calificative se află pe ultima treaptă a categoriei investment grade, ceea ce înseamnă că țara este încă inclusă în categoria statelor recomandate investițiilor de către agențiile de rating, dar se află imediat deasupra pragului care separă această categorie de cea speculativă.

S&P a menținut, la ultima sa evaluare, ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă. Agenția urmărește, între altele, evoluția consolidării fiscale, perspectivele de creștere economică, deficitul extern și capacitatea autorităților de a implementa măsurile necesare pentru reducerea dezechilibrelor.

Pentru Adrian Negrescu, nu doar indicatorii economici sunt importanți în această evaluare, ci și capacitatea politică de a pune în aplicare măsurile fiscale asumate.

„S&P va anunța vineri ratingul. Agenția a spus clar ce urmărește: un guvern care funcționează și continuarea reducerii deficitului. Fără aceste două condiții, nota poate scădea. Un analist de la Fitch a avertizat recent că timpul se scurtează tocmai din cauza crizei politice”, a spus Adrian Negrescu.

O eventuală retrogradare sub nivelul investment grade ar modifica percepția asupra riscului asociat României și ar putea crește presiunea asupra costurilor de finanțare. Efectul concret ar depinde însă de amploarea deciziei, de ceea ce este deja anticipat de piețe și de reacția investitorilor.

Peste 40 de miliarde de lei au mers pe dobânzi în șapte luni

Datele privind finanțele publice explică de ce costul împrumuturilor reprezintă una dintre principalele vulnerabilități urmărite în contextul evaluării de către agențiile de rating.

În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a fost de 48,08 miliarde de lei, echivalentul a 2,34% din PIB, față de 76,44 miliarde de lei, respectiv 3,99% din PIB, în aceeași perioadă din 2025. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%.

În același timp, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei, în creștere cu 26,5% față de primele șapte luni ale anului trecut.

Cu cât datoria publică este mai mare, iar costul finanțării este mai ridicat, cu atât o parte mai importantă din veniturile bugetului este direcționată către plata dobânzilor, ceea ce lasă mai puțin spațiu pentru alte cheltuieli publice.

De ce contează ratingul pentru costul banilor

Ratingul suveran reprezintă, în esență, o evaluare a riscului asociat capacității unui stat de a-și onora obligațiile financiare. Un calificativ mai slab poate determina investitorii să solicite o primă de risc mai mare pentru a cumpăra obligațiuni emise de stat, ceea ce poate duce la creșterea randamentelor și, implicit, la un cost mai mare al împrumuturilor.

Economistul Claudiu Trandafir a explicat că legătura dintre ratingul de țară și ratele plătite de populație nu este una directă, ci se poate transmite prin costul general al finanțării.

„Ratingul de țară pare, la prima vedere, o informație care nu are nicio legătură cu rata unui român la bancă. În realitate, ambele pornesc de la același lucru: prețul riscului. Cu cât o țară este percepută ca fiind mai riscantă, cu atât finanțarea ei devine mai scumpă, iar când statul se finanțează mai scump, presiunea se poate transmite în timp către costul banilor din întreaga economie”, a adăugat Trandafir.

O eventuală retrogradare pe 2 octombrie nu ar însemna, prin urmare, că ratele bancare cresc automat a doua zi. Dobânzile pentru populație sunt influențate de mai mulți factori, printre care politica monetară a BNR, inflația, lichiditatea din piață, costurile de finanțare ale băncilor, evoluția indicilor de referință și percepția asupra riscului.

În cazul creditelor cu dobândă variabilă, evoluția indicelui de referință este mai importantă pentru rata efectivă plătită de debitor decât ratingul suveran luat separat. Pentru cei care intenționează să se împrumute sau să refinanțeze un credit, însă, evoluția costurilor de finanțare din economie poate deveni relevantă.

Inflația a scăzut, dar dobânzile nu depind de un singur indicator

Inflația anuală a coborât la 6,17% în august 2026, de la 8,16% în iulie. Scăderea inflației este importantă pentru politica monetară, dar nu înseamnă automat că dobânzile bancare vor coborî imediat.

BNR trebuie să țină cont nu doar de nivelul actual al inflației, ci și de perspectivele acesteia, de evoluția economiei, de cursul de schimb și de riscurile care pot apărea în perioada următoare.

În acest context, ratingul de țară trebuie privit ca unul dintre factorii care pot influența condițiile generale de finanțare, nu ca un indicator care stabilește direct dobânda unui credit.

Ce s-ar putea întâmpla dacă România este retrogradată

O eventuală retrogradare sub categoria investment grade nu ar produce neapărat un singur efect și nici nu ar avea aceeași intensitate asupra tuturor participanților la economie.

Primul canal prin care s-ar putea transmite efectele ar fi finanțarea statului. Dacă investitorii ar cere o primă de risc mai mare pentru obligațiunile României, randamentele acestora ar putea crește. Costurile mai mari de finanțare ale statului s-ar putea transmite apoi către companii, în funcție de evoluția percepției asupra riscului suveran și de condițiile de pe piețele financiare.

Sectorul bancar ar putea fi, la rândul său, influențat de evoluția costului finanțării și a riscului de țară. Abia prin aceste mecanisme poate apărea un efect asupra condițiilor de creditare pentru populație.

Adrian Negrescu avertizează însă asupra efectelor pe care le-ar putea avea o eventuală coborâre în categoria speculativă.

„Dacă S&P ar retrograda România la categoria «junk», efectele ar fi rapide. Leul s-ar deprecia, dobânzile ar crește și mai mult, iar noul guvern ar fi forțat să majoreze taxele. Nu e scenariul cel mai probabil – sunt șanse bune să nu se întâmple –, dar riscul există. Chiar dacă celelalte două agenții mari, Fitch și Moody’s, mențin deocamdată ratingul de țară sigură, o a doua retrogradare ar forța multe fonduri să vândă titlurile românești. Atunci costurile ar exploda”, a explicat Negrescu pentru „Adevărul”.

Investitorii se uită și la deficit, datorie și stabilitatea politică

Pentru piețele financiare, ratingul reprezintă doar unul dintre indicatorii urmăriți. Investitorii analizează deficitul bugetar, datoria publică, randamentele obligațiunilor, inflația, evoluția economiei, deficitul de cont curent, cursul de schimb și capacitatea Guvernului de a implementa măsurile fiscale anunțate.

De aceea, menținerea ratingului pe 2 octombrie nu ar însemna că problemele fiscale ale României au dispărut, după cum o eventuală retrogradare nu ar permite concluzia că ratele populației vor crește imediat cu un anumit procent.

Adrian Negrescu atrage atenția că evoluția deficitului trebuie analizată împreună cu dinamica economiei și cu perspectiva datoriei publice.

„Paradoxul e că, pe partea de cheltuieli, situația s-a îmbunătățit. În primele opt luni, deficitul a scăzut cu aproape o treime față de anul trecut. Asta s-a întâmplat însă mai ales prin taxe mai mari, plătite de oameni și de firme. Economia, în schimb, s-a contractat cu 0,8% în prima jumătate a anului. Datoria publică continuă să crească și ar putea trece de 63% din PIB până în 2027.

Investitorii nu se mai uită doar la cifre. Se uită la politică. Se întreabă dacă există un guvern capabil să țină disciplina bugetară și anul viitor. Fără stabilitate, dobânzile rămân ridicate. Iar aceste dobânzi se plătesc mult după ce scandalurile politice se sting – prin rate mai mari la credite, prin mai puțini bani pentru drumuri, spitale și școli, și prin presiune constantă pentru taxe noi”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

De ce contează și pentru cei care au economii

Ratingul de țară este relevant și pentru românii care au economii sau investiții, nu doar pentru cei care au credite.

Investitorii individuali care dețin titluri de stat sunt expuși, într-o formă diferită, la riscul suveran. O modificare a percepției asupra României poate influența randamentele cerute de piață și prețurile unor instrumente financiare tranzacționate ulterior.

Pentru cei care investesc pe piețele de capital, schimbarea percepției asupra riscului unei țări poate influența evaluarea companiilor locale, costul capitalului și apetitul investitorilor pentru active românești.

„Nu înseamnă că pe 3 octombrie cresc automat ratele românilor, dar înseamnă că decizia din 2 octombrie contează pentru direcția în care se poate mișca finanțarea în perioada următoare”, a adăugat Claudiu Trandafir.